De acord cu ce zici, sunt sanse mari ca visand la Hristos sa cazi. Rau de tot. Din nou, de acord intru totul aici.

Insa nu uita ca sensul vietii noastre este totusi Hristos. Unirea cu El, "Hristos traieste in mine". Si asta nu la nivel declarativ ci la nivel zilnic, de viata.

Ca sa intreb, ce fel de viata crestina este aceea in care fugim de Hristos, de frica intalnirii cu El, cand de fapt El este totul pentru noi? Poate o sa dam si de draci deghizati insa ne ferim de ei, acum nu mai fug dupa Hristos de frica dracilor? Zice Hristos sa ne pazim nu sa renuntam. E delicat subiectul asta.

Eu nu combat Euharistia si nu adaug nimic nou la invatatura Bisericii asupra Euharistiei, ce zic eu este ca fiecare lucru are rostul lui in Biserica si nu are sens sa fortam Euharistica ca singura cale catre Hristos, ca singura cale de sfintire si lumina sau ca suprema cale de luminare.

Intru toate incerc sa fiu in comuniune cu Biserica in marturie, logica duhovniceasca. Adevarul este acela marturisit de sfinti in comuniune cu altii si cu restul Bisericii si nu in solitudine a marturisirii.

chestia asta de unde ai scos-o? Hristos a spus: "Şi le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi." Asta e ADEVARATA experienta reala a lui Hristos.

Cum sa apara acum o mie de ani, patriarhii dinainte ce erau? Penticostali? Important nu e ce afirma cineva, ci care e adevarul. Iar adevarul il arata si Domnul, la fel ca intotdeauna.

Nu ai inteles, ideea era ca nu e ortodox cineva doar pentru ca a fost botezat ortodox si el crede in budism. Trebuie sa creada, in primul rand, in ortodoxie, in invatatura ortodoxa, sa creada ca e cea adevarata.

Sfintii ne spun ca nu e bine sa vrem sa avem experiente mistice, pentru ca putem sa fim inselati de ingerii cazuti.

Eh, dupa propia lui definitie, e crestin ortodox.

Si tu dupa a ta.. aia cu calendarul la fel, aia cu schisma pe motiv de Sinodul din Creta la fel si tot asa.

Domnul catalin2 ?

Nu imi convine cum isi bat joc dracii arhiconi de tine.
Si daca ai avea un duhovnic caruia.sa-i spui enormitatile care le debitezi pe aici ti-ar zice la fel.
Mintea ta a luat-o pe cocalurii teoriilor sterile ca sa compenseze lacune grave de practica.

:21: AlinB, tu si cu simpllu ati luat-o pe coaja rau de tot de la Catalin atat pe subiectul botezului pruncilor cat si a sfintirii icoanelor.Felicitari si va asteptam cu noi "subecte" intelijente din partea voastra "ortodocsii de carton".Care este!

Excat, omul spune, nu-tocmai-subtil. ca experientele calugarilor palamiti ar fi, horribile dictu..superioare Euharistiei!!!!
Asta e erezie de zile mari. Euharistia a fost instituita de Domnul. In persoana, cu doua nopti inante sa fie rastignit. Nu e o rupere si impartire de paine la o masa, intre membrii familiei, ci impartirea Trupului si Sangelui Mistic la membrii comunitatii.
Au existat, probabil sute de sfinti care NU au folosit tehnicile lui Palama, si inate si dupa. Unii sunt deja in sinaxar, altii vor fi vaditi ca sfinti la Eshaton.

