|
Fratilor
Va indemn la pace, ca sa nu cadem noi in fariseism. Daca ne uitam la invataura din Sfanta Scriptura si invatatura Sfintilor Parinti care s-a inspirat din Sfanta Scriptura prin rugaciune si lucrearea Duhului Cel Sfant ne spune si ne indeamna la dragoste de Adevar. Dar ne mai indeamna si la smerenie, fratilor! Si ne mai indeamna si la iertare, fratilor! Sa nu luam la noi sminteala si sa ne chemam singuri cei drepti, lasati pe altii sa o faca! Bucurati-va ca acesti oameni vin la noi sa ne spuna ce gresim. Eu le mutumesc pentru gestul lor, avem de invatat de la toti! Fratilor nu fiti iuti la raspunsuri si nu va grabiti sa dati verdict, caci judecata aceasta nu este a noastra si nici a lor! Sfintii parinti ne-au transmis ca invatatura Lui Hristos este Dreapta si de la Dumnezeu si nu a lor ca Sfinti! Si Pavel tot Apostolul Lui Isus a fost, chiar daca l-a vazut pe Isus in drum spre Damasc ca o aratare in Lumina Cea Sfanta care l-a trezit! Iata el cel circumcis a ajuns sa spunca ca circumcizia nu este cu nimic de ajutor in fata Lui Dumnezeu in veacul acesta!
Pentru ca iata ne-am luat singuri un loc dinainte si poate nu ni se cuvine si vom fi trimisi dinapoi. Fratilor, haiditi sa ne luam locul dinapoi si daca ni se va cuveni vom fi chemati dinainte, daca nu vom ramane cu cinste in acel loc! Fratilor nu la sminteala cheama dreapta credinta, ci la a asculta Cuvantul Lui Dumnezeu! Si asta prin fapta, adica prin ceea ce spune gura noastra! Limba aceasta ascutita e ca o para de foc si de multe ori ma rog sa imi pun calus la gura, ca sa nu spun ceava ce ar putea sa se inteleaga gresit si sa aduca smiteala in inima fratilor mei! Fratilor sa nu ne ratacim noi in mandrie si sa credem ca suntem mai drepti decat suntem! Sa nu aruncam cu vorbe grele, pentru ca invataturile Sfintilor sa nu fi venit degeaba la noi! |
Citat:
Pretotii nostrii din milostenie s-au facut robii nostrii si se roaga pentru noi in Biserica! Dar daca noi mizam pe asta inseamna ca ne-am ratacit si nu suntem in Biserica aceasta de care spunem, decat cu numele! Templul Lui Dumnezeu e in noi, dar daca nu chemam pe Dumnezeu cu slava sa lucreze la acest Templu si sa il zideasca, vom strica acest Templu al Duhului Sfant, venit din botez, il vom defaima si il vom distruge pana la urma! Trebuie sa fim atenti cu vorbele acestea, ca sa nu cumva sa ne ratacim! |
Citat:
|
Citat:
Nu imi dau seama daca numarul de oameni care cred in Dumnezeu este cu mult mai mare decat al celor care nu cred. Sunt sigur de un singur lucru: cei mai multi oameni isi duc vietile ca si cand Dumnezeu nu ar exista. |
Citat:
Cati sunt credinciosi si cati nu, nu putem aprecia noi, asa ca lasam la aprecierea lui Dumnezeu, Care pe toate le stie. |
Sa-i multumim lui Dumnezeu ca este milostiv!
|
Citat:
Episcopul e dator a rămâne veșnic în principiile morale ale Sfintei evanghelii și a nu ieși niciodata din ele, nici a le încălca sub acoperirea deosebirilor dogmatice. Acestea, ca unele ce se referă numai la credință, lasă liberă și neatinsă iubirea, căci dogma nu se războiește cu dragostea. Iubirea este dăruită dogmei, fiindcă ”toate le suferă și toate le rabdă”. Iubirea creștină este neschimbată pentru aceea că nici credința șchioapă a ereticilor nu poate schimba dragostea îndreptată asupra lor. Cineva poate atrage prin iubire la credința sa chiar și o întreagă biserică eretică întemeiată pe o judecare greșită a dogmelor. Niciodata nu se cuvine să se jertfească iubirea pentru o deosebire de dogmă. Pentru aceasta să ne fie pildă Apostolul neamurilor, care, din dragoste chiar și pentru cei ce L-au răstignit pe Hristos, dorea să fie anatema pentru ei. Episcopul care nu-i iubește pe eretici și nu lucrează pentru ei, toate le face din râvnă mincinoasă și este lipsit de dragoste. Căci acolo unde este dragoste, este și adevăr, și lumină, iar râvna cea mincinoasă și slava plină de rătăcire sunt vădite și alungate de lumină și iubire. Chestiunile legate de crediță nu trebuie să micșoreze iubirea. Învățătorii urii sunt ucenicii celui rău, fiindcă dintru același izvor nu curg și dulcele, și amarul. Învățătorul iubirii, care este episcopul, nu e cu putință să nu iubească, fiind cu desăvârșire neputincios să urască, aceasta pentru că preaplinul iubirii izgoneste ura. (69)>> [(69):Pastorala, Mitropolit Nectarie de Pentapolis, Atena, 1898, pag.210)] (Monahul Teoclit Dionisiatul, Sfantul Nectarie din Eghina - Făcătorul de Minuni, Viata și Opera, 1846- 1920, Editura Sophia, București 2006, pag. 347) |
Trebuie sa tinem seama de o populatie insemnata de credinciosi catolici in pronviciile istorice Moldova si Bucovina.
