A cincea oara, fata de calendarul evreiesc este ziua intai. Dar noi nu mai sarbatorim ziua in care a cazut mana, ci invierea Domnului. Pentru ca numai adventistii sustin ca ziua in care a cazut mana e chiar ziua intai de la Facerea.
Si ti-am explicat ca odihna e peste tot, nu exista alte cuvinte. Sambata este un derivat de la ziua numita in evreieste "Odihna". Iar saptamana de sabat de Pastile evreiesti este tot saptamana de odihna. Deci se poate zice "ziua de odihna" si "saptamana de odihna".

Dragă Cătăline, i-ai surclasat pe toţi politicienii prin răspunsul acesta "simplu"!

Cătăline dragă, eu cred că tu te ţii de glume, căci refuz să cred că eşti atât de opac la ce încerc să-ţi explic... Înţelege că eu nu am treabă cu "ziua când a căzut mana", ci cu ziua sfinţită şi binecuvântată de Dumnezeu la Creaţie şi care mai apoi a fost transpusă în porunca a IV-a a Decalogului. Poruncă ţinută -atenţie mărită!- şi de maica Domnului (Luca 23,56).

Chiar insist sa repetati, nu aveti de ce sa fiti blamat pentru asta.
Pai spuneti ca le repetati, dar nu ati observat ca v-am si raspuns la ele? Sau e doar un monolog, restul ne facem ca nu intelegem?
La asiro-babilonieni nu v-am scris de vreo 2-3 ori ca nu aveau saptamana in sens biblic? Ei tineau sarbatoarea la data fixa, in fiecare 7, 14, 21, 28 ale lunii. iar ultima perioada din luna avea 9 sau zece zile. Puteti gasi informatia oriunde pe net, inclusiv wikipedia.
Accadienii sunt stramosi ai babilonienilor, deci probabil e aceeasi zi, calculata dupa luna. Puteti sa nu le mai amintiti pe aceastea doua.

Cele doua citate sper ca sunt corecte, desi le-am gasit pe net date doar de adventisi. Sfantul Chiril al Alexandriei tinea duminica, bineinteles, nu vroia sa spuna ca ar trebui tinuta sambata. Ziua a saptea a evreilor este sambata, asta am mai lamurit-o. Presupunem ca e si ziua data lui Moise, cand n-a cazut mana (daca evreii nu au uitat-o o perioada).
Citatul lui Tertulian iar il gasesc scris pe net doar de adventisti, iar sa caut cartea nu prea am cum. Aici depinde cum traduci sabatul, ca odihna sau ziua de odihna. "Domn al sabatului" inseamna ca este si deasupra zilei de odihna. Si "Hristos n-a desfiintat odihna (sau ziua de odihna)".

Mulţumesc pentru bunăvoinţă, vă doresc o noapte liniştită!

Eu inteleg ca nu ai treaba cu ce scrie in Biblie, dar nici noi nu prea avem treaba cu ce fabuleaza cultul adventtist. Inteleg ca argumentele s-au cam terminat. Nu am vazut raspunsul la observatia ca doar cu sapte zile inainte (deci de sabatul adventist, pentru ca nu exista sabat atunci) evreii erau pusi la treaba de Dumnezeu.
Ortodocsii nu sustin ca ziua a saptea nu e sambata evreilor. Ci ca aceea era tinuta inainte de Moise. La fel, zilele creatiei sunt comparatii, nu sunt exact zilele in care a cazut mana. Ca daca evreii se suparau cu o zi inainte ca nu mai aevau ce manca odihna cadea cu o zi inainte. Maica Domnului tinea legea veche, la fel cum si Iisus a fost circumcis. Noi nu mai tinem legea veche, nu stiu daca adventistii sunt cumva circumcisi.

Cum citim in articolul acesta: http://www.crestinortodox.ro/dogmati...lui-68821.html

"De remarcat ca pentru "odihna", sau zi de odihna, termenul ebraic "Sabbat" apare acum prima data (les. XVI, 23), fiindca mai inainte se numea "Hag Iahve" odihna Domnului (les. XII, 14), transcris in greceste prin plural, poate pentru a o arata ca o sarbatoare saptamanala, care se repeta."
E vorba de saptamana de sarbatorire a Pastilor.