Asta e problema crestinismului est-european: prea mult accent pe latura monastica. De la moonofizitii eutihieni la rascolnici, stilisti si nepomenitori, o multime de erezii, schisme sau simple tulburari in Biserica au avut ca sprijin sau izvor lumea monahala. Mecanismul e simolu si dramatic: uul sau mai multi ucenici, laici sau monahali, pun asa tare la inima vorbele sau "minunile" cutarui ascet sau staret, sau episcop, sau simplu (iero)monah, care le este duhovnic, incat efectiv, are un proces de tranzitie interioara autoritativa, de la Dumnezeu&Biserica la acel parinte si ideile/practicile sale, dogmatice, respectiv pastorale.
Practic, colegul nostru, altfel un membru foarte valoros al forumului, insinueaza ca...lumina viziunilor isihaste palamite are...ceva in plus fata de Liturghie&Euharistie. Evident, pentru orice crestin, chiar pentru caldicei ca mine, este ca vederea unei lumini mistice sau transmogrificari a Superspectrului (spus stiintific) este mult mai prejos decat Euharistia, care este improprierea Trupului si Sangelu Domnuluii, reale dar cu aspect fizic si senzatie gustativa de paine si vin. Lumini, transmogrificari, manifestari vad multi: atei, agnostici, masoni, musulmani, etc. In limbajul bisericesc vechi, se numesc "aratari". Sa pui o "aratare" langa "Dumnezeu-in-forma-de-Paine-Vietii" e nu doar erezie, ci blasfemie. Cum Se defineste Domnul, in afara de Fiul Omului? "Lumina vazuta in pustie"?! NU. "Eu sunt Painea Vietii, Care S-a pogorat din Cer". Altadata zice ca teebuie sa Il mancam si bem ca fim inviati.
El mai Isi spune sau I se spune "piatra din capul unghiului". Deci, nimic gen lumini, umbre, ozeneuri.
Sa tinem de invatatura dintru inceput a Bisericii, nu de diverse...adulari de oameni muritori si gresalnici, fie ei si sfinti din Sinaxare.

Ascult Alin o povata si de la tine daca ai una buna. Asta pe langa palmele usturatoare care le aplici continuu, poate fara discernamant oricui il prinzi dezarmat pe forum sau cu nasturii descheiati la camasa.

In Ortodoxie exista un semn clar al inselarii, si de fapt este un principiu al inselarii: ascultarea si supunerea.

Cand Sf. Simeon Stalnicul a fost cercetat, parintii au spus: este inselat daca nu asculta si nu se supune.

Incerc ca sa imi tin mintea treaza si in ascultare si supunere fata de restul Bisericii si ma cercetez continuu daca mintea mea se mai supune si mai asculta de glasul ratiunii celorlati si de certarea celorlalti, nu cu revolta ci cu ratiune.

De gresit evident ca gresesc, si poate voi mai gresi si pe viitor. Insa sunt cinstit in fata constiintei mele si imi asum si ce zic, si daca gresesc.

Insa la fel, incerc sa vad care este sensul clar al Ortodoxiei, asa cum au zis parintii: lumina. Pentru ca asta este viata si sensul Ortodoxiei. Si aici ai dreptate este nevoie de povatuitori. Dar mai mult este nevoie sa vezi.

Ortodoxia nu este invatat pe de rost texte din Scriptura, Ortodoxia este lumina Dumnezeiasca. Nu cea pe care o vanezi in mod gresit, ci aceea care ti se descopera singura.

Nu, nu e "mai mult nevoie" sa "vezi". Aici gresesti tu. Te impartasesti cu vrednicie? Atunci poti uita de palamisme. Ce este de la Dumnezeu este superb de simplu. Ce vine di partea aialalta estede obicei nu doar in mod inutil de complex, ci dureros de complicat.
Sfatul meu, ca simplu cetatean si frate uman: da-le incolo de lumini!
Dumnezeu este Lumina Neinserata si Smerita, Care nu straluceste in aer, ci in si prin credinciosii mantuiti si sfinti adevaratii. NU vine in urma unor incantatii. Vrei asa ceva? Du-te la samani. Vrei sa te mantuiesti? Asculta de Biserica si ia Euharistia, cu constiinta smerita ca DOAR ACOLO Il intalnesti pe Dumnezeu in Persoana.

Nu ti-am raspuns la anumite intrebari nu pentru ca nu le-am vazut sau nu m-au mancat degetele sa tastez. Insa mie imi plac misticii si am vrut sa ascult, fara sa contrazic, ceea ce ai de zis.

Daca-mi permiti, o curiozitate: totusi tu te impartasesti cu Trupul si Sangele Domnului?
Cam cat de des? Cand ai facut-o ultima oara? Doar daca e ok pentru tine sa raspunzi...

Mari adevaruri spui, Catalin.

