Manastirea Bistrita (judetul Valcea) - cea mai de suflet pt mine, intrucat in ea se afla moastele - trupul intreg - al Sfantului Grigorie Decapolitul, un mare sfant ce face mari minuni si in prezent, mare aparator al cultului icoanelor, praznuit pe 20 noiembrie.
Desi Sfantul Grigorie a fost pictat in multe icoane, intr-una din ele (poate cea mai cunoscuta reprezentare) este pictat ca avand motto-ul / indemnul: "Fratilor, prin credinta si dragoste ne vom mantui!"
Este atat de simplu dar esential acest indemn, incat, daca am face numai atat si mare lucru, urias chiar, ar fi!
Adeseori, ma intreb (apropo si de motto-ul Sf Nicodim de la Tismana), daca noi observam macar aceste indemnuri ale acestor sfinti ce sint pictati pe peretii bisericilor in marime naturala adeseori, de parca ar vrea sa ne reaminteasca faptul ca sint acolo prezenti la fiecare Liturghie. Ei, cu siguranta, sint. Dar noi?... Noi ce intelegem si cu ce plecam acasa din asta?... (sa punem in practica in viata noastra reala?)
De asemenea, langa manastire, ceva mai sus, se afla pestera Sfantului Grigorie Decapolitul in care exista doua biserici Ovidenia si Sfintii Arhangheli - una mai mica si mai veche, sapata in stanca si foarte frumos pictata, si una mai noua (secolul XVI ?) care este ca un schit ceva mai mic - o bisericuta cu turla si cruce, intr-o sala naturala foarte mare a pesterii (ca o bolta), care are o deschidere spre peretele vertical abrupt al stancii muntelui, astfel incat acolo exista lumina naturala - in aceste biserici din pestera, inca din timpuri stravechi, obstea monahala ascundea moastele Sfantului Grigorie in caz de pericol (invazii, praduiri) - asa au ferit si pastrat moastele intacte atatea secole.
Langa manastire mai exista un schit (manastirea Arnota), ceva mai sus, pe un deal de unde pe drum privelistea asupra intregii vai, inclusiv manastirea Bistrita, este un peisaj ce uimeste.
Tot in apropierea manastirii mai sint nenumarate obiective turistice ce merita vazute - pestera Muierii, pestera Polovragi, cheile Bistritei, pestera ursilor, Ranca, etc, precum si alte manastiri ce merita toate vazute si stat un pic ca sa intri in atmosfera de rugaciune a locului - manastirea Hurezi, manastirea Polovragi, etc

Sper sa le vedeti pe toate si sa le savurati bogatia, sa le vedeti cu folos, sa va intoarceti folositi de la ele, mai ales din intalnirea cu Sfantul Grigorie Decapolitul, iar de fiecare data cand in jur auziti ca lumea are tendinta sa vorbeasca mai ales despre acesti sfinti mari care sint "mai la moda" acum - Sfantul Nectarie, Sfantul Ioan Rusul, etc, pe care si eu ii iubesc si ma rog lor cu drag, totusi, sa va ganditi ca si noi avem un mare sfant, mare tamaduitor si facator de minuni - Sfantul Grigorie Decapolitul, care chiar daca nu este atat de intens mediatizat, Sf Grigorie face minuni, tamaduiri, chiar si acum in timpul nostru, si este atat de usor de ajuns la el!
Uneori chiar ma intrebam: ce taina! noi avem aceasta uriasa comoara - moastele sfantului Grigorie Decapolitul si atat de putini stiu de ea, atat de putini constientizeaza si atat de putini alearga spre sfantul Grigorie cu rugaciune fierbinte sa capete folos de la el!... in schimb dau bani grei sa ajunga in Grecia cand aici la manastirea Bistrita pot petrece atata timp in liniste si rugaciune linga racla sfantului, nestingheriti si nederanjati de vanzoleala turistilor!
Citit-i Acatistul Sfantului Grigorie Decapolitul, caci este si o modalitate minunata de a cunoaste, sa vedeti ce mare si minunat sfant - si citindu-i acatistul si rugandu-va, sa traiti in viata voastra ajutorul sfantului!