Date extrem de interesante despre viata acestora, istoria acestora (multi dintre credinciosi fiind „ceangăi”) gasiti, daca aveti timp si interes sa cititi: http://csango.ro/uploads/bibliografi...nton_cosa1.pdf http://ebooks.unibuc.ro/istorie/reli...episcopiei.htm <<Cultul penticostal reprezintă a patra mișcare religioasă ca mărime din România. Majoritatea credincioșilor sunt în Transilvania și în zona de nord a Moldovei. Cele mai importante comunități sunt cele din Suceava, Bistrița-Năsăud, Arad și Bihor. Din punct de vedere etnic, 85% dintre adepții aceste mișcări sunt români, 10% sunt romi, în timp ce restul de 5% este o mixtură de unguri, ucraineni, germani sau slovaci.>> http://verticalnews.ro/cum-sunt-pent...zvolta-repede/ <<Inceputurile miscarii baptiste in Romania pot fi trasate incepind cu anul 1856 pentru populatia de etnie germana si cu anul 1875 pentru populatia de etnie maghiara si romina. In anul 1991, numarul baptistilor din Uniunea Bisericilor Baptiste din Romania era: 1. Uniunea Bisericilor Baptiste 100.000 1.423 de biserici (infintata 1919) 2. Bisericil Maghiare 9.043 99 de biserici. Cu "apartinatorii" (copiii) din familiilr lor, totalul baptistilor de se apropie de 200.000. Totalul neoprotestantilor evanghelici din Rominia incorporeaza inca aproximativ 300.000 de pentecostali (600.000 cu apartinatori) si 60.000 de Crestini dupa Evanghelie (100.000 cu apartinatori), citeva zeci de mii de Adventisti si unele fractiuni din cei peste 1.000.000 de membrii ai Oastei Domnului.>> http://roboam.com/Bapt_Rom.htm |
foarte frumos
Citat:
|
Însă cei care fac parte din Oastea Domnului nu sunt neoprotestanți, ci ortodocși. Unul dintre cei mai însemnați reprezentanți ai acestei mișcări este părintele Vasile Mihoc.
P.S. Am citit acum mai atent: e vorba de unele fracțiuni, care se pare că s-au rupt de Biserică. |
Citat:
In manualul de Sectologie sunt trecuti ca si grupare cu tendinte centrifuga in BO. " 13. Gruparea separatistă sau cea cu tendință centrifugă – se constituie din acei credincioși care, afiliați unei Biserici, confesiuni sau cult, se consideră cei mai îndreptățiți să introducă unele reforme, inovații etc. sau se opun reformelor promovate de gruparea de bază, ținând cu rigoare vechile rânduieli. Ex.: Petrache Lupu (Maglavit), Ucenicii Sf. Ilie, Noul Ierusalim. Grupări cu tendință centrifugă: Oastea Domnului, Visarioniștii. (p.7)" @Nastya Mai citeste odata ce am spus si in ce context. Nu am spus nicaieri ca sa nu iubesti oamenii de alte confensiuni, ci am spus sa nu ne dam cu ecumenismul de dragul iubirii omenesti si sa nu e bine sa nu marturisim invatatura ortodoxa in numele iubirii, care se tot flutura cand vine vb. cine deine Adevarul si cine ba. (sau e bine sa incalci invatatura ortodoxa de dragul iubirii omenesti?) |
Citat:
Părintele Bartolomeu Anania avea cuvinte bune pentru Oastea Domnului, și se pare că din ea au făcut parte preoți buni și foarte buni. Nu e de condamnat faptul că un preot, văzând superficialitatea credinței multora, s-a simțit dator să nu lase lucrurile așa și să îi determine să se adune seara în biserică, în loc de cârciumă unde obișnuiau să petreacă. Nu le cunosc acum starea, nu știu câți dintre ei sunt în pericolul de a se desprinde de Biserică, însă cei din Biserică nu trebuie doar să-i condamne, ci să vadă grava suferință în care se află credința noastră ca popor și să îndrepte lucrurile. |
Parintele Bartolomeu Anania despre "Oastea Domnului"
<<Eu am cunoscut Oastea Domnului nu atât ca organizație, ci mai mult prin intermediul unor oameni reprezentativi. Eram proaspăt intrat la Patriarhie, în toamna anului 1948; deci se instalase regimul comunist. Nu știu dacă la acea vreme Oastea Domnului era sau nu formal interzisă, dar știu că l-am cunoscut la București pe Lascarov Moldovanu, care a fost un mare intelectual și un mare animator al Oastei Domnului și care, cu îngăduința Patriarhului Iustinian, mergea în Biserica Sf. Spiridon și vorbea credincioșilor la anumite ore, în afara spațiului liturgic. Așa am luat cunoștință, mai mult, cu Oastea Domnului, înainte de a o cunoaște din literatură și din mărturii directe.
Am stat în închisoare cu oameni care făceau parte din Oastea Domnului și care, realmente, sufereau pentru credință. Nu le mai țin minte numele. În închisoare, de multe ori, stai doar câteva ceasuri cu cineva într-o celulă și se fac schimbările. În ceea ce mă privește, sigur că sunt un sprijinitor al Oastei Domnului și, în sensul creștin al cuvântului, sunt mândru că am intervenit de mai multe ori în favoarea ei. Pentru că Oastea Domnului a fost și se găsește încă sub semnele unor controverse din partea unora care n-o înțeleg suficient. Care mai mult se tem de ea decât o iubesc. Așa încât și în Sf. Sinod am pledat pentru ca Oastea Domnului să funcționeze sub umbrela ocrotitoare, sub binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, am intervenit ca săptămânalul <<Iisus Biruitorul>> să poată apărea cu binecuvântarea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Totodată, am încurajat și activitatea părintelui Vasile Mihoc, admirabilul profesor de Noul Testament de la Facultatea de Teologie din Sibiu, cel care este, într-un fel, duhovnicul și îndrumătorul Oastea Domnului. Am cunoscut pe conducătorii Oastei Domnului la câteva ședințe pe care le-am avut, în special când s-a ivit grupul dizident al lui Suciu, și am intervenit puternic să despărțim apele. Pentru că, la un moment dat, din cauza grupului Suciu începuse să se creeze o stare de confuzie. Și eu am fost întotdeauna de principiul că un dialog real între două sau mai multe entități se face numai pe baza unor identități precise, bine definite. Așa încât, din oficiul și răspunderea pe care le am, încurajez activitatea fraților ostași, sunt în legătură permanentă cu ei, îi văd și în timpul anului, nu numai când vin cu grămada să mă colinde de Crăciun – vin câte 120 – 140 și îmi face foarte-foarte mare plăcere să îi văd. Oameni liniștiți, cumsecade și care își propun, prin liber-consimțământ, să ducă o viață creștină mai elevată, mai controlată, și deci călăuzitoare către mântuire. [...]>> ÎPS Bartolomeu ANANIA, Mitropolitul Vadului, Feleacului si Clujului – fragment din “Omoforuri – Arhierei ai Bisericii Ortodoxe Române, despre Oastea Domnului”, Editura Agnos -Sibiu. http://www.oasteadomnului.ro/2012/ip...astea-domnului |
<<Oastea Domnului este cunoscuta in Biserica Ortodoxa Romana ca fiind o asociatie religioasa controversata. Unii oameni ai Bisericii (ierarhi, preoti, laici) o accepta, fac parte din ea si o sustin, in timp ce altii sunt rezervati in privinta ei. Oastea Domnului a aparut ca o miscare de emancipare a vietii religioase a ortodocsilor romani, in spirit traditionalist, axata pe coordonarea activitatii crestinilor practicanti (apostolat laic si voluntariat duhovnicesc).