Aceleasi lucruri l-as fi intrebat si eu dar probabil nu o sa raspunda.

Intrebarea asta este absolut irelevanta. Da ma impartasesc, restul tine de viata mea privata.

Faptul ca ma impartasesc poate sa nu aiba nici o semnificatie daca sufletul meu nu simte nimic asa cum se intampla la majoritatea crestinilor.

Si este usor provocatoare pentru ca dpmdv arata de fapt o neintelegere a tainelor si descoperirilor pe care le face harul in Impartasire dar si in rugaciune.

Harul lucreaza altfel in Impartasire si altfel in rugaciune, este simtit altfel si descopera sufletului cu totul alte lucruri.

Nu ma pot impartasi zilnic de asta nu pot vorbi despre ce inseamna asta.

Insa ma pot ruga zilnic. Si rugaciunea este o cale mare. Si aduce, la fel ca si Impartasirea pe Dumnezeu.

Si sfintii au urmat calea rugaciunii. Si de fapt asta este calea corecta, pentru ca de fapt noi urmam o experienta, si nu urmam un punct izolat in timp, in fiecare zi in care ne impartasim si apoi s-a terminat.


Exact cum ma intrebati voi pe mine daca eu ma impartasesc, si eu va intreb pe voi: va rugati in fiecare zi? Daca da, este o rugaciune rodnica in vreun fel?

Pentru ca voi va orientati spre un punct, si nu spre o traire continua a harului prin rugaciune.

Ce am subliiat, este gandirea ta anti-euharistica, nu indeajuns de subtila ca sa ne scape.
Tu iti dai seama ca il pui Palama deasupra lui Hristos?!

Palama nu e decat un om. Daca se gasesc in manuscrise dovezi ca de fapt e erezie ce sustinea, atunci va fi, normal, scos din sinaxar. Stiu, din nefericire, nu se opereaza, din temeri absurde de "smintire", modificari insinxar. Sunt stalpnici care erau eutihieni/severieni, si totusi sunt acolo. De ce? Dumnezeu stie. Nu suntem obligati sa avem evlavie la vro persoana din sinaxar. Ba chiar, cu exceptia, Preasfintei, Inaintemergatorului, si Apostolilor, le putem ignora pe toate. Adica, daca ii cinstim (in cazul Imparatesei Cerurilor, preacinstim) doar pe acestia, si fata de restul suntem sceptici, nu gresim. Stii de ce? Tocmai pentru ca exista fenomenul acesta, nefericit, un fel de idolatrie ascunsa, de sanctolatrie, de disipare a inchinarii. Unii vad in unii sfinti sau sacerdoti in viata (si mai grav!!) un soi de "gurusi" indumnezeiti, cam niste dumnezei minori. Blasfemic si idolatru! Dumnezeu iarta o groaza de lucruri. Unele incredibil de pacatoase si destructive, daca pocanta ce urmeaza e sincera sau daca fapta e silita. Dar la nimic nu Se manie ca la intoarcerea dinspre El, ca la inchinarea la atceva/altcineva. Avem Preasfanta Treime, Puterile Ceresti, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, Ioan Botezatorul, Apostolii, Parintii Apostolici. Adica Divinitatea si acei oameni prin care au fost forjate credinta si Biserica.
Ce faci tu este sa pui un om, fie el si aflat in sinaxar deasupra lui Hristos. Omule, cum sa fie rugaciunea (si tot felul de aratari la care nazuiesti in mod inconstient) deasupra Celui la Care te rogi?!?!!?! E ca si cand ai pretui, lumeste vorbind, mai mult vorbitul cu cineva la telefon decat prezenta acelei persoane.
Deci si lumeste si mai ales bisericeste o iei in raspar cu logica, iarta-ma!

M-as fi bucurat sa nu o fi luat ca pe un atac.
Dar e ok.

Cateva ganduri:
Sunt de acord ca a vedea lumina dumnezeiasca e mult mai presus de impartasania luata fara socotinta si cercetare. Dar nu vad de ce experienta mistica a vederii luminii ar trebui sa fie in antiteza cu impartasania? De ce sa nu iti doresti sa vezi lumina dumnezeiasca chiar la momentul Euharistiei. Am sentimentul ca e un dihotomism artificial.

