Citat:
În prealabil postat de Ana-Maria N
(Post 299239)
Aceste ' jocuri ' au ca si scop sporirea placerii. Unul din scopurile casatoriei este nasterea de prunci. Pai, probabil, stiti foarte bine ca conceptia nu depinde de finalizarea actului conjugal al femeii. La fel si in cazul barbatului: ' jocurile ' sunt doar sporire a placerii, caci ' start-ul ' ar trebui sa-l dea doar simtamantul de iubire.
|
Corect, unul dintre scopurile căsătoriei este nașterea pruncilor, educația și creșterea lor în Cristos. Chiar scopul principal. Dar noi credem că instituția căsătoriei mai are și alte două scopuri secundare, care nu trebuie pierdute din vedere: funcția de ajutor mutual și funcția de remediu al concupiscenței (Pius al XII-lea, Casti Conubii).
În cadrul acestei ultime funcții, de
remedium concupiscentiae, cei doi soți trebuie să aibă grijă față de plăcerea lor și mai ales a celuilalt și să nu se oprească unul pe altul de la exercițiul conjugal, afară de cazul că amândoi vor aceasta din binecuvântate pricini. După cum ne învață Apostolul, când spune că trupul bărbatului aparține femeii, iar trupul femeii apraține bărbatului ei. Este ceea ce morala catolică tradițională numește "datoria conjugală".
În cazul specific (și frecvent întâlnit în realitatea de pe teren) în care femeia ajunge la plăcere mai greu, eventual numai în urma unei stimulări de natură mecanică, noi credem că este absolut licit (=nu este păcat) ca bărbatul, dacă el a finalizat în mod licit actul sexual (adică: intravaginal), să o ajute să ajungă la maximul plăcerii ei, în cadrul datoriei conjugale.
În cazul unui bărbat care se află la limita potenței sale, astfel încât pentru finalizarea licită a actului conjugal ar fi nevoie de stimulare mecanică sau de ceea ce numiți "gomorie" (noi numim
felatio), este, după părerea preoților noștri licit (nu este păcat) ca, în cadrul preludiului (și numai în acest cadru) asemenea mijloace să fie folosite, dacă amândoi consimt.
Din punct de vedere medical, nu este exclus ca orgasmul femeii să aibă un anumit rol, chiar dacă secundar, adjuvant, în actul procreerii, prin secusele care ar favoriza progresul mișcării spermatozoizilor. Este, în orice caz, o teorie.
Prin urmare, noi credem că păcatul apare numai în cazul disocierii plăcerii, care ea însăși este un scop secundar al actului sexual, de scopul său principal. Adică, disocierea plăcerii conjugale de posibilitatea procreerii. Marele Arhitect le-a proiectat împreună, deci, urmându-L, împreună trebuie să le lăsăm și noi.