În prealabil postat de CristianR (Post 682002)

Dragă Mihai, cred că a cere sfat este ceea ce toți ar trebui să facem atunci când suntem în cumpănă, dar folosindu-ne și de propriul discernământ, ca să alegem doar cuvinte înțelepte.

Indiferent de ce te-ar sfătui unul sau altul pentru o situație particulară ca a ta, va trebui să te folosești de cele spuse doar ca de un ghidaj. Răspunsul trebuie să vină în cele din urmă din mintea și inima ta. Iar ca el să fie bun, mintea și inima au nevoie atât de cunoaștere, cât și de limpezire și curățire.

Prin cunoaștere am în vedere mai ales cele despre păcat - ce este în general, respectiv ce înseamnă el cu referire la cele descrise de tine, unde e vorba mai ales despre păcatele trupești. Dar trupul are mare importanță în legătura cu Dumnezeu, nu degeaba este numit "templu al Duhului Sfânt" de către Apostolul Pavel. Și Duhul Sfânt nu poate locui decât într-un templu curat. Trist este că, atunci când trăim în păcate, nu ne dăm seama că nu suntem curați și, prin urmare, lipsiți de har.

Ajungând în starea asta, trebuie să acceptăm că discernământul nostru cu privire la păcat tinde către zero și avem nevoie de cineva ca să ne învețe. Un duhovnic bun, dedicat, care să-ți explice care sunt păcatele trupești, ți-ar fi foarte util. Cunoașterea învățăturii Bisericii cu privire mântuire (inclusiv la păcat) este de mare ajutor - și mă gândesc mai ales la Evanghelii și Noul Testament în general.

Găsești materiale valoroase inclusiv pe acest forum, dacă faci o cercetare pe tema asta. Aș spune, pentru început, să cauți a înțelege ce este curvia și preacurvia, apoi perversiunile sexuale (neadmisibile nici măcar în afara postului) - de ce ele aduc moarte sufletului. Ce este pocăința, care vine în urma conștientizării stării în care ne aflăm, și care ne reînviază. Apoi, ce este iubirea - care ar fi temeiul căsătoriei, ce este aceasta din urmă și care ar fi roadele ei.

Dacă întreprinzi o astfel de cercetare, cu siguranță vei găsi și răspuns la întrebarea ta.

În prealabil postat de Iorest (Post 682004)

Nici eu n-am mai văzut așa ceva, plus că n-am văzut bărbat care să povestească cu lux de amănunt femeia lui a făcut și a dres, are palmares, când - cu cine - cu câți , în câte triunghiuri amoroase.

Iar perspectiva ca astfel de persoane să stea prin pangar, să atingă lucruri sfinte, să ne dea lecții de moralitate, cucernicie să afișeze un chip neprihănit mi se pare înfiorător, să atingă Sfânta Împărtășanie din care luăm cu toții, după ce a făcut necurății.

În prealabil postat de Iorest (Post 682004)

Nici eu n-am mai văzut așa ceva, plus că n-am văzut bărbat care să povestească cu lux de amănunt femeia lui a făcut și a dres, are palmares, când - cu cine - cu câți , în câte triunghiuri amoroase.

Iar perspectiva ca astfel de persoane să stea prin pangar, să atingă lucruri sfinte, să ne dea lecții de moralitate, cucernicie să afișeze un chip neprihănit mi se pare înfiorător, să atingă Sfânta Împărtășanie din care luăm cu toții, după ce a făcut necurății.

În prealabil postat de Mihailc (Post 682010)

Ai descoperit în sfârșit coada la prună, cum că bisericile nu-s cluburi private unde se adună sfinții autoproclamați ca să nu se spurce cu păcătoșii iar aceștia nu carecumva să profaneze prin atingere tinichelele fetișizate de prin templele lor necreştin-ortodoxe.

În prealabil postat de Mihailc (Post 682010)

Şi când şedea El în casa lui Levi, mulţi vameşi şi păcătoşi şedeau la masă cu Iisus şi cu ucenicii Lui. Că erau mulţi şi-I urmau. Iar cărturarii şi fariseii, văzându-L că mănâncă împreună cu vameşii şi păcătoşii, ziceau către ucenicii Lui: De ce mănâncă şi bea Învăţătorul vostru cu vameşii şi păcătoşii? Dar, auzind, Iisus le-a zis: Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-am venit să chem pe cei drepţi ci pe păcătoşi la pocăinţă. (Marcu 2:15-17)
Oare ce pricepe din textul ăsta un şobolan propagandist de la AUR cu mintea fanatizată de mesianisme politice filetiste ?

În prealabil postat de CristianR (Post 682014)

Eu unul cred că singurul păcat care mă poate afecta, întina, este al meu propriu, în timp ce păcatul celui care se închină la biserică, lângă mine, nu are cum să mă atingă, mai ales dacă nu i-l cunosc. Iar dacă el l-a făcut cunoscut, mă poate afecta, într-adevăr, dar numai dacă-l judec sau îl disprețuiesc, negăsind în inima mea puterea de a mă ruga pentru el și dorința sinceră de a-l ajuta în vreun fel.

În prealabil postat de John Doe (Post 682009)

Deci a cunoaște păcatul altuia este o ispită, care mă poate coborî într-o stare mai joasă decât a lui, făcând din mine un ipocrit, prețuindu-mă mai mult decât pe celălalt, dar străduindu-mă în același timp să par virtuos, smerit sau milostiv. Asta în vreme ce el, dacă este doar ignorant, dar neprefăcut, se poate pocăi și, ca atare, curăți mai ușor.

În prealabil postat de CristianR (Post 682014)

Citatul pe care l-ai pus tu, Iorest, este al Sf. Ioan Botezătorul, om a cărui inimă ardea pentru Dumnezeu și care dorea o cauterizare a rănilor făcute de păcat în omenire, o extirpare a răului din lume, anticipând Judecata. Hristos îi arată, însă, că acum este vremea milei, a cernerii grâului de neghină. Judecata va veni la sfârșit și este a Lui, nu e treaba noastră să punem mâna pe secure și să tăiem pomii neroditori (ar trebui să încep cu mine însumi), nici să plivim neghina din grâu. Căci până la sfârșit nu vom ști de care parte ne vom afla și nu putem spera decât în mila lui Dumnezeu. Și nu doar pentru noi înșine.

În prealabil postat de MihaiAlex (Post 681998)

ei, uite ca sunt si femei sincere. si NU, nu este nicio aiureala. faptul ca Dumneavoastra nu ati povestit nu inseamna ca toate femeile sunt la fel.