Activitatea misioana a Oastei Domului a inregistrat atat aspecte pozitive, cat si complicate controverse si ispite, asupra carora s-au aplecat, cu rabdare si jertfelnicie, atat slujitorii Bisericii, cat si credinciosii Oastei Domnului. Atata vreme cat este controlata de Biserica, miscarea in sine are un rol benefic: ajuta ierarhia in munca pastoral-misionara. Nu putem putem trece insa cu vederea nici faptul ca, acolo unde autoritatea bisericeasca a lipsit, s-au inregistrat cazuri de desprindere a Ostasilor de la Ortodoxie sau trecerea lor la anumite culte. Cultele neoprotestante care activau in Romania in perioada interbelica si-au intetit propaganda, incercand sa prezinte Oastea Domnului ca fiind o incercare de reforma de tip protestant in sanul Bisericii Ortodoxe Romane, pe de-o parte, si sa-i ademeneasca pe Ostasi sa treaca la ele, pe de alta parte. De asemenea, multi dintre cei care au aderat la Oastea Domnului au facut-o intr-un spirit protestant. De aici si atitudinea rezervata a unor oameni ai Bisericii fata de Oastea Domnului, ce le apare mai degraba ca un amestec de Ortodoxie si sectarism. Potrivit lor, chiar si in zilele noastre, adunarile Oastei Domnului inca mai prezinta o influenta vadita in spirit neoprotestant, fapt remarcat mai ales in cantecele, rugaciunile si predicile lor.>> http://www.crestinortodox.ro/religie...ui-125463.html |
<<Oastea Domnului este o mișcarea din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, care a luat ființă în anul 1923, la inițiativa Preotului Iosif Trifa.
După definiția pe care i-a dat-o Părintele Iosif Trifa, Oastea Domnului este „Aflarea și vestirea lui Iisus Hristos cel răstignit”. După 1948 mișcarea a fost trecută de regimul comunist în ilegalitate, iar în 1990 „Oastea Domnului” a fost reabilitată de Statul Român și de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe. În zilele noastre, Oastea Domnului are sediul administrativ la Sibiu, unde dispune de Editură, Librărie și tipografie proprie. Aici se tipărește, cu binecuvîntarea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, săptămînalul „Iisus Biruitorul” având ca supliment revista pentru tineri „Timotheos”. Oastea Domnului este condusă de un Sfat Frățesc Operativ din care fac parte aproximativ 30 de membri, reprezentanți ai zonelor. Oastea Domnului este prezentă aproape pe tot teritorul României dar și dincolo de granițele ei. Activitatea Oastei Domnului are ca bază așa numitul „voluntariat al laicilor”, chiar dacă din mișcare fac parte și numeroși clerici. Întîlnirile membrilor Oastei Domnului au loc în biserici, case parohiale sau particulare, după Slujbele Bisericii. Programul acestor întîlniri frățești, cuprinde: rugăciuni, cântări, poezii religioase, cuvinte de învățătură și de mărturisire duhovnicească, cateheze și activități pentru copii și tineri. De asemeni, zonal sau regional, Oastea Domnului dezvoltă o bogată activitate socială în penitenciare, așezăminte sociale și umanitare. Pr. Ioan Bria, reputat profesor și teolog ortodox, cunoscând și apreciind activitatea Oastei Domnului, a ilustrat plastic adunările Oastei Domnului cu conceptul: „Liturghia de după Liturghie”. "Oastea Domnului este un copil al Bisericii. S-a născut și trăiește sub aripa Bisericii. Oastea Domnului nu e ceva mai mult decât Ortodoxia, ci e o familie restrânsă, o comuniune de frățietate evanghelică cu gândul precis de a trăi mai intens învățăturile Bibliei și ale Bisericii. Ne trudim doar să ieșim din comunul vieții, să creștem în Domnul, pentru mântuirea sufletelor noastre. Oastea Domnului nu are nici o pretenție dogmatică sau canonică. N-avem nimic de adăugat canoanelor. Oastea nici nu a vrut și nici nu vrea să facă reguli peste sau în contra Bisericii. Dar Oastea Domnului vrea să trăiască, cu toata ființa, regulile existente ale Bisericii..." - fragment din Moțiunea din 12 septembrie 1937 (cu valoare de testament și hotărîre în legătură cu poziția și rolul Oastei Domnului în Biserica Ortodoxă).>> http://ro.wikipedia.org/wiki/Oastea_Domnului |
@Parascheva16