Pregătiri pentru hramul Mănăstirii Nicula
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/9...t81lspqs1a.jpg Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“ de la Nicula se pregăteşte de hram. Pelerinajul de aici, unul dintre cele mai mari din ţară, adună an de an zeci de mii de credincioşi din România, dar şi de peste graniţe. Pelerinii vin să participe la sfintele slujbe şi să se închine icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, informează "Ziarul Lumina".

Programul slujbelor de la hramul Mănăstirii Nicula, judeţul Cluj, va debuta luni, 12 august, când de la ora 8:30 va fi citit Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos şi va fi oficiată, apoi, slujba Ceasurilor III şi VI, urmată de Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Marţi, 13 august, de la ora 15:00 va fi oficiată Taina Sfântului Maslu, iar seara, de la ora 18:00, Ceasul IX, Vecernia şi Acatistul Adormirii Maicii Domnului. Miercuri, 14 august, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, de la ora 18:00 va fi săvârşită Vecernia cu Litie, urmată de scoaterea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi purtarea ei în procesiune şi oficierea slujbei Prohodului. A doua zi, pe 15 august, când Biserica Ortodoxă va prăznui Adormirea Maicii Domnului, hramul mănăstirii de la Nicula, va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească în sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Pelerinajul pe jos „La Nicula Colo-n deal“

Credincioşii din Mitropolia Clujului sunt invitaţi şi în acest an să parcurgă pe jos traseul de la Gherla la Mănăstirea Nicula. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, în colaborare cu Protopopiatul Ortodox Român din Gherla va organiza miercuri, 14 august, în ajunul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, pelerinajul „La Nicula Colo-n deal“, aflat la a II-a ediţie.

Procesiunea este organizată cu ocazia hramului mănăstirii de la Nicula, unde an de an credincioşi din toată ţara vin să se închine icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pelerinajul va debuta la ora 14:00 de la Biserica „Sfântul Nicolae“ din centrul municipiului Gherla, de unde se va porni în procesiune.

Pe parcursul traseului, aşa cum este tradiţia, credincioşii împreună cu preoţii se vor ruga şi vor intona pricesne şi imne închinate Maicii Domnului. Vor participa în acest an la pelerinaj, Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Preasfinţitul Timotei, Episcop al Spaniei, şi Preasfinţitul Ignatie Mureşanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei din Spania.

Mănăstirea Nicula, atestată la 1552

Mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ din satul clujean Nicula este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale româneşti. Prima atestare documentară datează din anul 1552 şi este legată de prezenţa unei biserici de lemn. În anul 1973 această bisericuţă a ars în întregime şi a fost înlocuită cu o alta, tot de lemn, datând din secolul XVII, adusă din cătunul Năsal - Fânaţe.

Pe lângă mănăstire s-a dezvoltat şi o şcoală unde învăţau copiii din satele dimprejur, îndrumaţi de călugări. Din anul 1699, mănăstirea de la Nicula a ieşit din anonimat datorită Icoanei Maicii Domnului, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod. Această icoană, potrivit mărturiilor vremii, în anul 1681, a plâns timp de 26 de zile. De atunci credincioşii obişnuiesc să vină an de an în pelerinaj, pe jos, de hramul Mănăstirii, „Adormirea Maicii Domnului“, pe 15 august. Mănăstirea Nicula a devenit prima şcoală de pictură pe sticlă din ţara noastră. Tradiţia este păstrată şi astăzi de călugări. Mănăstirea mai are o biserică veche din zid şi o alta aflată în construcţie.

Pentru cei aflati pe Litoral !
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/9...4o15g3lena.jpg Pelerinaj cu icoana Maicii Domnului Prodromiţa la Mănăstirea Sfânta Maria Techirghiol, jud. Constanţa 13 - 19 august 2013



Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu după amiaza zilei de 13 august, până în dimineaţa zilei de 19 august 2013, Icoana Maicii Domnului Prodoromiţa de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, din Bucureşti, va fi dusă de Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ciprian Grădinaru, spre închinare, la Mănăstirea Sfânta Maria Techirghiol – stavropighie patriarhală, cu prilejul hramului principal al acestei mănăstiri, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, 15 august.