Nici nu am ce răspuns să dau la o aşa prostie. Dumnezeu să-i pună la treabă pe evrei în Sabat? Poate vă referiţi la egipteni. Aceştia nu ţineau cont de religia lor, punându-i la treabă şi în sabat (Ieşirea 5,8).

Şi eu spun la fel.:3:

Simplă speculaţie. Şi dacă Creaţia începea cu o zi după, duminica ar fi fost zi de odihnă. Logic.

Maica Domnului ţinea legea nouă, căci legea veche fusese deja ţintuită pe cruce.

Altă prostie cât casa [poporului]! Paştele nu era sărbătoare săptămânală, ci anuală. Iar לַיהוָה חַג (chag l'Yahweh) nu înseamnă "odihna Domnului", ci "sărbătoarea (praznicul) Domnului".

Se pare ca progresam, am trecut de la "nu intelegem" la "sunt prostii".
In acel articol se spunea ca termenul de "sabat", adica "odihna", apare doar atunci cand Moise a primit porunca tinerii in ziua a saptea.
Dar sapte zile de odihna, de sarbatoare, fusesera date cu ocazia Pastilor. Iesirea 12, 16, screid e odihna de Pasti: "În ziua întâi să aveţi adunare sfântă, în ziua a şaptea iar adunare sfântă; şi în acele zile să nu faceţi nici un fel de lucru decât numai cele ce trebuie fiecăruia de mâncat, numai acelea să vi le faceţi."
Coreligionari ai dvs. mai avansati in teologie spun de sabatul Pastilor: http://tornafratre.blogspot.com/search?q=coloseni

Aceasta prostie era de fapt ceea ce spuneati dvs. si crocomau ca nu intelegeti in alt mesaj.
Eu am dat de cateva ori pasajul din Iesirea 16. Atunci evreii se rascoala si Domnul le spune ca a doua zi va cadea mana si in acea seara vor manca prepelite.
"12. "Am auzit cârtirea fiilor lui Israel. Spune-le dar: Diseară carne veţi mânca, iar dimineaţă vă veţi sătura de pâine şi veţi cunoaşte că Eu, Domnul, sunt Dumnezeul vostru".
13.Iar, dacă s-a făcut seară, au venit prepeliţe şi au acoperit tabăra, iar dimineaţa, după ce s-a luat roua dimprejurul taberei."

Asadar, ca sa manace acele prepelite trebuiau sa le adune (daca erau vii sa le omoare) si apoi sa le pregateasca. Dupa sapte zile, cand s-a instituit Sabatul, mana nu cadea si ei nu puteau prepara mancarea in acea zi. Pasajul dat de dvs. din Egipt nu are legatura cu saptamana de odihna.

Speculatie e ce sustin adventistii, ca exista deja sabatul. Dar acolo spune ca in ziua a cincisprezecea a lunii a doua dupa iesirea din Egipt poporul s-a rasculat. Inseamna ca si-or fi planificat rascoala.
Pai duminica este ziua Invierii, nu a rastignirii. Ziua indicata de dvs. este ziua dupa ce a fost rastignit Iisus.

Ca o completare, pe care nu stiu cati adventisti o stiu, ziua de sabat la evrei incepe in seara zilei de vineri si se sfarseste in seara zilei de sambata (din cate am citit pana apar trei stele pe cer). Deci adventistii oricum nu respecta nici ziua de Sabat tinuta de evrei.

Ceea ce este incorect. Termenul [שַבָת] sabat apare încă din cartea Facerii (2,2; 2,3).


Nu doar Paştele era sărbătoare considerată de odihnă (sabat), ci şi alte şase sărbători de pe parcursul anului religios iudaic. Aceste sărbători au fost instituite după Exod, făcând parte din sabatele ceremoniale. Spre deosebire de acestea, sabatul zilei a şaptea (sâmbăta) a fost binecuvântat şi sfinţit de Dumnezeu încă de la Crearea pământului.

De unde aţi dedus dvs. că prepeliţele cădeau în fiecare zi (pe parcursul peregrinării în deşert sunt raportate doar două ocazii când evreii au mâncat prepeliţe)? Şi mai ales, de unde aţi dedus că prepeliţele au căzut sâmbăta?