Dumneavoastra imi spuneti: <<Mai citeste odata ce am spus si in ce context. Nu am spus nicaieri ca sa nu iubesti oamenii de alte confensiuni, ci am spus sa nu ne dam cu ecumenismul de dragul iubirii omenesti si sa nu e bine sa nu marturisim invatatura ortodoxa in numele iubirii, care se tot flutura cand vine vb. cine deine Adevarul si cine ba. (sau e bine sa incalci invatatura ortodoxa de dragul iubirii omenesti?)>> Doamna, 1. Va suparati degeaba. 2. Daca tot vreti sa ma puneti la punct (e dreptul fiecarui om si-l respect) , nu credeti ca ar fi necesar ca, mai intai, sa cititi mai atent ce a spus Sfantul Nectarie? Deci: nu eu am spus, chiar nu am pretentii sa cititi cu atentie ce spun eu. Daca cititi bine, daca nu? 3. M-am obisnuit deja ca postarile mele (unele) sa fie catalogate: moderniste, ecumeniste, chiar daca sunt CITATE din vorbele Sfantului Nectarie Taumaturgul sau ale Sfantului Siluan Athonitul sau daca am postat din cuvantul rostit la Sfanta Liturghie sau din Sfanta Scriptura. E dreptul dvs. sa ganditi asa si al meu sa cred ca nu aveti dreptate nici dvs. nici altii care ma caracterizeaza astfel. N-avem voie sa avem pareri diferite? Forumul e deschis (cu anumite conditii) oricaror pareri. Sfantul Nectarie spune (din citatul de mai sus) : << Acestea, ca unele ce se referă numai la credință, lasă liberă și neatinsă iubirea, căci dogma nu se războiește cu dragostea.>> <<Niciodata nu se cuvine să se jertfească iubirea pentru o deosebire de dogmă.>> << Căci acolo unde este dragoste, este și adevăr, și lumină, iar râvna cea mincinoasă și slava plină de rătăcire sunt vădite și alungate de lumină și iubire. Chestiunile legate de crediță nu trebuie să micșoreze iubirea. Învățătorii urii sunt ucenicii celui rău, fiindcă dintru același izvor nu curg și dulcele, și amarul.>> Daca aceste vorbe inseamna modernism/ecumenism inseamna ca l-ati numit si pe Sfantul Nectarie: ecumenist. |
Citat:
Am o cunostinta a carei nepoata din America nu vrea sa isi boteze copilul ,ca sa nu isi supere sotul asiatic Matusa ei vrea sa treaca acest copil de 3 ani la sf.Liturghie si nu are cum. Nici la psaltire nu as sfatui-o sa il treaca ,poate la acatist |
Citat:
Deci nu e cu putință rostirea adevărului fără ca mai întâi să ne iubim. Însă numai așa cum s-a citat mai sus, în unitatea iubire-adevăr-lumină. Căci adevărul dacă e singur înăbușă iubirea, iubirea singură ajunge să justifice păcatul; iar când se întâmplă așa, atât adevărul cât și iubirea sunt în întuneric. |
Citat:
Biserica nu se roaga decat pentru cei din Biserica. Sa ne amintim ca nici catehumenii, care si-au declarat intentia de a deveni ortodocsi si se pregatesc in acest sens, nu stau la Sf. Liturghie, ci sunt poftiti afara pana cand se boteaza. |
Citat:
<<Ectenia catehumenilor Prima parte a Sfintei Liturghii se încheie cu o ectenie în care rugăciunea se concentrează asupra celor care nu au primit botezul. Este vorba despre catehumeni, cei chemați să devină creștini, care au dreptul să participe la slujba numai până în acest moment. >> <<În zilele noastre mulți liturgiști au pus problema scoaterii ecteniei catehumenilor din Sfânta Liturghie argumentând prin aceea că, catehumenatul a dispărut încă din secolul al VI-lea și ca urmare această ectenie se adresează unei „categorii inexistente de asistenți”. Liturghierul prevede de altfel posibilitatea de a o lăsa afară „la nevoie” și în practică acest lucru se întâmplă des. Și totuși catehumenii nu mai sunt „o categorie inexistentă de asistenți”. Se întâmplă azi ca oameni maturi să-și asume calitatea de catehumeni în vederea botezului. Chiar mai mult, după căderea comunismului, în unele Biserici Ortodoxe (Sârba, Rusa etc) a început organizarea catehumenatului pentru cei nebotezați în perioada de ateism și care doresc să devină creștini ortodocși. În aceste condiții ectenia catehumenilor devine foarte actuală.>> Puteti citit tot articolul pe: http://www.dervent.ro/resurse/liturghia/index-D-27.html Referitor la intocmirea unui pomelnic cred ca cel mai bine e sa vorbiti cu preotul slujitor (sau daca e parintele dvs. duhovnioc e si mai bine) si sa-i spuneti pe cine doriti sa treceti in pomelnic. Asta pentru ca, asa cum o sa vedeti din cateva link-uri pe care o sa le dau mai jos, nu e chiar asa alb/negru. Stiu ca la Proscomidie se pomenesc si se scot particele doar pentru crestinii ortodcsi spovediti, fara patimi (sa nu fie betivi, sa nu fie fumatori etc.), doar pentru crestinii ortodocsi cununati in Sfanta Biserica etc. E adevarat ca respectand aceste cerinte, (si treb uie sa le respectam) cred ca mai toate pomelnicile vor fi cam goale. Putini dintre noi indeplinesc aceste cereri. |
<<79. Sfanta Liturghie se aduce numai pentru iertarea celor pomeniti, vii si morti, sau si pentru iertarea si mantuirea tuturor oamenilor ?