Daca ritmicitatea impartasaniei tine de viata privata, de ce crezi ca rugăciunea profunda in care simti ca ii vorbesti chiar lui Dumnezeu si experientele supranaturale ale prezentei luminii Lui ar trebui sa tina de exprimarea publica? Eu cred ca ridici prea sus stacheta pentru un forum public. Ai pretentia sa discutam aici despre modul in care am vazut lumina lui Dumnezeu, despre experienta apofatica si despre vederea lui Dumnezeu in mod real, NU simple discutii pe marginea invataturilor Bibliei.
Mie mi se pare ca, dimpotriva, este de dorit ca discutia publica pe un forum sa fie pe chestiuni de doctrina, pe TEXT si pe chestiuni palpabile, practice, scrise.

Eu te-am intrebat cam cat de des te impartasesti pentru a-mi face o idee despre misticii contemporani ortodocsi.
Sa-mi pot spune: "omul are, sau cel putin pretinde ca are experiente in care vede lumina dumnezeiasca, insa de impartasit se impartaseste o data la 10-15 ani". Sau: "dom'le, omul traieste o viata intensa de rugaciune dar se si impartaseste cel putin de doua ori pe an". Si imi pot face o impresie despre modul de a gandi si trairea unui mistic ortodox.
Cam asta era ideea.

Si inca una: eu ma astept ca omul care vede fata lui Hristos si lumina dumnezeiasca in rugaciune sa nu se grabeasca sa-i considere pe interlocutorii lui lipsiti aceste experiente. In mod inexplicabil, pentru mine, ai ajuns la concluzia ca AlinB (sau Suslik, sau poate si alti useri) nu experimenteaza vederea reala a lui Dumnezeu. Eu cred ca te inseli aici. Asa cum si profetul Ilie, la un moment dat, a ajuns sa creada ca era singurul care isi pleca genunchiul inaintea adevaratului Dumnezeu.
Domnul l-a informat ca mai erau in Israel vreo sapte mii.

Da' în afară de a vrea să-ţi faci o părere despre trăirea unui mistic ortodox (de ce oare?) de ce nu năzuieşti a-L primi plenar pe Domnul prin Sfânta Împărtăşanie? Venind, dpdv duhovnicesc, acasă.

Cum spuneam ...e inutil.


Vina ta.
Nu compensezi cu filosofii sterile si aiuristice pe alocuri.

Din partea ta.

Sa inteleg ca tu le-ai experimentat plenar pe ambele si poti sa-ti dai cu parerea..

N-a zis nimeni zilnic.
Nici macar nu poti recunoaste cand a fost ultima data.

Poi e bun, daca asa simti tu, asa puternica e rugaciunea ta..

Sau de fapt logica e alta, prin impartasire nu simti nimic (ca majoritatea, zici tu, dumnezeu care stii ce e in sufletul lor) nici la rugaciune nu simti nimic, deci e la fel.

Se pare ca la tine se termina inca inainte de a incepe :)

Si tu ai asta ca traire sau orientare filosofica?

Apropo, ai mai facut ceva cu definitia aia.. ?

Eu cred ca ceea ce spui e problema cuiva care nu cunoaste un lucru (in acest caz inatatura ortodoxa) si nu are un reper cand cineva ii spune ceva despre acel lucru. Pentru un ortodox reperul e invatatura Bisericii, ceea ce spune Biserica, pentru tine reperul este ceea ce crezi sau simti tu.

Pare un pas firesc, urmatorul nivel, dupa persiflarea userilor sa urmeze blasfemierea numelui Domnului.

Lumina este lumina harului. Asa cum spunea Sf. Srafim de Sarov scopul vietii este dobandirea harului si pastrarea lui. Prin rugaciune, post, milostenie, etc. Dar numai cei mai induhovniciti (sfintii) pot ajunge la trepte mai inalte, cum ajusese si Sfantul Serafim sau Sfantul Paisie Aghioritul. http://www.crestinortodox.ro/carti-o...ste-80927.html

Iar Domnul arata adevarul prin minuni, la fel cum a facut si Iisus.

nu simti nimic atunci cand te impartasesti su Sfintele Taine, pentru ca nu crezi si nici nu il iubesti pe Dumnezeu. Cand saruti o fata pe care o iubesti, nu ai cum sa nu simti nimic. Cand saruti o fata pe care nu o iubesti, intradevar, nu simti nimic.
ps: si budistii se roaga, poate chiar mai mult decat o fac multi dintre noi, dar la ce folosc rugaciunile lor?