Nu înţeleg ce legătură e între răscoală şi sabat?

Tocmai. Ziua indicată de mine este sâmbăta - cea în care maica Domnului şi femeile mironosiţe s-au odihnit după Porunca divină (Luca 23,56). Iar ziua următoare duminica (prima zi a săptămânii) s-au dus la mormânt ca să se apuce de lucru.

Am şi eu o completare la ce aţi spus că evreii până la Sinai nu cunoşteau săptămâna: Facerea 29,27-28. Uite că o cunoşteau!

Toţi adventiştii ştiu acest lucru şi-l respectă întocmai cum stă scris în Biblie. Sabatul începe de vineri seara de la apus şi ţine până sâmbătă seara la apus. Se pare că pentru dumneavoastră este o noutate acest lucru.:39:

Pai nu mai stiti ca am calculat toate zilele? Vedeti Iesirea 16. In seara in care s-au rasculat iudeii Domnul le-a dat prepelite. A doua zi a inceput sa cada mana timp de sase zile. Deci prepelitele au fost date in ziua sabatului (adventist, ca evreii nu cunosteau sabatul).
Nu e nicio legatura, era doar ziua in care s-au rasculat.
Si nu e intainte de Invierea Domnului, atunci cand s-a desavarsit legea? Cum puteau sa tina duminica, din moment ce nu aveau ce sa tina, adica Invierea Domnului?

Acolo e vorba de sapte ani, apoi de sapte zile. La fel cum pe vremea lui Noe tot sapte zile apar. E un numar de zile intamplator. In alte parti sunt alt numar de zile. Ar trebui sa spunem acum ca sapte ani au vreo semnificatie. Nu au.
Nu stiam, chiar ma gandeam ca poate tin totusi. Deci sambata seara toti adventistii se uita pe cer si numara stelele? Cand sunt trei termina sambata. :)

Măi omu' lui Dumnezeu, dacă n-are nicio legătură, de unde şi până unde aţi dedus că ziua aceea era sâmbătă?

Probabil ţi-ai propus să mă scoţi din minţi... nu ţine!:4: Învierea Domnului n-au ţinut-o nici atunci nici după aceea (mă refer la maica Domnului şi la sfinţii apostoli). Iar abrogarea vechiului legământ nu are nicio legătură cu Învierea. Acesta s-a desfiinţat la Cruce, când catapeteasma din Templu s-a sfâşiat de sus până jos.

Acum chiar ai dat-o-n bară! Nimic nu e întâmplător în Scriptură. Însăşi cifra 7 reprezintă desăvârşirea. Iar 7 ani chiar au semnificaţie şi încă sabatică. Ai auzit de an sabatic?

Conform Scripturii orice zi începe la apusul soarelui (vezi săptămâna Creaţiei). Apariţia (vizibilitatea) stelelor este o consecinţă a apusului.

Cred ca semnatarul articolului se referea la acea sarbatoare si cele date evreilor de Domnul. Desi aveau zile de odihna nu se numeau sabat (=odihna).
Stim ca erau si alte sarbatori de incetare a lucrului, odihna. Toate sarbatorile erau obligatorii, nu numai ziua a saptea. De crearea pamantului au aflat evreii tot de la Moise, ca primele carti sunt scrise de Moise, ceea ce ii spunea Dumnezeu. V-am mai scris, pe timpul lui Iosua intr-o zi soarele a stat pe cer toata ziua, deci fata de ziua data lui Moise sambata ar fi cam duminica.

Am dat descrierea detaliata, apoi dvs. si crocomau ati spus ca nu intelegeti, ca eu as fi incoerent. Daca nu ati inteles, luati Biblia, deschideti la Iesirea 16 si cititi tot capitolul. Sa va dau iar citatele? Bine, a cincea oara, un rezumat: in a cincisprezecea zi a lunii a doua dupa iesirea din Egipt (vedeti ca e o zi intamplatoare, calculata dupa luna) poporul se rascoala pentru ca nu are ce manca. Domnul le zice ca i-a auzit si in acea seara o sa manace prepelite, iar a doua zi o sa cada mana. Apoi le-a spus ca sase zile sa adune mana si apoi a sasea sa adune dublu. Dupa sase zile le-a spus ca a doua zi va fi Sabat, ziua de odihna. E o problema de clasele 1-4, in ce zi s-au rasculat iudeii?