Sfanta Liturghie se aduce ca jertfa numai pentru cei dreptcredinciosi. In prima parte a Sfintei Liturghii pot sa stea la biserica si cei nebotezati, adica catehumenii. In cadrul Sfintei Liturghii se fac rugaciuni de obste pentru mantuirea „tuturor oamenilor " cum ne invata Sfantul Apostol Pavel. Nominal insa, la Sfanta Liturghie se pomenesc numai cei dreptcredinciosi si cei carora le ingaduie Sfintele Canoane, care nu au oprire canonica de a li se scoate miride ( Invatatura de Credinta Ortodoxa, ed. 1952, cap. 278; Pavila Bisericeasca a lui Nicodim Sachelarie ).>> http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/convorbiri4.htm <<43. Putem să-i trecem în pomelnicul de la Sfânta Liturghie pe cei sinuciși, necredincioși, necununați ? Ce putem face pentru ei ? Nu se trec în pomelnicul de la Sfânta Liturghie cei sinuciși (spânzurați, otrăviți, cei care și-au curmat viața singuri) și nici cei care trăiesc necununați sau în desfrânări. Se pot trece la acatiste, paraclise sau parastase fără Liturghie.>> http://popasduhovnicesc.ro/Links/Par_InRs.htm <<Putem trece în pomelnicul de la Sfânta Liturghie pe cei sinuciși, necredincioși, necununați? Ce putem face pentru ei? Se pot plăti pomelnice anuale? Nu se trec pe pomelnicul de la Sfânta Liturghie cei sinucisi și nici cei care trăiesc necununați sau în desfrânare. Cei vii se pot trece la acatiste și paraclise. Se poate da un pomelnic anual, dar să nu uităm să-i spunem preotului care este situația, pentru ca preotul să știe și să nu-i pomenească la Sfânta Liturghie.>> http://www.parohiamacin4.org/biserica.htm Cuviosul Paisie Aghioritul despre SFANTA LITURGHIE, IMPARTASIRE si pomenirea la PROSCOMIDIE <<Nume de catolici, de martori ai lui Iehova etc. nu este bine sa-i pomenesti la Sfanta Proscomidie. Pentru acestia nu se pot scoate miride si nici parastas nu se poate face. Pentru sanatatea si luminarea lor ne putem ruga, chiar si paraclis putem face.>> http://www.razbointrucuvant.ro/2012/...e-impartasire/ |
<<1. Despre pomenirea numelor
Prin pomenire, adică prin rostirea în cadrul unei rugăciuni către Dumnezeu a numelui propriu sau al altor persoane, se dorește împărtășirea harului și atragerea milostivirii lui Dumnezeu pentru cei pomeniți, după cuvântul tâlharului de pe cruce: „Pomenește mă, Doamne, când vei veni întru împărăția Ta” și al Sfântului Apostol Pavel, care zice: „Rugați-vă unii pentru alții”. Când persoana pomenită nu este prezentă fizic la locul pomenirii, prin rostirea numelui ei, credem că harul și mila lui Dumnezeu se revarsă indiferent de locul unde se află ea la acel moment. 2. Forme și modalități de pomenire Pomenirea se poate face atât de clerici, în cadrul sfintelor slujbe sau în rugăciunea lor par¬ticulară, cât și de laici, în rugăciunile personale. Privitor la pomenirea la sfintele slujbe, în practica de zi cu zi a credincioșilor s-au împământenit mai multe feluri de pomenire. Corect se poate vorbi de următoarele feluri de pomenire: • Sfânta Liturghie – este pomelnicul de vii și de morți care se pomenește în taină de către preot la rânduiala proscomidiei din cadrul Sfintei Liturghii; • Acatistul – este pomelnicul de vii care se pomenește la ecteniile acatistului cu scopul strict de mulțumire sau îndeplinire a unor cereri (sănătate, izbăvirea de închisoare, îmblânzirea dușmanilor etc.); • Sfântul Maslu – este pomelnicul numai de vii care se pomenește în cadrul tainei Sfântului Maslu, pentru sănătatea trupească și iertarea de păcate a celor pomeniți; • Sărindarul – vine de la grecesul saranda care înseamnă 40 și este pomelnicul numai pentru morți, de regulă pentru o singură persoană, recent decedată, care se pomenește la Sfânta Liturghie până la parastasul de 40 de zile al răposatului. 3. Cum scriem un pomelnic • Pe pomelnic se trec doar numele de botez și fără detalierea problemelor și dorințelor pentru care cerem sprijinul lui Dumnezeu; • pe pomelnic se trec numai ortodocșii practicanți (cei care se spovedesc și participă regulat la Sfânta Liturghie), pentru că harul lui Dumnezeu nu lucrează împotriva voinței libere a necredinciosului; • pe pomelnic credinciosul trebuie să scrie la ce fel de slujbă dorește să fie pomenit pomelnicul, iar pentru Sfânta Liturghie pomelnicul trebuie făcut pe două coloane distincte, una pentru vii și una pentru răposați, cu mențiunea „Vii” și „Adormiți”; • ordinea înscrierii pe pomelnic este următoarea: preotul care a săvârșit botezul celui care dă pomelnicul; preotul duhovnic; nașii (de la botez și cununie); soț/ soție și copii; alte rude și apropiați. 4. Ce nu este permis la scrierea unui pomelnic • Nu se pomenesc persoanele nebotezate, deci nici copiii avortați; • nu se pomenesc vrăjitorii, descântătorii, ghicitorii sau cei ce practică magia albă; • nu se pomenesc sinucigașii, apostații, ereticii, schismaticii, ateii sau masonii; • nu se pomenesc la răposați dispăruții despre care nu avem certitudinea morții lor; • nu se scriu nume de persoane vii pe pomelnicul celor răposați cu părerea că așa s-ar provoca moartea persoanei respective; • nu se cere pedepsirea sau răul vreunei persoane considerate dușman; • pe pomelnicul de la Sfântul Maslu nu se trec răposați; • scrisul numelui pe toacă, pe limba clopotului etc. sunt lucruri vrăjitorești, care atrag osânda celor ce le practică.>> ________________________________________ Lumea Credintei, anul VI, nr. 7 (48) Iulie 2007 http://turnu.ro/invataturi_catehetice.htm |
