A imbatrani in cresterea copilului, ramane pentru mine, cel mai sanatos mod de a-l pregati pentru viata. Aici nu e nimic din pisalogeala. Invat si eu din cresterea lui. Un astfel de copil, de-ti va deveni sot, va stii ce trebuie sa vada in tine - un loc in care trebuie sa se odihneasca de toate. Iar daca va simti in continuare nevoia de a creste, ea va fi de alta natura - o crestere ce vrea sa rodeasca in inima.

Asa am observat si eu, unii oameni stiu sa iubeasca, sa daruiasca afectiv si pentru ca au primit afectiune cand erau mici.
Si totusi, nu sunt adepta unei mame casnice. Mi-e mila de femeile care, intrebate ce hobby mai au, ce alte preocupari, spun: atat, copii, bucatarie, curatenie. Mie mi se pare ca se ascund de fapt in spatele acestora. Unde e evolutia lor spirituala? Unde e socializarea? Cu vecinele la o barfa? Dar exemplul bun? Vaitarea dupa munca grea din casa pentru care nu primeste recunostinta? Sa recunoastem, suferinta in tacere este rara la femei.
Am vazut femei care nu aveau idee despre ce le face copilul, dar si altele care, desi aveau serviciu, s-au implicat activ in educatia, scoala, problemele lui. Am vazut si barbati care au stiut sa aiba grija de copii. Daca ai servici, nu inseamna ca nu poti sa-ti scoti copilul la plimbare, ca barbat, de exemplu. Si nu inseamna ca mama nu are timp sa faca mancare, mie mi-a lasat mereu mama mancare, chiar daca statea noaptea.

Eu cred ca oamenii ar trebui sa fie un meserii in care au o competenta peste medie.

Se poate ocupa barbatul de copii? Da, dar nu e eficient.

Se poate ocupa femeia de munca campului, coasa, sapa, la strung? Da, dar nu e eficienta.

Se poate ocupa o femeie de cariera? Da, dar daca isi neglijeaza menirea de "ajutor potrivit" pentru barbat si faptul ca poate fi mult mai eficienta in cresterea si educarea copiilor, nu e bine.

Mama sau femeie de cariera? O femeie va fi mult mai eficienta ca mama, asha a fost creata de Dumnezeu, iar barbatul va fi mult mai eficient pentru cariera profesionala.

Femeia
 

"Ca o femeie rea, nimic nu-i mai rau, dar ca o femeie buna, nimic nu-i mai bun"
Parintele Arsenie Papacioc.

Oricat ne-am bate in piept, noi barbatii, niciodata n-o sa putem iubi sau pune suflet ca o femeie, ma refer aici, in special, la femeile cu adevarat crestine, si mai ales dupa ce devin mame, dragostea lor mistuie tot. Femeilor, va invidiez, pt ca v-a dat Dumnezeu multe daruri.
Doamne ajuta!

MAMĂ - categoric!
O spun acum duă mulţi ani,ani în care am încercat să fiu femeie de carieră.Nimic nu este mai de preţ pe lume decât creşterea şi educarea unui copil.Societate viitoare este în mâinile mamelor.
Vremurile în care trăim,vremuri pline de tot ce poate fi mai rău sunt rezultatul perioadei de tristă amintire în care copii au crescut cu cheia de gât,lângă blocuri aşteptându-şi părinţii, iar mamele au mers la serviciu.
Dacă vreţi un viitor bun pentru amărâta aceasta de ţară staţi acasă dragele mele şi creşteţi-vă copilaşii,educaţii şi modelaţii căci aşa cum se spune îintr-un cântec ce se cântă adeseori pe la noi prin biserici:
"Mamă nu iuta că fiul pe care-l ţii la piept
Poţi să-l creşti ca pe un nemernic sau cu suflet drept"
.................................................. ......
"Căci de viitorul lumii tu răspunzi mereu
Mamă nu uita răspunsul către Dumnezeu"

Îmi pare rău dacă te-am supărat cu postarea mea.Eu nu am reuşi să fiu o mamă chiar atât de bună şi regret fiecare secundă pe care am risipit-o nefiind lângă copilul meu şi încercând să rezolv problemele altora.După ce s-a făcut mare aveam suficient timp pentru carieră şi încă mai am dar chiar nu mă mai interesează.Într-o zi mă vei înţelege.Doamne ajută dragă Manuela.

Nu, nu m-ai suparat deloc cu postarea ta. e tare frumos ce ai scris acolo. S-a nimerit pur si simplu sa scriu imediat dupa ce ai postat si tu, dar nu era un raspuns la ce ai scris.
Doamne ajuta!