Dar dvs. ati afirmat ca maica Domnului tinea sambata, nu duminica. Dar duminica inca nu venise, nu avea cum sa o tina. Nici macar nu stiau ca o sa invie Hristos, ce sa tina?

Acum o dam si in kabala. Si anul sabatic a fost dupa legile date lui Moise, nu inainte. Acum sper ca nu spuneti ca evreii tineau toate sarbatorile pana la Moise. Deci Laban si Iacov stiau de anul sabatic.

Si daca Hristos e mai mare decat ziua de sabat, de ce nu are prioritate Hristos fata de sabat ?
Pentru dvs., sabatul e mai important decat invierea, se vede clar din tot ce postati.
Pentru dvs., invierea lui Hristos e ceva de domeniul trecutului; de aceea treceti peste aceasta inviere ca peste ziarul cu stirile de luna trecuta. Sau din mileniul trecut.

Pentru altii, invierea lui Hristos e de domeniul permanentzei, al actualitatii. Si de aceea ei pun duminica invierii lui Hristos mai presus decat sabatul poruncit prin Moise.

Un regulament pooate fi modificat de cel care l-a facut ? Poate.
Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat.
A scris cu degetul pe piatra despre ziua odihnei ? A scris. Apoi acele pietre au disparut.
Ziua odihnei poate fi oricand vrea Dumnezeu. Hristos a inviat duminica, asa ca pentru unii a vrut Dumnezeu ca duminica sa fie ziua odihnei.
Pentru altii: mozaici, adventisti si iehovisti (si or mai fi si altii), Dumnezeu vrea ca ziua de odihna sa fie sambata.
Prea multa cearta pentru cum interpretam o carte despre care unii cred ca este cuvantul lui Dumnezeu adresat oamenilor, si sunt argumente pentru asta, dar numai in interiorul crestinismului, iar altii cred ca e o carte facuta de oameni pentru ca sa poata domina si conduce alti oameni (masele...), si au argumente pentru asta, din afara crestinismului...

Daca pentru dvs. sabatul e mai presus de Hristos, care e mai mare decat sabatul, asta este. "Jedem das seine".

Nu stiu cum fac fata adventistii in discutiile cu ateii, mai ales cu unul ca userul "mirciulica"...

Aha...
Reiese de aici ca:
1) Hristos putea sa nu mai invie, caci legea veche era deja desfiintata.
2) Daca legea veche a fost desfiintata la Cruce, de ce nu ea luat ziua Crucii locul zilei lui Moise ?
3) Daca legea veche a fost desfiintata, ce relevanta mai are sambata legii vechi ?
4) Daca rastignirea aduce totul pe tava, ce rost mai are Invierea lui Hristos ?
5) Cu ce are legatura totusi aceasta Inviere ?

In "saptamana" Creatiei (unde apare expresia asta in Scriptura ? "saptamana Creatiei" ), conform Scripturii , soarele, luna si stelele au fost facute in a patra zi.
Nu reiese la apusul cui au inceput primele 3 zile. Dvs. stiti ?

Si daca orice zi, conform Scripturii referitoare la saptamana Creatiei, incepe la un apus, atunci mai intai a fost un apus (al cui ??) si abia apoi a fost prima zi ?

Deci: cine sau ce a rasarit si cine sau ce a apus in primele 3 zile, care, ca orice zi, conform Scripturii referitoare la saptamana Creatiei, au inceput la un apus ?

Ah, asta era.
Logica sabatului adventist: Creatia (dvs. ati scris-o cu litera mare, eu doar reiau) e mai importanta decat Creatorul, care din aceasta Creatie a sfintit ziua de sambata si a binecuvantat-o.
Apoi, ce conteaza ce a mai facut Creatorul ?
S-a intrupat ? S-a proclamat Dumnezeu ? A fost rastignit ? A inviat ?
Detalii...
Ca doar dupa ce Dumnezeu a sfintit Creatia, EL nu mai are dreptul sa intervina in Creatia sa, ci Creatia il conditioneaza pe Creator. In acest context, sfintirea unei zile a Creatiei, indiferent de substantivul cu care e denumita, e mai presus decat sfintitorul.
In acest context, odihna din ziua Creatiei surclaseaza odihna din ziua Invierii.

