Mă întristează ce citesc, deci dacă nu ai un loc de muncă, sau nu poți duce toată răutatea care se manifestă într-un mediu toxic, presiune, urlete, jigniri, înjurături, vorbe porcoase, cuplaje/curvie între colegi, minciuni, duplicitate, îmbârligări, aruncatul vinei și altele, ești pasibil de medicație, eventual Doamne ferește - internare involuntară(cu forța) ?

În opinia generală trebuie să suporți orice mizerie, umilință șamd, eventual și violență fizică că tot nu te crede nimeni că minim 50% din locurile de muncă își lasă urme asupra ta.

Pt un creștin mi se pare deranjant, de pildă doar să auzi vorbe mizerabile în posturile de peste an, darămite să suporți și presiune și să auzi și să vezi cum se poate urâți un caracter uman sub stres.

Nu am parafă medicală, deci îmi dau și eu cu părerea dinafara fenomenului, dacă o apuci pe linia medicației, mai scapi de ele ?
Nu e bine să-și consume anxietatea printr-un sport intensiv, dacă ai un anumit tonus parcă faci față mai bine stresului.
De ce nu are un grup de suport în afara părinților, verișoara ta, adică tu alții etc.

La depresie cred că e mai rău, dar mai bine s-ar ruga și nu s-ar mai gândi ce va fi peste 10 ani, 20 să lase în grija lui Dumnezeu.
Verișoara ta chiar e un om cu calități, nu trecea altfel interviuri, nu absolvea școli, din păcate nu toți duc ticăloșia și ostilitatea mediului din jur.

Deci până la urmă acesta e capătul de linie, medicație pt cei care sunt sensibili ?

Păi bine că ai zis, mă bucur că tu ești printre puținii care au curaj să abordeze subiecte problematice, mai mult înveți așa.

Nici eu nu sunt de acord cu soluțiile duhului lumesc.
Când oamenii nu îl au pe Hristos găsesc astfel de "soluții ".
Lipsa iubirii în societate, la locul de muncă o rezolva cu psihiatrii, medicație, psihologi.

Acolo unde nu e credința nu e dragoste.Iar unde dragoste nu e,nimic nu e.

Si pe mine ma întristează tare ca a adoptat soluția asta.
Probabil este de "avarie". Sa se adapteze la lumea "care de ei nu era vrednica" cum spune Domnul.

În loc sa renunțe oamenii la agresivitate și sălbăticie (patimi ca mânia, mândria sunt greu de stăpânit fără lupta duhovniceasca) prefera sa ii indoape cu antidepresive pe cei sensibili. Sa le poată suporta răutatea și mizeriile.

Trist,dar asta e lumea și societatea în care trăim
Si mai trist ca astea sunt soluțiile pentru adaptare și supraviețuire.
De 3 ori trist...

Deci vezi tu la psihiatru e foarte simplu, ala are intotdeauna solutia magica.

Are 2-3 pastilute, le da pe alea si vezi mai departe. Nu merge ceva, le schimba.


Nu e ok ce a zis, dupa 1 luna se vad efecte, in 3 luni esti mai bine, in 6-1 an esti pe picioare.

Dar tu nu ai prezentat simptome de depresie.

Psihiatrii baga usor in tine antidepresive ca nu prea fac rau.

Vezi tu, in 1-2 ani ar tbui sa fii pe picioare, nu 10 cum a zis ala. Daca a zis asta, le da ca pe bomboane nu stie sa le regleze.



Sa se duca si la altii ca poate gaseste un doctor nu un macelar. Psihiatrul ala e macelar, baga pastile poate poate iese ceva. Ca in timp poate iti revii de la tine.

Tu nu ai descris simptome de depresie, care sunt altele. Ai zis cu totul altceva.

Ai descris o problema de comportament unde e necesar un psiholog nu un psihiatru.


La psihiatru trebuie trimis Moroco. De fapt Moroco are vreo 2-3, e scapat de la psihiatrie de ceva timp, dar o face pe sanatosu pe aici. Mai mult imbolnaveste pe altii cu bolile lui din cap.

Ia zi Morocele, al tau ce zice despre cazul asta? Sau nu ai mai luat legatura cu el saptamana asta? Sau ti-a facut injectia si a plecat? Intreaba-l maine.

Ai dres-o bine de tot.

Dormi in casa, mananci mancare, dar in boala o dai pe credinta...

Trupul e trup si e materie, se imbolnaveste.

Cum ai pus diagnosticul asta duhovnicesc de mai sus? Pe baza a ce, a harismei tale duhovnicesti? A ... simtirii tale curate? A ... experientei tale duhovnicesti?

Adica de unde ai scos-o pe asta?

Las-o sa se duca la doctori si in paralel la Biserica.

Merge si la Biserică si la doctori.

E trist ca o persoana ajunge sa ia antidepresive sa reziste la tipete,agresiune verbala,umilinte, mediu toxic,sefi, colegi care ar avea ei nevoie de medicatie. Dar în primul rând de Biserică.

Oamenii din Biserică au alte comportamente în societate. Ei nu s-ar manifesta asa la un loc de muncă, ba dimpotrivă ei pot deveni victimele atitudinii si comportamentelor celorlalti.
Mediul a devenit unul sălbatic,crud.

Este legea junglei. Nu îti trebuie nici harisme nici experienta duhovniceasca,ci doar un pic de discernământ sii simt de observatie.

Nu vreau să judec, dar a încercat să se căsătorească ?
Poate o ajuta mult să aibă familia ei.