Da, dar la fel poate face si satana.
Se preface in inger de lumina.

din contra. este prea mare lucrul ala daca il vezi cu adevarat ca sa te apropii de el ca de ciorba. cu mare frica si cutremur, cand il vezi in puterea lui.
si cu mare pedeapsa cand te apropii de el cu nebagare de seama.

m-am impartasit o data fara bagare de seama si 40 de zile m-a ars pieptul, parca aveam un carbune incins acolo, un foc mocnit care nu inceta orice faceam, si asta pentru ca nu ma pregatisem corect.

cat despre ce este in impartasire, fiecare cu experientele lui; harul descopera fiecaruia cu totul altceva, fiecare cu nevoile lui duhovnicesti.

Zice o vedenie atat de frumos.
Un monah a visat intr-o noapte o multime foarte mare de calugari, toti intr-o mocirla mare de tot, toti murdari si mergand inainte, fara sa isi dea seama de ei.
Undeva langa ei, inafara mocirlei era un loc frumos pe care incepea un drum catre un munte de unde iesea o lumina puternica.
Lumina asta era vazuta de unii dintre monahi insa ei o vedeau si se intorceau la loc la mocirla lor.
Altii insa o vedeau, si incercau sa iasa din mlastina, ieseau pe tapsan si mergeau spre lumina de pe munte.

Morala este extrem de simpla.
Toti suntem ca monahii murdari si morti.
Doar cei care vad lumina cu adevarat, dupa vorba Sfantului Ignatie Briancianinov, sunt calauziti de lumina, care incepe usor usor sa se arate vazut nevoitorului si sa-l calauzeasca.

Nu ai nevoie de trepte inalte. Lumina este intotdeauna langa tine, si este usor de obtinut. Mult mult mai usor decat crezi.

Problema luminii este ca noi nu putem sa o ducem si sa o asumam in starea de pacat, patima si murdarie in care suntem.

De aceea lumina vine pedagogic si se arata si te curateste de tot raul pentru a putea sa primesti si sa te unesti in deplina simtire cu lumina, pentru a nu te arde in pacatele si rautatile si gandurile tale rele.

Nu mai visa la nevointe inalte. Aceia au facut lucruri peste putere, insa si noi putem face multe lucruri la nivelul nostru.

Lumina nu este ceva inaccesibil, este extrem de aproape de fiecare, la indemana fiecaruia, si asta este marele secret, sa gasesti calea corecta de obtinere, dar si de pastrare a luminii.

Cuviosul Iosif Isihastul isi povatuia ucenicii 2 lucruri: pastrati randuiala pentru a dobandi lumina si neraspandirea pentru pastrarea ei.

Cel putin eu am o definitie personala si un filtru critic asupra unei probleme, o constructie personala mentala si nu am ingurgitat pe de rost o notiune cum fac altii. Si contine elementele esentiale ale notiunii respective.

Din nou, despre impartasire este problema mea personala, insa incerc sa fiu in buna randuiala pe partea asta, ma spovedesc si IMI MARTURIESC GANDURILE destul de curat duhovnicului, oricare ar fi acelea. Este mai important lucrul asta dpdv duhovniceste decat impartasirea, daca tot vrei sa afli starea mea duhovniceasca si raportul meu cu duhovnicul.

Legat de puterea rugaciunii, eu cred ca fiecare rugaciune a noastra esta intarita de rugaciunea multor Sfinti si a Maicii Domnului care intaresc rugaciunile noastre nevrednice care cu mare greutate ajung la Dumnezeu pentru ca suntem rai.
Nu iti mai fa vise asupra "puterii" rugaciunii tale sau a vreunuia dintre noi, eu cel putin nu imi fac vise, si cred in comuniunea de rugaciune a pamantului si a cerului si nu intr-un individualism arogant si orgolios al rugaciunii.