Prefer cariera de mama .....imi pare rau uneori ca nu ma pricep si la altceva...ptr ca avea un serviciu mic (de robotel)...nu inseamna ca am cariera......si totusi mai cred ca unele femei sunt facute sa aiba cariera....si mai ales una solida....asta e ...pe unii i-a pus Dumnezeu in postu de sefi si pe altii ca slugi.....cel mai dureros e ca unii...uita si fac pe slugile in fata cui nu trebuie....

Daca-i asa Thheo, eu ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a daruit o mama. Cu siguranta ca sunt si doamne care nu fac din familie o organizatie, dar eu ma simt mai bine stand langa cinveva care a adunat tot timpul suspinul, zambetul, plansul, ... copilului din imbratisare si nu din povestire.

O femeie poate fi si presedinte si miner (am dat un exemplu) daca il are in suflet pe Dumnezeu.Femeile nu sunt condamnate sa fie casnice la fel cum nu sunt condamnate sa aduca un ban in casa.Conteaza sufletul nu ocupatia.

Felicitari Thheo. Tu esti mama adevarata. Tu esti femeia adevarata. Tu esti femeia in fata careia barbatul se inclina cu respect. Tu valorezi mai mult decat 10 sefi de stat sau prim ministri sau presedinti de companii. Prin femei ca tine s-au perpetuat generatii de oameni cu personalitatea intreaga, neciuntita de lipsa dragostei de mama si de copilaria cu cheia la gat. La ce folosesc banii obtinuti prin serviciu sau afaceri sau politica si hainele si jucariile etc. daca mama este mai mult plecata de langa copil? Copilul nu este o vita careia trebuie doar sa-i asiguri nutretul. El este un om, cu suflet, cu mare nevoie de dragostea mamei, cu un dor continuu de a fi imbratisat de mama, de a se juca cu mama, de a-i spune mamei bucuriile si durerile lui, de a se sfatui cu mama, de a cere ajutor stiind ca il gaseste cu siguranta la mama care este mereu alaturi de el, de a o avea langa el pur si simplu. Te asigur de toata admiratia mea.

eu n-am inteles ce-ai vrut sa spui aici.

Eu da! si inca f bine:4:

Thheo draguta de tine,

Uite cum ne da cel rau ispite la toti:

1. Pai ma gandeam ca mama mea a stat acasa pina noi cei 4 copii am intrat in scoli, apoi cind fratele meu a inceput clasa intaia, a zis gata, eu vreau sa muncesc. Se trata de lipsa de bani, cereri mari la 4 copii in scoala. Perioada aia, cat mama a stat acasa, si ne tragea cite un papuc de casa in spate asa ca sa stim ca in ziua respectiva nu am invatat destul, si nu stiu cum se facea ca dansa sport n-a facut niciodata, insa nu gresea si ne tintea...ei, tu stii ceva? Este perioada cea mai placuta si cu amintirile cele mai frumoase. Nu voi uita niciodata. Ne astepta pe toti cu masa gat, cu hainutele noastre curate si calcate, intr-un partamnet mic de 2 camere, care straluceau de curatenie.

2. Sluga-- hmm, nu cred aa mama a fost un fel de sluga, daca vrem sa spunem asa, desi una platita, ca s-o luam si pe partea asta, a facut treaba in casa, iar pe tata l-apus la punct pentru respect. Cu vorba buna. Niciodata n-a ridicat tonul vocii, niciodata n-am vazut-o iesindu-si din minti etc. Imi lipseste.

3. Femeia de cariera - este fericita pe plan profesional - cea cre s-a realizat, insa nefericit in familie, daca sotul nu ajuta. Munca ei devine dubla. Eforturile ei sint duble:copii, cumparaturi, serviciu, curatenie, haine de spalat, gatit etc etc. E mult doar sa enumeri. Mama era mereu obosita dupa ce a inceput serviciul, desi nu-i lipseau cuvintele dragastoase pentru noi, totusi in momentul in care dansa a inceput serviciul, ceva s-a schimbat...

4. Eu sint o persoana cu cariera, sint in apogeul carierei mele, sint obosita moarta, imi dramuiesc timpul pretios, si lipsesc mult de acasa, intre 11-12 ore pe zi. Cu toate astea acasa, simt ca mor, am nevoie sa-mi tin mintea ocupata, sa fac ceva mereu.