Simplu, nu ?

De aceea, opera Creatorului in legatura cu mantuirea omului: intrupare, rastignire, inviere, e pe loc secund fata de Creatie, caci ziua odihnei la unii se leaga de Creatie, nu de Creator.

Caci pana la urma astea este: Creatorul s-a miscat, nu a ramas undeva imobil, si cine a mers pe urmele lui, a considerat ca ziua odihnei (sabat) nu mai e cea evreiasca, ci cea dintai in care Creatorul a inviat.

(Hristos = Dumnezeu; Dumnezeu = Creatorul:
- Ioan 1, 3: Toate prin El s-au facut; si fara El nimic nu s-a facut din ce s-a facut.
- Coloseni 1, 16-17: Pentru ca intru El au fost facute toate, cele din ceruri si cele de pe pamant, cele vazute, si cele nevazute, fie tronuri, fie domnii, fie incepatorii, fie stapanii. Toate s-au facut prin El si pentru El. El este mai inainte decat toate si toate prin El sunt asezate.)

Cine neaga, nu mai este crestin).

La nr.2, eroare de tipar:.
Am vrut sa scriu : de ce nu a luat...

Vă rog nu mai faceţi afirmaţii neverificate. Chiar aşa se numeau: [שַבָת] sabat! Citiţi de exemplu Lev.23,32, unde nu e vorba de sâmbătă, ci de o altă sărbătoare numită sabat (= odihnă).

De crearea pământului ştiau şi înainte de Moise. Adam i-a povestit lui Set, Set lui Arpacşad, Noe, Sem, Avraam, etc. Ce-aţi păţit, v-aţi lepădat brusc de Sfânta Tradiţie?:4:

Şi v-am răspuns, nu ştiu de ce tot reluaţi lucruri deja lămurite. Evreii nu aveau radiotelescoape, ei calculau ziua după apusul soarelui. Dacă soarele n-a apus, însemna că încă nu se terminase ziua. Simplu!

P.S. V-aş mai spune ceva legat de ziua aceea bublucaşă din timpul lui Iosua, dar mi-e teamă că vă încurc mai rău.

Tot nu înţeleg ce vreţi să demonstraţi... calendarul lunar nu are nicio legătură cu socotirea zilelor săptămânii. "a 15-a zi a lunii a doua" nu înseamnă nici 15 februarie, nici nu dă vreun inidiciu cu privire la sabatul zilei a şaptea. Şi dacă s-au răsculat în ziua sabatului împotriva Domnului, care e problema? Puteau să se răscoale împotriva Lui duminică, ori joi?

Uite că venise... venise deja de vreo 10 ore înainte ca să meargă la mormânt! Dar nu asta era problema, puteau să treacă şi 10 ani, ea tot nu ar fi ţinut duminica ca zi de odihnă. Cum să calce Porunca? Iar o "huliţi" pe maica Domnului!:33:

Sâmbăta, aşa cum şi scrie în versetele Evangheliei!

N-am spus că ştiau de anul sabatic. Ştiau de ciclul de şapte (zile ori ani) şi-l numeau s ă p t ă m â n ă. Aşa citim în Facerea 29,27-28. Evreii până la Moise nu ţineau sărbătorile ceremoniale, ţineau doar sabatul, că doar sabatul era de la Creaţiune. După Sinai au început să ţină şi sărbătorile ceremoniale, acestea fiind desfiinţate de Hristos la Cruce.

Bineînţeles că are prioritate faţă de sabat, la fel cum a avut prioritate şi faţă de porunca a VI-a (Facerea 22). Să nu-mi spuneţi că Hristos v-a şoptit la ureche că trebuie să călcaţi porunca sabatului, le veţi da idei unor exaltaţi să ia gâtul propriilor copii! (Apropos, în cazul Avraam şi Isaac nu s-a ajuns la crimă).
"Prioritatea" constă în faptul că Hristos e mai mare decât sabatul (e Creatorul lui), nu că omul îşi poate permite să calce sabatul în numele aşa-zisei cinstiri a zilei Învierii.