Hmmm.. e imposibil ca oamenii din Biserică să nu fie afectați de mediul exterior 90% din timp sau mai mult stau în afara slujbelor majoritatea, deci preiau mental ce se petrece în jur, e imposibil să stai într-un mediu disfuncțional și să nu fii afectat în vreun fel.

Singura diferență e că oamenii cu adevărat creștini nu chinuie pt vedea până unde se întind limitele, pe când celor din afară nu le pasă, unii chiar au o tactică din a conduce pe bază de forță, e ca un mecanism al puterii de care se folosesc.

A încercat mai demult.
Dar nu vrea.
A spus ca dacă a trecut de 40 ani nu a fost sa fie de la Domnul.

Nu vrea decat o viață în Biserica și sa se adapteze la un serviciu pe masura și neputințele ei. Mai greu în societatea asta pentru oamenii sensibili.
Sa își vadă de rugăciune și viață liniștită.
Atât.

Până la urmă e viața ei.

Ar trebui să facă ascultare de duhovnic.
Dacă duhovnicul ii spune sa se angajeze, ar trebui să se angajeze.
Dacă duhovnicul ii spune sa stea la locul de munca în ciuda sensibilităților ei,sa rabde,ar trebui să stea,sa nu plece.

Tot duhovnicul o poate îndruma către căsătorie sau mânăstire.
Dacă nu a reușit în viața din lume nu știu dacă ar putea rezista la mânăstire.
Dar duhovnicul hotărăște.

Să facă ascultare.

Păi nu vrea pt că a încercat să răzbească numai pe puterile ei, credea că dacă e printre primii sau prima e de ajuns în viață ăsta e un concept progresist mult exagerat pt că pune accent pe egoism, iată că nu e chiar așa.
Familia e un punct de sprijin, nu a fost lăsată degeaba, unii se chinuie în viață și pt că au subestimat puterea familiei dpdpv al fortificării psihologice și al întrajutorării.

Duhovnicul poate da îndrumări generale și aspecte de care să se țină cont, cam atât nu trăiește duhovnicul viața ucenicului, și nici un eventual eșec.

Ia-o și tu pe verișoara ta pe la mănăstiri când mergeți în pelerinaje, mai scoate-o din mediul închis, cu bătrânii nu prea are cum să-și dezvolte abilitățile sociale și să comunice raportat la vremurile actuale.

Daca merg la psihiatru si la psihologi le arata ca nu-s buni de nimic si distrug crestinii, oamenii slujind rautatii. Nu-si dau seama ce fac. Daca auzi voci iti zic ca esti bolnav si vinovat si te preschimba in leguma prin medicatzie si te eticheteaza cu diagnosticile lor incat nu te mai crede nimeni om serios.

Ar fi si culmea sa nu auzi voci. Daca nu auzi voci inseamna ca esti surd!

Problema e nu ca auzi voci ci ca stai de vorba cu pacatosii, cu mortii, cu spiritele rele sau Doamne fereste le asculti, le urmezi, te inhaitezi cu eurile lumesti in loc sa asculti de Dumnezeu si sa nu te lasi manipulat de ele, sa tai din start orice forma de comunicatzie si comuniune cu ereticii si smintitzii ca nu cumva sa te ia in justitzia lor terorista si inchizitoriala sau sa te puna sa faci nepacatuirea si morala lor tradatoare, inselatoare, vicleana si pacatoasa slujind defapt pacatului si rautatzii dar avand impresia ca e pentru tine si ca va fi bine.

Depresia, toti umbla cu depresia si cu deznadejdea nestiind ca grijile lumii si slujirea lor te duce in sperantza desarta si mai tarziu tot in depresie si deznadejde va cadea oricatzi bani va avea ca sa-si asigure nevoile vremelnice.

Depresia si deznadejdea nu se pot trata decat prin urmarea serioasa si binedispusa a nepacatuirii Domnului Hristos-Cuvantul. Doar asa simte mintea si sufletul ca persoana sa este pe drumul cel bun ce duce la viatza vesnica impreuna cu Dumnezeirea, in sanatate si fericire.

Culmea e ca sunt unii ca tine care se afla pe drumul pierzarii, judecarii si sinuciderii duhovnicesti si vin sa dea lectii pe aici si sa se dea mari si tari sfatuind anapoda si intoxicand si smintind fara sa priceapa ce fac si avand impresia ca ajuta ortodoxia sau crestinii, dar nu vreau sa discut cu tine ca n-am cu cine, treaba ta si a celor ca tine, voi o sa suferiti cumplit candva chiar daca nu ma credetizi acum.

Io te iert iarasi ca sa nu-ti dea prin cap sa guitzi smintit si sa-ti faci rau de la conflictele interioare si aprinderile smintite.

Deci spune-tzi cinstit parerea si nu ma mai provoca crezand ca ma decredibilizezi si astfel faci un bine cuiva! Io stiu ce spun, io cred, tu insa itzi sinucizi vesnicia si inca de aici te bagi in gheena cu naivitate incapatzanata!

@Sergiu

Medicamentele psihiatrilor si tratamentele psihologilor sunt droguri si manipulari iar daca o face dependenta de ele pe termen lung e clar ca nu va avea nicio sansa la sanatate si fericire deci se va pierde incurcandu-se in minciuni lumesti medicale.

Sa-L caute pe Dumnezeu si isi va recapata sperantza, sensul si rostul vietzii caci multa mila si bunatate are Dumnezeirea cu sfintii si cu dreptii. Trebuie sa avem incredere in Dumnezeu caci lumea si leacurile si solutziile lumii nu ajuta pe nimeni decat le ia si banii si ultima putere de supravietzuire si ultima bruma de normalitate psihica.

Mintea sanatoasa o are cel ce-L cauta pe Dumnezeu spre a ramane cu El!