5. Sa fii fericita asa cum esti, si sa te bucuri de viata.

6. Slugi astazi nu exista, draga mea, s-au terminat vremurile slugilor cm de multisor. Deci fruntea sus, esti o persoana cu credinta, o persoana de respectat, ti-ai crescut copiii, mari si frumosi. Uneori trebuie s afim multumitori lui Dumnezeu pentru tot, mult sau putin( inlcusiv eu).
Doamne ajuta!

In primul rand va rog sa ma iertati ptr postarea mea....nu am vrut sa supar pe nimeni....dar nu m-am gandit decat la un singur lucru ....Dumnezeu ne-a dat fiecaruia un loc aici pe pamant.....ne-a mai dat multe calitati si defecte .....de aceea unele femei nu pot fi decat mame si altele ....femei de cariera....sa fi si mama si sa-ti faci si o cariera in ziua de azi ....e foarte greu...........Doamne si eu care credeam ca nu prea citeste nimeni ce scriu....http://l.yimg.com/us.yimg.com/i/mesg/emoticons7/4.gif

Fiecare citeste Thheo, si ce ai scris e foarte frumos.
Eu, de ex, am ales calea cea grea, am facut cariera, mi-am crescut copilul, acum e la 30 ani ai sai, insa el s-a lipsit de tot ceea ce spuneai tu aici. Avea 3 luni doar cind am dat admitere la facultate, si 5 cind am inceput-o. Apoi scoala, serviciu, copilul...familia..gatit..rugaciuni...si tot tachimul, insa nu a fost usor pentru mine.
Deci se :5:pare, ca pentru nimeni nu este foarte usor in viata.

mama, apoi femeie de cariera.
 

Referitor la subiectul topicului, sunt de parere ca se pot face amandoua.
Nefiind casatorit, exemplul pe care il pot da este cel al mamei mele. Casatorita de foarte tanara, a reusit sa mearga la serviciu, aproape imediat dupa nasterea mea, zi de zi. Treburile casnice tot ea le ducea la indeplinire, in mare parte, si, cel mai important, tot timpul a fost alaturi de noi, copiii. Mereu am simtit-o aproape si o spun cu mana pe inima: este cea mai minunata mama. Sigur ca a fost greu, foarte greu. Dar a reusit. Mi-as dori ca, in momentul in care ma voi casatori, sotia mea sa vrea sa fie mai intai mama. Ii voi oferi toata rabdarea, increderea si ajutorul pentru a face si cariera, daca va dori. Chiar cred ca se poate.

Doamne-ajuta!

raspunsul meu e:MAMA,daca esti mama le poti face pe toate,am plecat la serviuciu ani la rand cu inima stransa ca imi las micutii in grija altora,mi se rupea inima de dor cand trebuia sa plec mai departe si nu-i vedeam o zi dar stiam ca fara serviciu nu le-as putea oferi decat dragostea mea care din pacate nu tine de foame,partea materiala este importanta iar fara un serviciu bine platit nu prea se poate

Trebuie mult discernamant pentru a impaca intr-un mod fericit cariera cu viata de familie. Un preot duhovnic spunea ca daca nu suntem dispusi sa ne iubim copiii mai mult decat pe noi insine mai bine nu i-am aduce pe lume caci multe fapte regretabile pot decurge de aici. Unde nu-i iubire pe masura sa fim siguri ca nici daruire nu este. Iar unde nu se are ca fundament daruirea acolo nu putem vorbi de familie, in sensul crestin, ci cel mult de o imagine palida a acesteia.

...
 

bai fetelor... dar la profesia de mama de cariera nu v-ati gandit...?
oare exista vocatie (si nu profesie) mai completa ca aceasta? oare exista ceva pe lumea asta care sa exprime mai bine viata?
oare suferinta unei mame la capataiul copilului ei poate fi egalata? oare fericirea unei mame privindu-se in ochii fiilor sai poate fi atinsa?
no way...
dar, daca ne gandim la independenta pentru care lupta unele feministe, la dorinta de egalitate cu barbatul si, in acelasi timp, de a fi tratate special, la dorinta de a face cariera, la dorinta de a fi in centrul atentiei cat mai mult timp, la egoismul la care duc toate acestea... rezulta femeia de cariera.
cariera... numai cum suna... ma gandesc la cariera de piatra. pentru ca, pana la urma, piatra si praful se alege din cariera... insa, copilasii, imbogatesc oricand o mama... oricand...
bucurati-va de ei, priviti-i cum cresc, nu ratati momentele importante ale lor doar pentru ca trebuie sa va impliniti material, traiti-va viata cu ei. chiar daca e mai saracacioasa. va fi mai ziditoare decat viata traita departe de familie...
sa fiti iubite! si cand cititi acestea, ganditi-va la cat e de pura, curata, neconditionata si perfecta iubirea unui copil...
sa nu ma intelegeti, insa, gresit. nimeni nu spune sa stati acasa... ci doar sa incercati sa acordati cat mai mult timp copiilor vostri. pentru ca au nevoie de el. au nevoie de voi... asa cum si noi, la randul nostru, avem nevoie de o sotie acasa, si nu in delegatii sau sedinte interminabile...
Doamne ajuta!