Aceasta este doar impresia dvs. Credeţi că eu n-aş putea spune că necinstiţi Învierea prin dogma nemuririi sufletului? Dar uite că nu spun... :3:

Ei bine, adventiştii pun mai presus sabatul Domnului sabatului, decât duminica poruncită prin Constantin. Căci în vreme ce sâmbăta a fost poruncită de Hristos Creatorul, duminica n-a fost poruncită de El. Sesizaţi diferenţa?

Poate. Însă Dumnezeu n-a făcut lucrul acesta!

Cam riscantă linia aceasta de gândire... Aveţi curajul s-o aplicaţi şi dispărutelor manuscrise originale ale Bibliei să vedeţi ce iasă?

Iar El a vrut să fie sâmbăta (ziua a şaptea). Omul răzvrătit împotriva Lui, totdeauna vrea altfel! Căci diavolul nu doarme. A reuşit să pervertească singurele instituţii primite din curata grădină a Edenului: sabatul şi căsătoria.

După 59 de pagini plus alte sute pe secţiunea "Culte şi Secte" nu s-a probat biblic o asemenea poruncă. Şi nici nu se va putea, oricâte eforturi se vor depune...:102:

Dumnezeu vrea acest lucru pentru tot omul (Marcu 2,27), nu doar pentru unii oameni. Iehoviştii nu păzesc sâmbăta.

Scopul Planului de Mântuire nu era desfiinţarea legii vechi, ci salvarea omului. Desfiinţarea legii vechi a fost o consecinţă a morţii Domnului prin care s-au împlinit toate simbolurile legii jertfelor.

Pentru că nu exista o asemenea profeţie, nici în dreptul vinerei, nici în dreptul duminicii. Şi nici n-ar fi putut să fie. Legea Morală nu se schimbă, cum nici Dumnezeu nu se schimbă.

Sabatul zilei a şaptea nu aparţine "legii vechi", el este anterior acestei legi. Cum de altfel anterior este şi principiul non-furtului, non-curviei, etc.

Toate aceste panseuri sunt legate de un fals argument al duminicii. Argumentul Învierii este foarte subţire pentru serbarea duminicii. În primul rând pentru că adevăratul izvor al mântuirii este Crucea lui Hristos, Jertfa Sa. Dacă prin absurd, Dumnezeu ar fi cerut schimbarea zilei de odihnă, ar fi trebuit să se propună Ziua Jertfirii - vinerea, nu Ziua Învierii.


Învierea lui Hristos ne dă garanţia învierii noastre (1 Cor.15,20), însă din perspectiva BO Învierea Domnului şi Revenirea Lui sunt inutile. Dacă sufletul nu moare, iar noi oricum "mergem la Domnul", ce rost mai are Revenirea lui Hristos şi învierea celor adormiţi ca să-i ducă la El? Aceştia oricum se presupune că sunt deja "la El"...

Aceste întrebări lăsaţi-le să le pună un ateu, nu dvs. Dacă Dumnezeu spune că "a fost o seară şi apoi o dimineaţă" în dreptul zilelor Creaţiei, eu Îl cred. Altfel putem să credem orice: că zilele au fost de fapt ere geologice, ori că totul e un mit.

De fapt, e mult mai complicat şi mai grav. Călcând şi bagatelizând ziua sfinţită şi binecuvântată de Dumnezeu la Creaţie, Îi contestăm chiar calitatea de Creator. Pecetea dumnezeiască a desăvârşirii, El a pus-o în întreaga Creaţie: 7 zile, 7 culori de bază, 7 sunete, 7 forme de cristalizare, 7 proporţii în corpul uman (şi multe altele), însă toate acestea sunt rod al întâmplării probabil...
Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă Dumnezeu ar fi sfinţit şi binecuvântat ziua întâia a săptămânii? Cu siguranţă, diavolul găsea motive să conteste şi să caute "argumente" pentru altă zi...