Bine, si daca rugaciunea mea a fost primita este cu totul fara de valoare, pentru ca eu doar am zis o vorba, faptuitorul real este HRISTOS.

Fa-ti socotelile corecte asupra pozitiei tale in fata lui Dumnezeu si fata de rugaciune.

Ce suntem noi? Cu adevarat daca tragem linie suntem fiinte care trebuie sa ne bucuram de lumina lui Dumnezeu, de creatie si sa slavim pe Creator.
Restul cu minuni si vedenii si profetii si daruri, vor disparea in veac. Atunci vei ramane in lumina lui Dumnezeu, in comuniunea cu sfintii slavindu-L pe Dumnezeu. Asta este starea finala, fara virgule suplimentare in minte legate de vrednicii false.

Din nou, extinzi ce zic si completezi in plus pentru a avea motive de a ma "combate", tiparul tau obisnuit; nu te poti abtine sa-i mai pui in carca interlocutorului virgule de care nu este vinovat.


Ma uit sa-ti raspund la acuzatii, pentru ca de fapt sunt o lista de acuzatii
"tu le-ai experimentat plenar pe ambele si poti sa-ti dai cu parerea.."
"Nici macar nu poti recunoaste cand a fost ultima data."
" fapt logica e alta, prin impartasire nu simti nimic (ca"
"pare ca la tine se termina inca inainte de a incepe :)"

Asta este problema caracterului tau: ESTE ACUZATOR prin definitie.

Tiparul tau de gandire este unul simplu: gasesti o virgula, o extinzi si acuzi, invinovatesti omul imediat de ceva de care nu este chiar vinovat, inventezi o vina falsa, o acuzatie pe care omul trebuie sa o suporte.

Sunt tare curios care este meseria ta, pentru ca asta pare un tipar de logica dobandit poate si ca defect profesional, printr-un tipar "vezi daca ai facut asta, esti vinovat de ....". Adica extinzi tiparul asta in tot ce faci in viata ta.

Nu pot sa raspund la ce zici si cred ca si forumul nu are sens sa iti raspunda VESNICULUI ACUZATOR... nu pare o discutie, este o insiruire de acuzatii, invinovatiri, mai mult o ancheta decat un dialog sau o polemica.

Daca era un dialog iti raspundeam la fiecare punct detaliat.

nu putini au fost cei care chiar l-au vazut pe Hristos in Sfantul Potir atunci cand s-au impartasit cu Sfintele Taine. Dumnezeu se arata la cei care merita!
ps: din pacate, eu NU fac parte din acesta categorie de persoane. Sunt un MARE pacatos

mai multa grija pe viitor

aici nu am inteles la ce te-ai referit. Cum adica, CE ESTE IN IMPARTASIRE?!

@P.T.: poate nu m-ai văzut...:26:

In materie de adevar de credinta nu e tocmai o virtute, poate dimpotriva.


Mai important? Dupa ce logica?
As zice ca dupa formularea care o faci, in ciuda faptului ca iti marturisesti gandurile "destul de curat" nu primesti dezlegare pentru Sf. Impartasanie..oare de ce?
Oare pentru ca te cantonezi in "destul" ?





Da, interesanta poveste.
Si de ce ramai rau?



Pai asta e puterea rugaciunii:



7.Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide.8.Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide.9.Sau cine este omul acela între voi care, de va cere fiul său pâine, oare el îi va da piatră?10.Sau de-i va cere peşte, oare el îi va da şarpe?11.Deci, dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune fiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El?


Pai daca ai incerca sa raspunzi in loc sa protestezi ar fi mai bine, ti-ai pune ordine in idei.
Dar tu doar te oftici si cam atat :)

Sigur ca e un dialog, te-am somat de nenumarate ori de ex. sa nu mai folosesti termeni care nu-i poti explica si in loc sa te documentezi ca sa poti explica, te ofticai constant si o tineai in continuare pe a ta (vezi cu "mistica"..).

Nu sunt intr-o boxa a acuzatilor cu procurorul AlinB care ma executa cu tot felul de obsesii, acuzatii si probleme personale pe care si le proiecteaza in celalalt din fata.