Citat:
Oare avem cum sti anumite lucruri, chiar si despre cei din famila noastra? Mie aceasta cerinta mi se pare prea grea, ca sa o pot indeplini. Dumnezeu oricum ne vede asa cum suntem, nu trebuie sa judecam noi in locul Lui. Dar daca e sau nu ortodox, asta putem sti. Inca nu am citit linkul postat, dar il voi citi. |
<<Nu pot fi trecuți în pomelnic, la Sfânta Liturghie, cei de altă credință
Cei de altă credință pot fi trecuți în pomelnic? Ei se pomenesc la vreo rugăciune a Bisericii? Un bun creștin, un creștin autentic nu poate să nu se roage pentru întreaga lume, îmbrățișându-i pe toți în dragostea sa. Spre aceasta trebuie tins. Așadar, nu numai pentru cei de altă credință se poate ruga, ci și pentru toți cei care, de obicei, sunt stigmatizați de societate pentru păcatele lor mari și evidente. O poate face în rugăciunea sa, dar o poate face și la slujba Sfântului Maslu, de pildă, a Acatistului, a Paraclisului, nădăjduind că mila lui Dumnezeu, atingându-le și acestora sufletul, îi va mișca spre înnoirea vieții. Dar cei cuprinși de diferite patimi (bețivi, fumători etc.) sau cei necununați? Dar sinucigașii? Da, există o slujbă a Bisericii unde se impune o exigență aparte în privința celor care sunt pomeniți: este vorba de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Întrucât în cadrul Sfintei Liturghii sunt chemați la împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos numai cei care mărturisesc aceeași credință și sunt într-o stare duhovnicească corespunzătoare (într-o stare de pocăință), nu pot fi trecuți în pomelnic cei de altă credință (heterodocși sau adepți ai altor religii), vrăjitorii, descântătorii sau cei care sunt cunoscuți ca trăind, persistând în păcate grave (ucidere, adulter etc.). În cazul celor adormiți, nu pot fi trecuți în pomelnic cei care s-au sinucis pentru că, omorându-se, au refuzat darul vieții primit de la Dumnezeu și L-au refuzat pe Dumnezeu. Sfântul Nicodim Aghioritul numește sinuciderea treapta a douăsprezecea și ultimă a păcatului. Nu pot fi trecuți în pomelnic nici copiii morți nebotezați sau pruncii avortați. Sfântul Simeon al Tesalonicului spune și de ce nu pot fi pomeniți cei pe care i-am enumerat mai sus sau cei asemenea lor. La Sfânta Proscomidie, când sunt pomeniți cei vii și cei adormiți, preotul scoate câte o părticică (miridă) pentru fiecare și o așază pe Sfântul Disc, acolo unde sunt așezate: Sfântul Agneț, care se va preface în Sfântul Trup al lui Hristos, miridele pentru Maica Domnului și cele pentru sfinți. Când, după prefacerea darurilor de pâine și vin în Trupul și Sângele Domnului, părticelele sunt puse în Sfântul Potir, acestea se unesc cu Sfângele Lui. Dacă persoana pomenită este în stare potrivită împărtășirii (viață curată, stare de pocăință), primește în chip nevăzut împărtășirea Duhului (în momentul în care pune miridele pentru vii și adormiți în Sfântul Potir, preotul rostește: „Spală, Doamne, păcatele celor care s-au pomenit aici, cu cinstit Sângele Tău, pentru rugăciunile sfinților Tăi“); dacă are o viață păcătoasă și nu se depărtează de păcat (dacă nu are stare de pocăință), atunci jertfa adusă îi va fi spre osândă. Așadar, este nevoie de atenție atât din partea celui care face și aduce pomelnicul, cât și din partea preotului. În același timp, trebuie avut grijă ca nu cumva, oprindu-ne la respectarea exterioară a rânduielilor bisericești, să devenim justițiari necruțători față de semenii noștri: să uităm adică de propriile păcate și să le judecăm numai pe ale acestora – poate pentru simplul fapt că ale noastre sunt ascunse, în vreme ce ale semenilor sunt cunoscute lumii. Împlinirea rânduielilor bisericești se cade a fi făcută în duhul dragostei.>> http://www.corol.ca/despre-ortodoxie.html |
Citat:
Pentru cei, care nu pot fi numiti la Proscomidie, ne putem ruga in particular, asa cum ne rugam si pentru dusmanii nostri. |
Citat:
Referitor la cat de crestini suntem (spovediti, fara pacate, fara... fara...) asta mi se pare aproape de nerealizat. Am vazut cerintele la mai multe biserici si am evitat sa las pomelnice, pentru ca nu stiu toate datele despre toti ai familiei mele(ma refer rude, matusi, veri, nepoti) sau prieteni si nici nu cred ca poti sa-i intrebi. Cred ca sfatul duhovnicului si cuvantul acestuia sunt singurele care ne pot ajuta. Dar, accesand link-urile o sa vedeti ca nu e totul doar alb sau doar negru. Bineinteles ca nu e negociere, dar o discutie curata cu parintele e de folos. Si oricum, in rugaciunea noastra particulara, e loc pentru toata lumea. Asta n-o interzice nimeni.(Sper!!!) |
Citat:
