Sylvie, nu ai raspuns...Iti doresti sa te mai intorci in manstire?

Mirean,acea sora de care a scris Sebastiana,nu am fost eu.Te inseli daca tu crezi altceva.
Cat priveste drumul meu de acum inainte,NU TE INTERESEAZA PE TINE.Aici era vorba de "ASCULTAREA DE IERARH,SAU DE DUHOVNIC".

Mirean,acum ca ti-am satisfacut curiozitatea in cazul"neascultarii mele de Ierarh"sper ca esti multumit.Nu am urmarit altceva,nu am cartit,asa cum mi-ai zis tu odata,ci doar mi-am dat seama mai tarziu ca AM GRESIT.Poate a fost voia lui Dumnezeu sa se intample asta,tocmai ca sa discut cu tine acum si sa inveti si tu ceva.

Dragi crestini,sper ca nu ati tras vreo invatatura gresita din cele discutate de mine cu Mirean.
Ca sa fiu mai clara,nu va sfatuiesc sa nu ascultati de Ierarhi,dar cand la mijloc este si o parere diferita a unui Duhovnic in care aveti cea mai mare incredere,va sfatuiesc sa-l ascultati mai intai pe el.
Sa nu judecati acest fapt al meu,pt.ca motivul nu-l stiti(oricum nu era legat de purtarea mea in Manastire).Nu am vrut sa fie spre sminteala unora,ci pur si simplu pt.a lua invatatura despre NEJUDECAREA APROAPELUI.

As vrea sa va spun ceva legat de ASCULTAREA in Manastire(si nu numai,pt.ca ea se poate face oriunde),din proprie experienta.
Citind multe carti despre viata monahala,am inteles cat de importanta este ascultarea.
Nu am stat prea mult in Manstire dar eram ingrijorata de faptul ca eu nu simteam aceasta ascultare...???.Ma gandeam mereu ca am gresit alegerea Manastirii,vroiam SA SIMT aceasta.Pana cand,Duhovnicul meu trecand pe acolo,fara sa-i spun ceva despre mine,a inceput a ne zice(la intreaga obste)ca ASCULTAREA DACA SA FACE CU DRAGOSTE NU SE SIMTE...??? .Deci luati aminte,ca tot ceea ce faceti sa faceti CU DRAGOSTE...:).

Te-ai gandit ca duhovnicul tau a gresit? nu de alta dar ierahii, pa langa faptul ca sunt o treapta superioara a clerului, acced in acele "functii", pe baza unor experiente personale. Tu, spunand ca trebuie sa asculti mai intai de duhovnic, nu faci decat sa indemni la neascultarea fata de ierarh.

Sylvie, cum am mai spus...nu am avut nici o curiozitate personala in ce te priveste, din contra.... Dar tu m-ai provocat la iscutie pe forum iar eu nu am facut decat sa iti raspund.

Eviti sa raspunzi daca iti doresti sa te intorci la viata monahala...asta spune multe. Sylvie, ar trebui sa te impaci cu tine...nu erai pregatita pentru viata monahala. Este bine ca te-ai retras la timp! Ar trebui sa ii multumesti acelui ierarh care a "simtit" ca nu ai chemare nu sa il faci vinovat pentru actele tale.

Cum am mai spus alegerea caii monahale este un act personal, faptul ca tu ai plecat tine exclusiv de tine. Viata merge inainte, indiferent ca accepti situatia sau nu. Grav era sa pleci din manastire dupa calugarie. Traieste-ti viata dupa principii crestine si nu mai acuza ierarhii pentru a acte care tin numai de tine.

Si inca ceva: Ai grija de cine faci ascultare in continuare!

:)Draga Mirean,Parintele Duhovnic nu a gresit,din contra i-a aratat,in final,ca ea a gresit neascultandu-l si plecand de la Manastire,intrucat bine nu i-a fost dupa plecarea ei si dupa neascultarea de Sfintia Sa,caci acesta o sfatuia,o spovedea,o impartasea si ii cunostea sufletul ei,caracterul ei,firea ei,temperamentul ei,dar si virtutile,talentele ei,pacatele ei,iar nu Ierarhul care nici nu o sfatuia,nu o spovedea, nici nu o impartasea,nu avea nici macar vreo tangenta cu sufletul ei zi de zi,in orice clipa,la orice pas.Cat despre intrebarea pusa:daca mai merge sau nu la Manastire,aceasta este strict si personal chestiunea si optiunea ei,a Duhovnicului ei,si in fond si la urma urmei,a lui Dumnezeu,nu ne priveste pe noi:nici pe mine,nici pe tine sau pe alti curiosi ca mine sau ca tine.:)

dar duhovnicul cunoaste mai bine sufletul decat ierarhul

Multumesc Calator,asa este.
Mirean,iti raspund la ce m-ai intrebat;nu evit acest lucru:DUMNEZEU VA HOTARI CE VOI MAI FACE.Eu dacat ma las in voia Lui.

Discutia era in contextul plecarii din manstire! Nu ierarhul este vinovat pentru plecarea lui Sylvie ci ea a luat acea decizie. Cine vrea sa plece gaseste orice scuza, iar cine nu vrea sa accepte vinovatia gaseste pe cine sa arunce vina, fie el si un ierarh!

Oricum situatiile de genul asta se discuta numai in cadrul cazului particular, ori pe mine nu ma intereseaza sa devin atat de intim cu Sylvie...

cred ca e mai degraba vorba despre asumarea responsabilitatii... (daca ramanea nu era vinovat duhovnicul, erau doua optinui si a facut o alegere)

Cam greu de crezut ca Dumnezeu hotaraste ce facem noi