I-a pus Dumnezeu pe unii sefi pe lumea asta….oameni care au avut posibilitatea sa faca o cariera....dar ei in loc sa-si faca treaba…nu se gandesc decat la cum sa-si mareasca averile ….la cum sa-i umileasca pe cei care nu vor i-a parte la faradelegile lor….iar eu ii consider pe acesti oameni slugi ai banului, ai slavei desarte....asta am gandit dar am scris repede si a iesit altceva......
Mirela iarta-ma daca te-am suparat cu ceva....

Dar la cariera de tata te-ai gandit??

Daca un barbat este tata cu adevarat, adica unul care se implica in educatia copilului in fiecare zi, atunci si el si femeia, mama copiilor, pot sa impace si capra si varza, sa aiba si o familie reusita si o cariera. Bineinteles, cand grija copiilor e doar in sarcina femeii, ea cu greu poate sa faca fata la toate. Dar mie nu mi se pare normal ca educatia de zi cu zi a copiilor sa fie doar in atributia mamei, iar tata doar sa mai iasa din cand in cand cu ei in oras, sau mai stiu eu ce, si doar atat. In opinia mea si tata trebuie sa duca copiii la gradinita, sa le pregateasca cate ceva de mancare, sa ii verifice la teme. Si asta nu numai cateodata cand sotia nu este, ci jumate-jumate cu sotia.

Nu trimit femeia la cratita si la matura, insa amestecarea firilor (a barbatului cu a femeii) nu aduce decat stricaciune randuielii puse de Dumnezeu si intarita de atatia sfinti si sfinte. Fiecare sa isi tina firea si nici unul sa nu ravneasca la firea celuilalt. Schimbarea si amestecarea firilor este un pacat.

Care sfanta a facut cariera?
Luam sfintenia firii femeiesti ca norma de buna vietuire a acesteia.

Maica Domnului ar fi facut cariera?

Maria Egipteanca ar fi facut cariera?

stai linistita ca nu m-ai suparat, doar vroiam sa inteleg ce vrei sa spui, ca era cam vaga exprimarea la inceput. :1:

...
 

nu te contrazic cu absolut nimic. sunt intru totul de acord cu ce spui...

In Canada, si banuiesc ca si in alte parti, femeile merg la munc, iar brbatii au dreptul de a primi alocatie pentru copii, au grija de copii, deci exist meseria de TATA, se aplica si functioneaz foarte bine.:21::8:

[COLOR=green]Mai este şi cum vrea Domnul, nu numai cum îşi propune omul...[/COLOR] :7:

cat de frumos suna mesajul tau,cate mame sunt care aleg strainatatea in defavoarea familiei,eu as renunta la serviciu pentru a fi cu copiii mei daca nu as putea sa le am pe amandoua,mi-a fost greu cand erau bebelusi acum lucrez acasa la calculator si doar in timpul cat sunt la gradinita

Legat de postarea mea:
Vreau sa atrag atentia asupra faptului, ca eu nu am sustinut aici ca as fii realizata in viata, ci doar ca asa mi-a fost crucea, am fost nevoita sa merg la scoala, sa fac cariera, sa muncesc, si s-mi cresc biatul.

Aceasta este o lamurire pentru cei care au inteles cu totul altceva.

Fiecare are o crucea -asta a fost si este a mea.

Mi-ar fii placut sa fiu mai mult cu baiatul meu, insa la mine situatia a fost altfel, deci eu nu am avut alta alegere de fact, decit sa muncesc, sa-mi fac cariera si ... sa le fac pe toate ... Ca mine sint milioane de femei in lume, si traiesc toate, muncesc toate.

Ca si Thheo sint milioane de femei in lume, si traiesc toate - asta fiind crucea lor.



Cee ce nu am specificat aici, a fost de ce? de ce a fost asa?
Ei, asta este crucea mea, si nu ma plang, deci nu voi explica aici de ce a fost asa.
Ma iertati pentru asta.

Ma iertati daca din postarea mea a rezultat altceva.