O informatie primita de la Trinitas !
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/9...7k0ea7e6ka.jpg

Muzeu unic în România la Mănăstirea Agapia

Mănăstirea Agapia din judeţul Neamţ va oferi tuturor pelerinilor posibilitatea de a admira un muzeu vivant, unic în România: o casă monahală funcţională. Muzeul va fi inaugurat duminică, 11 august
Începând de duminică, turiştii şi pelerinii ce vor trece pragul celebrei mănăstiri nemţene vor putea admira un muzeu ce poartă marca locului încărcat de spiritualitate de la Agapia. Este vorba despre o casă monahală funcţională, o iniţiativă cu caracter singular în circuitul muzeal din România. „Este un muzeu vivant, pentru că are atelierele în desfăşurare, iar casa, locuită de obştea ei, nu şi-a pierdut sufletul. Viaţa în casă se desfăşoară în parametrii ei, puţin stânjenită de prezenţa vizitatorilor. Este singurul muzeu de acest fel din ţară şi avem semnale că nici în străinătate nu prea există“, a explicat muzeograful Eva Giosanu, de la Complexul Naţional Muzeal „Moldova“ Iaşi, specialistul desemnat să se ocupe de acest proiect.

Muzeul constituie ultima etapă a parteneriatului între Mănăstirea Agapia şi Complexul Naţional Muzeal „Moldova“ privind cercetarea patrimoniului cultural deţinut de ansamblul monahal şi valorificarea ştiinţifică a acestuia. „Casa monahală este deschisă spre vizitare din dorinţa de a veni în întâmpinarea celor care ajung la mănăstirea noastră şi a persoanelor care vor să cunoască mai mult viaţa monahală. Este una dintre cele mai vechi clădiri ale mănăstirii, ridicată, se pare, odată cu biserica şi incinta, între anii 1642 şi 1647, de către hatmanul Gavrilă, fratele domnitorului Vasile Lupu. Prin urmare, această casă este o mărturie a vechimii Mănăstirii Agapia şi a acestui aşezământ monahal. Vizitând-o, pelerinii şi turiştii vor descoperi frumuseţea vieţii monahale, care se reflectă chiar şi în dimensiunea materială, adică în spaţiul în care locuieşte monahul, în încăperea sau, respectiv, în chilia sa“, a explicat maica Maria Giosanu, muzeograful Mănăstirii Agapia.

Casa a fost locuită neîntrerupt, timp de câteva secole, începând cu veacul al XVII-lea, mai întâi de călugării care au vieţuit aici, apoi de maici. Partea de sus a casei a suferit, în timp, diverse modificări specifice epocilor pe care le-a traversat, însă demisolul s-a păstrat intact. Căsuţa-muzeu cuprinde patru încăperi sus, iar la demisol două chilii. De asemenea, aici funcţionează şi trei ateliere: atelierul de ţesut şi broderie, atelierul de olărit, redeschis după 53 de ani, şi atelierul de brutărie, în cadrul cărora vor putea fi urmărite practicile prin care călugăriţele s-au întreţinut de-a lungul vremii. Toate aceste ateliere vor fi deschise publicului larg, vizitatorii putând să se implice direct, să observe şi să încerce diverse operaţii. Tot pentru vizitatori a fost amenajată şi „Casa oaspeţilor“, un loc de relaxare, în care se pot odihni sau pot lua masa.

Proiectul dezvoltat de Complexul Naţional Muzeal „Moldova“ Iaşi şi Mănăstirea Agapia a urmărit trei obiective de interes: remodelarea Muzeului de Artă „N. Grigorescu“, remodelarea Casei memoriale „Al. Vlahuţă“ şi înfiinţarea Muzeului vivant Agapia.

Pelerinaje la Manastirile din Romania
 

Sărbătoare la Mănăstirea Cheia
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/9...8812pql7ua.JPG


În ziua sărbătorii Adormirea Maicii DOmnului, la 15 august 2013, Mănăstirea Cheia îşi va cinsti ocrotitoarea. Pornind din Bucureşti spre Ploieşti, la numai 135 de kilometri, vom întâlni Mănăstirea Cheia, aşezată în mica depresiune de la poalele Munţilor Ciucaş. Situată într-un minunat cadru natural, la confluenţa Teleajenului cu pârâul Tâmpa, aproape de Pasul Bratocea (frontiera ce separa odinioară Valahia de Transilvania), mănăstirea a avut un rol important în menţinerea legăturilor frăţeşti dintre românii locuitori de o parte şi de alta a Carpaţilor.