Textul acesta marcat de mine , desi incomplet , este f. binevenit iar eu (ca sa nu mai muncesc in plus) am sa-l scot la imprimanta (cu rugamintea de a fi deacord spre difuzare) si am sa-l inminez celor care ma roga sa ii pomenesc la vreo rugaciune sau sa le duc un pomelnic undeva(de vreo 2-3 ori am patit asa ceva), din dorinta de a cunoaste invatatura corecta a Bisericii Ortodoxe si de a evita pomelnicele negre, care nu sunt o raritate ! Totusi am sesizat la un moment dat ca te-a atins indulgenta si temerea nefondata ca daca ar fi sa respectam intocmai recomandarile BO pt. trecerea pe un pomelnic (si implicit pomenirea la slujbe) nu am mai avea pe cine sa trecem . Totusi , nu fi asa de convinsa ! Crestinii care cunosc multe despre lumea ortodoxa si care se nevoiesc mult mai mult decit noi dar totusi nu intra pe site-uri "ortodoxe" ca sa "socializeze"... sunt destui de numerosi ! Pe deoparte, pe dealta , decit sa fie biserica arhiplina de tot felul de bonjuristi si itineranti, de oameni cu obiceiuri "de dumina", (pt. ca asa vor ei sa fie si nu vor sa-si puna sufletul pt. Hristos in mod total si etern) care sub o forma sau alta creaza tulburare, ispitire si smintire pt. ceilalti , mai bine suntem 30 de crestini dar care atunci cind ne rugam (vorba gheronului Cleopa) curge apa din grinda ! Sigur, stim ca Hristot ii asteapta pe toti, ii cheama pe toti, bla-bla-bla ... dar conteaza intotdeauna ce face practic fiecare si nu ce zice . Conteaza ca are liberul arbitru sa faca ce vrea si faptele pe care le face ! Pai de ce ne-a invatat Hristos sa observam, sa cercetam,sa apreciem, sa recompensam faptele cele bune si drepte ? Pt. ca insusi a zis : "Taci tu ! sa vorbeasca faptele tale !" Adica sa apreciem rodul fiecarui om dupa faptele sale ! Ca din fapte se cunoaste omul bun,. precum pomul roditor ! Ca daca ne luam dupa vorbele frumoase ale fistecui ... din vorbe , incepind cu mine si cu tine , toti suntem mari si frumosi si buni de laudat , dar dupa fapte ... ce mai ramine de noi ? Si inca pe de o alta parte , indrasneala de a trece pe pomelnic orice vrei tu si cum iti vine tie , nerespectind invatatura BO, desconsiderind canoanele (pe care fie vorba intre noi, orice crestin ortodox are obligatia sa le cunoasca !) ispitindu-l pe preotul bisericii (care nu cunoaste anamunte despre fiecare om pe care noi il trecem) si pe Dumnezeu insusi (dupa aiureala ca : eu trec pe cine vreau si Dumnezeu va alege pe cine sa pomeneasca sau nu , ca El le stie pe toate !) se plateste cu sanatatea celui care are aceasta indrasneala si sesconsiderare fata de Ziditor. Pai de aceea am spus eu aluziv la cei care fac ce vor ei si isi respecta canoanele lor si nu pe ale bisericii , cei care in mod voit privesc la Dumnezeu doar ca la un Mare indulgent si Omniiertator fara a-l considera in acelasi timp si Drept Judecator (deoarece cuvintul "judecata" nu le place si de aceea se feresc de el , il alunga din vocabularul lor ortodox)ca si-l inchipuie pe Acesta , in acest ultim caz, ca pe un factor postal din vagonul de tren , sortator de corespondenta in functie de destinatie pe masura ce trenul (timpul)merge si care alege el dupa cum stie el ce si cum ! Pai Dumnezeu este total, dar total altfeva decit aceste elucubratii ! In sfirsit , ma opresc aici dar repetind marturisirea : imi place (nu stiu cit conteaza acest lucru in general vorbind ?) cum privesti ortodoxia numai sa o faci tot asa pina la capatul tuturor lucrurilor si fara nici un pic de teama de a fi catalogata habotnica . Sa nu cedezi acestui subterfugiu deopotriva intelectualist si elitist ca si ignorant ! |
Citat:
Sfantul Nectarie se refera la a-i iubi pe toti oamenii, chiar daca sunt eretici (si chiar pagani). Nu spune deloc sa acceptam si invataturile lor. La asta se refera si Parascheva, ca nu schimbam adevarul pentru dragoste, care e de fapt o parare de iubire. Adica pentru buna intelegere nu adoptam si noi niste invataturi catolice sau protestante, ca sa ne putem uni. Nu e ceva ce spune doar Parascheva, ragasim in multe articole ortodoxe aceasta intelegere. |
graba... schimba treaba !
Citat:
In partea albastrita este facuta corectia necesara iar eu imi cer iertare pt. neglijenta practicata si va propun sa cititi aceasta versiune , de mai sus ! |
Citat:
Mi-ai luat o piatră de pe inimă, în sfârșit...:))) |
Citat:
Departa de la mine gandul si ispita ca as fi mai treaz decat altii, inseamna ca nu sunt rog deloc Cuvantuli Lui Dumnezeu! Sta scris sa nu te asezi pe scaunul din fata, pentru ca vei merge cu rusine pe cel din spate, daca locul tau nu se cuvine in fata! Sa te pui pe scaunul cuvenit! Daca am scris ceva am spus ca sa intaresc si sa completez, nu am spus ca toti fac la fel, am scris pentru cei care nu fac, nu pentru cei care fac Voia Lui Dumnezeu! Eu sunt mai pacatos si mai nevrednic decat cred multi, dar e de datoria noastra sa ne completam unul pe celalalt! Asa ca toti il avem pe Dumnezeu din leagan si de mici copii simtim parca ce e bine si ce e rau! Nesimtirea de care zici, nu cred ca a fost! Oare nu ai plans, oare nu ai ras fara sa stii? Dar asta nu inseamna ca ai trait in nesimtire! Dumnezeu sa ne Lumineze cu Adevarul Lui! |
Citat:
Ceea ce ne-a dat Dumnezeu din nastere este liberul arbitru, nu Duhul Sfant, mai ales ca noi ne nastem din pacat si anume pacatul stramosesc, pe care il are specia, adica toti oamenii nascuti din femeie si barbat, indiferent de starea de sfintenie sau pacatosenie a parintilor. S-a scris mult pe forum despre botez, despre Duhul Sfant; le gasesti scrise pe diversele topicuri. Domnul Iisus Hristos sa ne lumineze pe toti! |
Citat:
|
Florin, am observat si eu ca scrii numele Mantuitorului cu un singur "I", apoi am verificat si citatele tale sunt din Biblia Cornilescu. Iar discursul tau este asemanator cu cele neoprotestante, te rog sa scrii "alta confesiune" daca nu esti ortodox.