Recunoscând sabatul ca monument al Creaţiei, implicit Îl recunoaştem pe Dumnezeu ca Creator al nostru. Mă întreb dacă aţi postat la mişto frazele de mai sus, ori chiar nu v-aţi dat seama ce adevăr mare ziceţi...
În faţa valului de nou ateism, Dumnezeu are o solie clară pentru cei ce se vor creştini adevăraţi:

Iar le incurcam. Eu am comentat ce scria in acel articol. Iar acolo spunea ca inainte ca Dumnezeu sa-i dea lui Moise ziua de odihna nu se mentioneaza sabat, dvs. ati dat o mentionare de dupa acea data. In Biblia ortodoxa scrie odihna, nu sabat, dar asta nu are importanta.
Si doar evreii nu stiau, de aceea Moise le-a aflat de la Dumnezeu. Ca Adam i-a povestit lui Set si asa mai departe stiu doar adventistii, ca din alte surse nu gasim. Interesant e ca Adam o afost creat in ultima zi, se poate pune intrebarea daca stia si el ce a fost inainte.
Evreii da, dar fata de creatie ziua s-a decalat cu o jumatate de zi cel putin. Ca doar adventistii sustin ca s-a pastrat exact ca la creatie.

Nu stiu de ce le tot ametiti si va legati de rascoala. Eu am zis doar de faptul ca in ziua de sabat au adunat prepelitele si le-au gatit, deci au muncit, nu s-au odihnit. Lasati rascoala.
La adventisti venise, la crestini doar la inviere. Sper sa nu ma mai acuzati de aberatii, cand stim ca adventistii hulesc.
Pai asta am scris si eu. iar Iisus a fost circumcis tot in legea veche.

Sapte zile consecutive se numesc saptamana. Probabil zece zile consecutive se numesc decimana. Termenul de saptmana il intalnim si la Pasti, dat inainte de sabat, dar nici acolo nu are legatura cu ziua a saptea, ci un ciclu de sapte zile. Sunt si alte cicluri in Biblie, nu doar cel de sapte zile. Dar unde scrie ca s-ar fi odihnit o zi?

Bineînţeles că scrie cum i-a venit mai la îndemână traducătorului. Luaţi de exemplu Col. 2,16 unde cuvântul original este "sabate", iar versiunea ortodoxă traduce "sâmbete", deşi e vorba de sabate ceremoniale, nu de sabatul zilei a şaptea.

Găsim şi din alte surse. Exemplu povestirea potopului găsită la popoare total izolate de grupul euro-asiatic. Ştiţi ce este cu adevărat interesant? Faptul că se arată neîncredere în fapte transmise din generaţie în generaţie, deşi acestea sunt raportate de Biblie; în schimb se acordă tot creditul unor basme ale Sfintei Tradiţii ce nu apar de fel în Scriptură!

Urâtă suspiciune! Ce vreţi să insinuaţi, că Dumnezeu l-ar fi minţit pe Adam?

Domnule, nu înţelegi că evreii nu aveau ceasuri electronice, ei se ghidau după apusul soarelui în calcularea zilei!? Totuşi, pentru liniştea dumitale, "decalajul" acela a fost recuperat (4 Regi 20,10-11).

OK, dar lăsaţi şi dumneavoastră povestea cu gătitul prepeliţelor în sabat. Nu scrie aşa ceva şi în plus se ştie că prepeliţele fripte zboară o dată la 5.000 de ani!:24:
Acum lăsând gluma deoparte, mai aflaţi o noutate. În versetul 5 (Ieşirea 16,5) apare pentru prima dată de la Facerea 1,31 o expresie ce desemna la evrei ziua de vineri: [יוׄם השׅשּׅי] yowm shishshiy. Probabil de aici deduceţi dvs. că au "gătit" prepeliţe în sabat. Indicaţia nu era să numere şase zile de la prepeliţe până la Ziua Pregătirii, ci ca în ziua de vineri să culeagă de două ori mai multă mană.

Ziua întâia a săptămânii venise încă din seara zilei de sâmbătă. Modelul biblic de calculare a începutului de zi este apusul de soare, nu orologiul Vaticanului care arată ora 0. Creştinii au început să socotească ziua de la miezul nopţii, secole mai târziu.

Fără supărare, nici nu vă bag în seamă fraza aceasta.

Mai trebuie sa treaca vro cateva mii de ani sa iasa si domnul tricesimus din perioada facerii, o sa treaca apoi prin exod si cine stie poate ajunge si la Inviere si la intelegerea ei...