Transilvănenii, primii ctitori

Potrivit mărturiilor de arhivă păstrate în mănăstire, pentru prima dată este menţionat un aşezământ monahal pe aceste meleaguri în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Este vorba de un schit de lemn, fondat de câţiva ciobani din Săcele, de lângă Braşov, în anul 1770, dar distrus de turci în 1777. În 1790, pe acelaşi loc, a fost ridicat noul schit având hramul „Adormirea Maicii Domnului“, schit distrus de un incendiu în 1832. În locul unde se găsea altarul bisericii se află astăzi Agheasmatarul, utilizat pentru sfinţirea apei în ziua Bobotezei, în ziua hramului sau la alte mari sărbători bisericeşti.

Actuala biserică, având hramurile „Sfânta Treime“ şi „Adormirea Maicii Domnului“, menţinută în forma sa iniţială până în zilele noastre, a fost ridicată între anii 1835-1839, în această regiune de o rară frumuseţe naturală din judeţul Prahova. Realizarea a fost posibilă prin grija a doi ieromonahi, doi fraţi transilvăneni, pe nume Damaschin şi Iustin Bârsan, originari din Transilvania, mai precis din Siliştea Sibiului, dar veniţi pe aceste locuri de la Mănăstirea Căldăruşani. Terenul pe care cei doi ctitori au ridicat biserica a fost donat de marele vornic Mihai Ghica.

Cei doi fondatori sunt îngropaţi la dreapta şi la stânga altarului. Din inscripţia votivă de la intrarea în naos aflăm că Damaschin a fost primul stareţ. Din aceeaşi inscripţie mai reiese că biserica a fost sfinţită la 20 iulie 1839, de către episcopul Chesarie de Buzău.

Monument naţional de artă bisericească

Din punct de vedere arhitectural, biserica Mănăstirii Cheia, operă a meşterilor locali, aparţine stilului tradiţional muntenesc, cu pridvor deschis, specific arhitecturii româneşti. Este o construcţie masivă de 23 de metri lungime şi 6,5 metri lăţime, cu trei turnuri, care conferă eleganţă monumentului. Fresca interioară şi cea exterioară, începute în 1837 şi terminate la 26 august 1839, este opera pictorului Naum Zugravul, toată pictura bisericii fiind realizată în concordanţă cu cerinţele iconografiei ortodoxe naţionale.

Iconostasul din lemn sculptat şi aurit, o remarcabilă operă de artă, a fost realizat de meşteri vienezi în stil baroc, fiind donaţia vrednicului episcop Chesarie al Buzăului. Icoanele împărăteşti, de o mare frumuseţe, sunt opera renumitului pictor român Gheorghe Tătărăscu. Ulterior au fost argintate de către meşterul Lazăr din Ploieşti.

De jur-împrejurul bisericii se află chiliile călugărilor, iar în partea vestică a incintei, clopotniţa. Cea originală, din lemn, a fost înlocuită cu una construită din piatră şi cărămidă, în timpul patriarhului Justinian.

În partea nordică se află paraclisul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, ridicat ă între 1924-1927, de către stareţul Grigore Georgescu. Paraclisul, în formă de cruce, are un turn deasupra naosului, fiind pictat în ulei, în stil neobizantin, de către pictorul Grigore Cepoiu din localitatea Izvoarele - Prahova.

Iconostasul, sculptat în lemn de cireş de sculptorul Profilescu, precum şi stranele sunt veritabile opere de artă. În naosul paraclisului s-au păstrat până în prezent patru icoane împărăteşti pictate de pictorul Constantin, în decembrie 1799, şi aparţinând fostei biserici.

http://www.crestinortodox.ro/biseric...eia-68179.html

Hram la mănăstirea vâlceană Bistrița
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/9...a0q7u91o1a.JPG

La 15 august Mănăstirea vâlceană Bistrița își sărbătorește hramul. Ctitorie a boierilor Craioveşti Mânăstirea Bistriţa datează din jurul anului 1490, potrivit arhiram.ro. Însă prima atestare documentară a mânăstirii se păstrează în „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 aparţinând lui Vlad Vodă Călugărul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariată de expediţia condusă de Mihnea cel Rău în 1509. După înlăturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface între 1515-1519. Pictura a fost atribuită meşterilor zugravi Dumitru, Chirtop şi Dobromir de numele cărora se leagă şi fresca Mânăstirii Dealu de lângă Târgovişte şi executarea lucrărilor în piatră de la ansamblul Curtea de Argeş.