Nu exista bine sau rau in aceste alegeri in viata, sau in faptul ca o femeie le face pe toate, alta sta acasa. Exista doar voia Domnului ca sa fie intr-un fel sau altfel. In orice facem, in orice pas exista voia Domnului, desi Domnul ne-a creeat liberi, deoarece fiecare are crucea personala. Iar aceasta trebuie dusa cu demnitate, indiferent ce se intimpla.
Atit.

Uite cum ma gandesc eu nepriceputa: ca da, ele au facut cariera, si anume aceea care astazi este a preoteselor si a calugaritelor.

De ex, aici la biserica unde merg eu, preoteasa a facut foarte
multe: a orgnizat corul, se ocupa de oameni, si in acelasi timp isi creste si copii, insa este nelipsita de la orice activitate bisericeasca.

Eu numesc asta tot cariera, deoarece este o cariera, si o persoana din asta, este total diferita de ceea ce reprezinta Thheo.

Ma ierti, daca te-am jignit, insa eu asa vad.
Insa nu vad absolut nimic rau in asta.

Despre ce tot vorbesti?In primul rand acele sfinte au trait in alte timpuri,societatea era de alt gen.Fiecare a avut propria sa menire dupa cum i-a harazit-o Dumnezeu.
Sufletul nu are sexualitate,asta nu stii?Fiecare,barbat ori femeie,a venit aici pentru propriile lectii de viata si pentru propria sa misiune.
Personal nu m-as putea niciodata rezuma doar la viata casnica,in sufletul meu stiu ca am mult mai multe de realizat pe lumea aceasta,dincolo de a avea o familie si mi s-ar parea absurd sa stau cu mainile in san ca,cica ar fi ...pacat???
Dar sa stai cu mainile in san si sa treaca viata pe langa tine,oare asta nu mai e pacat?

[COLOR=green]Subiectul este adresat femeilor dar mă amuză răspunsul bărbaţilor şi, mai ales, cum se străduiesc ei să fie băgaţi în seamă şi cu ce argumente stupide vin...[/COLOR] :17:

[COLOR=green]Lăudabil că preoteasa se implică în viaţa comuntăţii... Înseamnă că preotul câştigă suficient dacă ea stă acasă şi face muncă voluntară. Dar ceea ce face ea nu poate fi numit cariera, nici macar cariera de piatra...[/COLOR] :17:

PS:Si inca ceva:totul tine de echilibru,sa stim sa dam Cezarului ce este al Cezarului,viata de familie ramanand pe primul plan si sa nu o neglijam datorita carierei,iar partenerul de viata sa isi inteleaga femeia si sa o sustina,ajute pe cat posibil pentru ca impreuna sa reuseasca sa construiasca ceva frumos pe toate planurile.Cam asa vad eu lucrurile...

Nu stiu daca este asa: ea poate fii un membru la bisericii cre se ocupa de organizare etc, si implicit sa aiba salariul ei, nu -mi imaginez ce functie, insa este foarte posibil - ca un P/T job.

Daca asta a harazit Dumnezeu pentru ea si are daruire pentru ce face,nu vad absolut nimic rau in acest lucru,indiferent ca sotul,preotul sustine financiar familia.
Cu riscul de a ma repeta,fiecare avem propria noastra misiune aici,indiferent ca suntem barbati sau femei,important este sa le facem pe toate cu sufletul.

Da, asa este, fiecare cu crucea sa.

Desigur ca rolul femeii pentru unii este de fabrica de copii. E si cazul tau dar hai sa te gandesti un pic....
Ai un salar minim pe economie intr-un oras si 3 persoane de intretinut. Poti sa crezi cat vrei si te poti ruga cat vrei dar toti trei veti avea o viata mizera. presupun ca nu vrei sa zici ca tu mai si fumezi si cate o bere pe zi ca atunci ma intreb bebelasul cand o sa moara de foame.
Ti se pare normal sa ai aceasta abordare irationala?

CAnd nu ai bani ,sa dai si putinii bani pe tigari (asta am facut si eu pe vremea cand eram fuatoare) si pe bautura, e deadreptul absurd, caci fumatul nu iti aduce nimic bun, iar apa de baut e cea mai buna bautura.

Vad ca nimeni nu mai apeleaza la bunici. Alta data bunica era acasa, in vreme ce mama mergea la serviciu. In felul acesta puteau fi doua salarii, si acelea mici, in casa, pentru a face fata cerintelor. Iata avantajul mai multor generatii in aceeasi casa, lucru care a disparut aproape in totalitate. Pacat!