Sub nici o forma nu accept sa fiu pus gratuit intr-o astfel de pozitie, sa raspund "la acuzatii".

In schimb sunt deschis unui dialog, am mai spus asta. Nu sa dau socoteala si explicatii pentru viata mea personala.

M-ai "somat" in dialogul pe care tu il presupui si pe care presupui ca il ai cu cei de pe forum de ani. In schimb pe toti ii treci prin boxa de ancheta personala, intr-o varianta destul de dura de "dialog", mai mult militienesc decat crestin, cu un militian care si-a gasit o noua victima si pe care o hartuieste din toate pozitiile, aruncandu-i fel si fel de noi inventii si virgulite.

Este vorba aia Alin cu paiul din ochiul altuia si barna din ochiul tau...


Ca sfat, in Rai crezi ca sfintii fac anchete cum faci tu? Aleg pe unul nou intrat in Rai si il executa cu toate greselile, virgulele si evident, copilariile pe care orice suflet nealfabetizat in cele duhovnicesti nu le stie?

Cred ca ai putea face parte din divizia "Executii duhovnicesti in Rai, sau cum sa fii violat duhovniceste fara sa fii vinovat (AliB & Co)" ?

Ar fi o noutate, cred ca se gaseste si pentru tine o organizatie din asta in Rai, daca nu poti sa faci una. In care sa iei la palme duhovnicesti pe cei noi.

Stilul tau de "dialog" mi se pare crestinesc si cu mult folos sufletesc pentru interlocutor. Ti-am mai zis asta. Multe suflete s-au folosit (smintit) duhovniceste de la palmele tale (rafale as zice mai degraba)...

Eu cel putin te folosesc pe post de "aparat critic de verificat virgulele si formulari usor imprecise", pentru ca acolo este rostul tau...

Stiu clar ca daca iti arunca cineva ceva, acolo te arunci. Si nu chiar pe sensul principal. Scandalul de obicei sa face la virgule si nu pe directia principala, de asta analiza "linie cu linie" este buna pentru scandal, iar raspunsul "pe idee de ansamblu" nu prea foloseste atatatorilor de zazanie.

Oricine poate fi prins in virgule gresite intr-o linie, daca vrei sa il vanezi, insa daca vrei sa urmaresti o idee sustinuta de cineva atunci procedezi putin altfel.

Astept raspunsul tau "linie cu linie" spart, analizat, rupt in bucati, dar si urmatorul sir de acuzatii.

In loc sa scrii un post intreg doar cu vaicareli, mai bine raspundeai la cat poti ..ca nu sunt toate "virgule si acuzatii" cum zici..

Oare voi prinde ziua când nu ne vom mai certa pe forum? Oare? Sunt, totuşi, tânără...

Te-am vazut, prietene, ia loc!

Nepoții tăi vor prinde așa o zi. Poate. Sau, mai degrabă, cei pentru care nepoții tăi vor fi niște strămoși aflați la o distanță temporală gen cultura Cucuteni în trecut.
Faptul că deviem permanent de la topic/subiect este doar o fațetă infinitezimală a faptului cronic și radicular că suntem un popor dezbinat, urâtor de sine însuși. :(((

E clar că colegul gpalama vede Euharistia ca fiind "ceva" inferior incantației, pardon, tehnicii palamite, căci vezi Doamne, nu trezește trăiri, viziuni, nu vezi lumini și transmogrificiuni (Doamne ferește pe oricine!). No, până și eu știu și cred că Euharistia este Cineva, nu ceva sau Ceva. Mai presus de Euharistie nu există nimeni și nimic în creștinismul tradițional, bisericesc. Dar dă-i cu șamanismele, fie ele și athonite, dacă vrei să "vezi" în sensul Carlos Castaneda/John Keel-style al verbului. ;)

Super tare asta. :))
La voi, în Biserica Penticostală, nu este obligatorie participarea la Cina Domnului? Întreb, pentru că unii frați ai mei se uită la Euharistie dintr-o parte...

Sfânta Euharistie este dăruirea de Sine a lui Dumnezeu, ca Una din Persoanele Trinității aflată în trup omenesc.