Din ctitoria Craioveştilor astăzi se mai păstrează bisericuţa Bolniţei (1520-1521). Având o impresionantă frescă interioară din tradiţia paleologă târzie când începeau să pătrundă în Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este închinată „Schimbării la faţă”.

Ulterior vornicul Şerban Cantacuzino i-a adaugat un pridvor deschis, de zidărie pe stâlpi de piatră, zugrăvit de Iosif ieromonahul şi Harinte, în stil brâncovenesc (1710).
De remarcat faptul că în complexul monahal de la Bistriţa s-a instalat prima tiparniţă din Ţara Românească, a ieromonahului Macarie, precum şi o legătorie de cărţi bisericeşti. Aici - după opinia unor cercetători - s-a tipărit în 1508 "Liturghierul slavon" al călugărului Macarie, prima carte tipărită pe pământ românesc.

Ieromonahul Eftimie, egumen al mânăstirii a redactat în limba română primul act mânăstiresc, cunoscut sub numele de Zapisul lui Eftimie 1573. Un alt reprezentant al şcolii slavo-române este ieromonahul Mihail Moxa care în 1620 tipăreşte "Cronica Universală" iar în 1640 "Pravila de la Govora".

În anul 1683 domnitorul Constantin Brâncoveanu dăruieşte mânăstirii un policandrul ornat cu ouă de struţ, lucrat la Viena, mai multe obiecte de cult, cărţi liturgice şi clopotul mare care cântăreşte 800 kg. Tot acum a fost reparat întreg complexul monahal, aşezământ zugrăvit în 1820 de banul Grigore Brâncoveanul.

Un puternic cutremur din 1838 va afecta întreaga construcţie ce va fi restaurată timp de 10 ani, începând cu 1846 în timpul domnitorului Gheorghe Bibescu şi terminând la 15 august 1855 în timpul domnitorului Ştirbei Vodă, când a fost sfinţită biserica mare închinată Adormirii Maicii Domnului.

Pictura noii biserici, construită în stil neogotic, a fost executată de Gheorghe Tattarescu în 1850, o pictură realistă monumentală cu registre largi.

După 1877 au funcţionat în mânăstire diferite aşezăminte monahale. În 1948 a fost transformată prin hotărârea Sfântului Sinod în mânăstire cu obşte de maici, iar apoi prin decretul 410/1959 desfiinţată.

În 1984 se începe un amplu proces de revigorare a vieţii monahale sub îndrumarea Preasfinţitului Părinte Gherasim, organizându-se un centru de conservare şi restaurare a bunurilor de patrimoniu: icoane şi cărţi. Din 2003 se va deschide în incinta mânăstirii Bistriţa şi un Muzeu al tiparului şi cărţii bisericeşti vâlcene.

http://www.valceaturistica.ro/manastiri-valcea

Hramul mănăstirii gălățene Adam
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/9...8j531hasja.JPG În ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, la 15 august 2013, Mănăstirea Adam din Eparhia Dunării de jos își serbează hramul.

Situată în satul Adam, comuna Drăguşeni, pe un deal care domină întreaga localitate, Mănăstirea Adam este una dintre cele mai importante sihăstrii vechi, din întreaga zonă de sud a Moldovei. Accesul spre mănăstire se poate face fie din drumul naţional DN 26 Galaţi – Bârlad, între localităţile Bursucani şi Bălăbăneşti, fie din drumul judeţean DJ 251A Tecuci – Tg. Bujor, prin localitatea Fundeanu.