|
Citat:
Una ortodoxa si una aparent ortodoxa, in care poti gasi chiar si preoti (formal) ortodocsi dar orientarea este neoprotestanta. Intre cele doua exista o rivalitate si o lupta care nu este evidenta pentru cei care nu au avut contact cu mediul lor. Problema cea mai mare cu Oastea Domnului este istoria - au unele parti cu accente neoprotestante de care nu prea se pot debarasa. De ex. la ei mirenii tin predici, sunt incurajati sa tina predici, sa foloseasca instrumente muzicale, chiar in slujbele tinute in Biserica, sa vina cu "exemplul personal al unei vieti schimbate" in fata celorlalti, sa "studieze Scripturile", uneori dupa capul lor si intr-o maniera neoprotestanta, relativizarea ortodoxiei uneori redusa la statutul de simpla confesiune printre altele "crestine", etc. In plus, perioadele in care au stat departe de BOR i-au apropiat de neoprotestanti, baptisti in special iar relatiile au ramas chiar si dupa '89 cand in cea mai mare parte au reluat legatura cu BOR. Iar baptistii stiu ca "Oastea" este o portita facila de "evanghelizare" si exploateaza aceasta relatie istorica si nu doar, la maxim. |
Citat:
Ca despre asta era vorba. Botezati: 85%. Credinciosi 5% (poate). |
@Nastya
Nu m-am suparat deloc si nici nu am dorit sa va pun la punct. Discutam. Nici eu nu vorbesc de la mine,ci ma bazez pe ce spun duhovnicii. Nu va consider ecumenista. Consider ca este mai degraba vorba despre o neintelegere, decat de opinii diferite. Sf.Nectarie se refera la dragostea pe care trebuie sa o avem ptr. toata lumea: ortodocsi, heterortodocsi, pagani, atei, iudaici, dusmani etc. Si are perfecta dreptate. Apoi, tot Sf.Nectarie spune ca in afara Bisericii Ortodoxe nu exista mantuire, insa asta nu inseamna ca el nu a iubit si iubeste pe toti oamenii. Eu m-am referit la falsa iubire care se tot flutura in prezent, la acea idee ca daca spui ca exista doar Un Botez, O Biserca si Un Dumnezeu, atunci inseamna ca nu ii iubesti pe ceilalti, ceea ce este complet fals. Avem atatia duhovnici care s-au pronuntat f.ferm impotriva ecumenismului, insa in acelasi timp sunt plini de iubire ptr. toata lumea. Eu am dorit doar sa fac o delimitare intre iubirea adevara si iubirea ecumenista care doreste sa facem o branzarie comuna. Daca ai citit de la inceput topicul, ai vazut ca cineva a spus ca dogmele si doctrinele nu sunt importante, ci numai caile inimii, a dragostei. Ori stim ca duhovnicii nostrii nu spun asta. Dogmele si doctrinele sunt importante. Pe baza afirmatiei ca dogmele nu sunt importante am spus ca nu putem pune iubirea omeneasca(adica, iubirea asta lumeasca, care nu este indumnezeita, bazata mai mult pe emotie; cand am zis iubirea omeneasca nu m-am referit la iubirea de oameni) mai presus de Adevar. Tare multe se mai cer azi in numele "dragostei". Daca nu ai dogme si doctrine, de unde stim unde e erezie si unde nu e? Eu nu contest deloc ce ati postat, sunt perfect de acord. Totusi, consider ca am vorbit despre chestiuni diferite. Sper sa intelgeti ce doresc sa spun. (daca doriti sa intelegeti exact ce am dorit sa spun si despre ce vorbeam eu, ascultati ce spune acest parinte : https://www.youtube.com/watch?v=mfGpnf7N7FQ ; https://www.youtube.com/watch?v=LtzOz4G7bIE ; inregistrarea completa se gaseste pe youtube ) ***** (la modul general) Este o diferenta intre Ecumenic, (deci sobornicesc, apostolesc) si ecumenist(ciorba). * Modul de transmitere a vinei pacatului stramosesc Taina Botezului https://www.youtube.com/watch?v=0UxoV5kaYNQ |
Citat:
Sa nu fim pesimisti. Dumnezeu mantuieste sufletele si cu siguranta ingerul pazitor primit la botez o sa incerce mereu sa il intoarca pe om la credinta. Dumnezeu nu isi paraseste oamenii, chiar daca nu sunt buni crestini in prezent. Unii se pot pocai abia pe patul de moarte. Sa nu ii judecam caci nu stim noi ce se va intampla cu ei. Doar citim si auzim mereu de tineri sau batrani intorsi Acasa. Un om botezat a primit: Taina Botezului, Mirungerea, Sf.Impartasanie---3 taine pline de har. Cel nebotezat nu a primit nici o taina. Parintele Amfilohie spune ca diferenta dintre un om botezat si un om nebotezat este ca diferenta dintre lumina si intuneric. |
Citat:
Spuneam ca are idei new-age, pentru ca zei pagani sunt numiti sfinti, de exemplu Krishna, Buddha, Hermes sau Zoroastru. E o carte scrisa in tinerete, in 1917, in timpul razboiului, sfantul tinea cuvantari in Anglia si SUA, e posibil sa fi fost scrisa pentru cei din vest. Oricum, stim ca sfantul avea conceptii opuse, ortodoxe, ne arata in Catehismul scris in 1949, unde chiar spune ca trebuie sa luptam impotriva punerii credintei crestine pe acelasi plan cu alte religii. Iar la explicarea pasajului din Crez "Cred intru Una, Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica" sfantul scrie: "Se poate mântui omul în afara Bisericii? Nu se poate mântui, pentru că Biserica este vistierul harului lui Dumnezeu, fără de care nimeni nu se poate mântui, ca o mâna desprinsă de trup." Mai trebuie remarcat un lucru, Sfantul Nicolae a fost duhovnicul Sfantului Iustin Popovici (care stim ce pozitie transanta avea in legatura cu ecumensimul), sfantul Iustin insistand in timpul vietii pentru canonizarea sfantului Nicolae. Prin acest exemplu vedem cum cineva care are conceptii new-age ar putea sa prezinte ca dovada aceasta carte, desi e un adevar trunchiat. Chiar am gasit referiri la aceasta carte pe site-uri ezoterice. |
Citat:
|
| Ora este GMT +3. Ora este acum 01:50:02. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.