Tradiţia locală, neconfirmată istoric, afirmă că prima aşezare monastică a fost întemeiată în părţile Adamului pe la mijlocul secolului al XVI-lea când un călugăr venit din răsărit a arătat unui cioban înstărit din codrii acestor locuri o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, propunându-i să ridice aici un schit. Aşa s-ar fi construit, se pare, o primă bisericuţă din lemn, cu hramul „Tuturor Sfinţilor”. Documentele istorice unanim recunoscute afirmă, însă, că mănăstirea a fost ctitorită de căpitanul Adam, la mijlocul secolului al XVII-lea, biserica fiind sfinţită la 14 octombrie 1652, potrivit edj.ro

La 1685, Mitropolitul Sava şi marii boieri confirmă dorinţa ctitorilor şi a egumenului Leontie ca mănăstirea să fie închinată Muntelui Sinai. Mai târziu, la 5 iulie 1759, egumenul Iorest Movilă scrie domnitorului Teodor Calimach că, după ample lucrări de refacere, hotărăşte să închine această mănăstire Mitropoliei de la Iaşi, deoarece părinţii din Sinai nu o considerau trebuincioasă. Domnitorul va întări această închinare printr-un document din 12 august 1759.

În urma cutremurului din 1802, vechea biserică s-a prăbuşit, actuala biserica fiind ridicată până în anul 1813, la câţiva metri distanţă de cea veche, prin stăruinţa stareţilor Ioanichie Greceanu şi Metodie Gociu. După 1820 mănăstirea este transformată în mănăstire de maici. La 1826, din motive neelucidate, maicile de la Adam au fost strămutate la mănăstirea Floreşti, jud. Vaslui, călugării de acolo fiind aduşi la Adam, dar în 1835 se revine asupra acestei decizii, Adam-ul rămânând mai departe mănăstire de maici. După revenirea de la Floreşti, stareţa mănăstirii, Xenia Cuza, mătuşa domnitorului Al. I. Cuza, era înconjurată de o obşte de 62 de monahii şi surori, numărul vieţuitoarelor crescând mereu şi ajungând în vremea secularizării la 148.

La 1864 mănăstirea este deposedată de averile sale, rămânând cu mici suprafeţe de teren, insuficiente pentru acoperirea nevoilor curente. Statul se obliga să plătească o parte din cheltuielile de întreţinere, dar viaţa de obşte este practic desfiinţată, maicile fiind nevoite să se întreţină singure.

Biserica a fost grav avariată la cutremurul din 1869, precum şi la cel din 1940, când i s-au prăbuşit turla şi clopotniţa. După realizarea lucrărilor de consolidare, lăcaşul de cult a fost resfinţit de Episcopul Huşilor, Grigore Leu, la 15 august 1946.

Mănăstirea Adam a fost una dintre cele mai importante centre monahale din întreaga ţară în secolele XIX şi XX, la 1943, de exemplu, vieţuind aici 152 de maici şi surori, având 10 preoţi şi 12 cântăreţi. Pe lângă mănăstire funcţiona, încă din secolul al XVII-lea, o şcoală românească. În 1918 este înfiinţată o şcoală de fete, cu învăţătoare plătite de stat, dar administrată de personal monahal, iar în 1922, o şcoală de industrie casnică, pentru surorile din mănăstire şi tinerele din zona respectivă. Atelierele de covoare şi ţesături ale mănăstirii, înfiinţate în 1850, erau vestite în epocă, ele devenind, după 1948, cooperativa de producţie „Cooperatorul”. Între 1860 şi 1885, mănăstirea a administrat şi un spital de boli neuropsihice, care funcţiona în apropiere, mutat apoi la Socola, în Iaşi.

Desfiinţată la 1960, mănăstirea este reînfiinţată la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Casian al Dunării de Jos şi funcţionează cu obşte de călugări între 1991 - 2001, când redevine mănăstire de maici. După această dată, întreaga activitate se revigorează, realizându-se consolidarea bisericii, restaurarea picturii, construcţia unui nou şi modern corp de chilii, alimentarea cu apă curentă şi amenajarea anexelor gospodăreşti.

Rolul spiritual al mănăstirii Adam de-a lungul istoriei este unul de primă mărime. Puţine sunt mănăstirile care s-au bucurat de o atât de mare căutare şi apreciere, un element deosebit de important fiind prezenţa la Adam a „Icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni”. Evlavia credincioşilor faţă „Sfânta”, cum îi spun localnicii, cererile de pelerinaje ale icoanei prin oraşele şi satele din tot sudul Moldovei, minunile şi vindecările aduse de icoană sunt constante ale istoriei mănăstirii de-a lungul timpului. Se adaugă şi prezenţa raclei cu sfintele moaşte ale mai multor sfinţi, adusă de la Ierusalim, în 1857, de către arhimandritul Epifanie.

De Mănăstirea Adam este legat şi numele Sfântului Rafail de la Agapia Veche, recent canonizat, născut în jurul anului 1560, în localitatea Bursucani, situată în imediata apropiere a mănăstirii. Sfântul Rafail a deprins de la călugării răspândiţi prin codrii Adamului primele noţiuni ale credinţei ortodoxe şi dorul după viaţa sihăstrească. Conform tradiţiei, ucenici ai sfântului au ridicat în satul de obârşie al acestuia, la sfârşitul veacului al XVIII-lea, Schitul Zimbru, care a existat până la 1940, dependent de lavra de la Adam.

Descriere: Arhitectural, biserica este în plan treflat, cu abside poligonale la exterior şi semirotunde la interior. Pereţii sunt groşi, de circa 1,5 m. Pe latura vestică, biserica este susţinută de doi contraforţi. Altarul are o boltire în semicalotă, terminată cu un arc lat şi adăugit. Naosul este boltit, iar câteva arce încadrează absidele înguste. Naosul este despărţit de pronaos printr-un arc în semicilindru. Pronaosul este boltit, cu câte o fereastră la nord şi la sud, iar pridvorul este închis, cu acces dinspre sud. Pictura, realizată în ulei şi tempera, a fost restaurată în anii 2006-2007, împreună cu catapeteasma, de mare valoare artistică, ce datează din secolul al XVIII-lea. Cea mai veche pisanie cunoscută a bisericii datează din 1869 şi menţionează: „În zilele prea înălţatului Domn Carol I, 1869 octombrie 20, cu ajutorul Celui Prea Înalt şi al Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, s-au pus în reparaţie această biserică“.

http://www.edj.ro/index.php/mnstirea-adam

Dacă tot ajungem la mănăstirea Bistriţa să ne luăm inima-n dinţi şi să urcăm în munte cale de 3..4km la mănăstirea Arnota. Oază de linişte, colţ de rai, poată spre cer. Nu ştiu cum să descriu altfel acest loc minunat.
Cercetati-o şi nu veţi regreta.

Multumim Cristi pentru pozele acestea superbe pe care ai tu obiceiul sa le postezi pe forum de parca ar fi pozate cu ochiul sufletului, nu cu aparatul foto!
Aceasta de exemplu este pozata (cred) in drumul spre Arnota. Dupa cum spunea si DragosP, merita sa vizitezi si man. Arnota, pt ca tot drumul este o mare panorama spre valea in care se afla si manastirea Bistrita, privelistea fiind unica!

Mânăstirea Frăsinei
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/9...se1gb3u84a.JPG


Biserica Mare a Mânăstirii Frăsinei își va sărbători hramul în ziua sărbătorii ”Adormirea Maicii Domnului”, la 15 august 2013.

Situată în comuna Muereasca, la 25 km de Rm. Vâlcea, Mânăstirea Frăsinei are de fapt două biserici.

Biserica Mânăstirii Frăsinei, zisă şi Biserica Mare, având hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, cu întreg ansamblul de clădiri, în formă de cetate, este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, care a construit-o între anii 1860-1863, an în care o şi sfinţeşte. Pictura, făcută în ulei de pictorul ardelean Mişu Pop, în stilul lui Tattarăscu, a fost spălată în anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Această biserică este monument istoric.

Biserica schitului vechi, cu hramul ”Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul”, a fost construita din lemn de călugării bulgari Ilarion şi Ştefan, în anul 1710 şi reconstruită din zid în anii 1762-1763 de Cârstea Iovipali şi Damian Iovipali, fraţii hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliţă Iovipali, fiul lui Cârstea, având binecuvântarea episcopului de Râmnic, Filaret, potrivit arhiram.ro.

În jurul acestui schit au existat chilii care însă nu s-au păstrat. Din anul 1787, din timpul războiului ruso-turc, schitul este pustiit şi rămâne părăsit până în anul 1848, când este refăcut de călugărul cernican Acache, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmaşul primilor ctitori. Acesta închide pridvorul bisericii cu cărămidă, transformându-l în pronaos, îl zugrăveşte şi reface încăperile chiliilor. Biserica veche păstrează pictura din anul 1763, executată de Teodor Zugravul, cât şi pe cea din tinda din anul 1848.

Paraclisul cu hramul ”Sfinţii Trei Ierarhi”, clădirile de locuit dinspre miazăzi şi răsărit, au fost făcute de episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului-Noului Severin, care completează şi aripa de miazăzi şi răsărit a cetăţii monastice, pe partea de zid, care rămăsese necompletată de Sfântul Calinic în anul 1888.

Viaţa monahală de aici se aseamănă cu cea de la Muntele Athos: în mânăstire nu au voie să intre femei (numai în biserica de sus, în cea de jos au voie şi femeile) şi nu se găteşte cu carne. În acest sens, Sfântul Calinic a aşezat în anul 1867 o piatră de legământ la circa 2 kilometri de mânăstire, unde este astăzi o biserică şi dependinţe pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legământ sunt gravate cu litere chirilice atât binecuvântări, pentru cele care vor păstra acest legământ, cât şi blesteme, pentru cele ce vor călca hotărârea sfântului. Pentru a dovedi cele spuse iată ce spune textul gravat pe piatra de legământ:

ŤAcest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum : sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smerenie noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian.1867 ť

Legământul Sfântului Calinic se respectă cu stricteţe. Chiar în timpul păstoririi sale, cei care l-au călcat au fost pedepsiţi aspru. Este cunoscut episodul tinerei păstoriţe din satul Muereasca, care din greşeală a trecut hotarul şi s-a îmbolnăvit de epilepsie, fiind nevoită să ceară ajutorul Sfântului Calinic, pentru a fi iertată şi în acelaşi timp tămăduită.

Este singura mânăstire din ţară care nu a fost secularizată, păstrandu-şi tot terenul agricol până în zilele noastre.

Pisania: “†Intru mărirea Sf. Treimi Unuia Du(mne)zeu şi întru cinstea, Adormirii Maicii Domnului s-au zidit din temelie această Sf. Biserică cu clopotniţa şi cilii împrejur de smeri(tul) Epis(cop) al Rm-Noului Severin. D.D. Calinicu Cernicanu spre a fi locuită de părinţi monahi cu viaţa de obşte ; alăturându-se de dânsul şi Scitu Slătioarele tot din acest district prin actu Pra Sfinţiei Sale din anul 1860 legalizat de Prea Sf. Sa Părin. Mitro : D.D. Nifon Cernicanul sub : No. 2 acelaşi anu Mar. 9. spre a se îngriji amândouă de singur stareţu Frăsineiului. Pentru o mai bună susţinere a lor din venitul propietăţii lor ce au nesupuse la un alt stabiliment. Publicu s-au sfînt la 1863 ; Mai 12”.
http://www.crestinortodox.ro/biseric...nei-68223.html

Mânăstirea Frăsinei
 

Manastirea Caraiman
 

http://www.manastireacaraiman.ro/images/slideshow.jpg


http://www.manastireacaraiman.ro/

Bucovina
 

Am fost acolo!

Si cu ajutorul lui Dumnezeu si la Cetatuia si sf. Modest!

http://www.crestinortodox.ro/forum/a...ictureid=14311

http://www.crestinortodox.ro/forum/a...ictureid=14309

http://www.crestinortodox.ro/forum/a...ictureid=14314

http://www.crestinortodox.ro/forum/a...ictureid=14316

Pelerinaj la mănăstirile nemțene
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/9...cski01e5la.jpg

Centrul de pelerinaj „Sfântul Apostol Pavel” și Agenția „Basilica Travel” ale Patriarhiei Române organizează în zilele de 19 și 20 octombrie, un pelerinaj în Neamț, informează TRINITAS TV.

În prima zi, credincioșii vor vizita Catedrala Arhiepiscopală din Buzău, ctitorie a lui Matei Basarab, Mănăstirea Văratec, unde se vor putea închina la icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, dar și Mănăstirea Agapia. Cazarea se va face la Mănăstirea Neamț. A doua zi, după ce se vor închina la icoana Maicii Domnului Cipriota de la Mănăstirea Secu, pelerinii vor vizita Mănăstirea Sihăstria, așezământ unde se află mormântul Părintelui Ilie Cleopa și chilia acestuia.

Mai multe informaţii despre deplasările organizate de Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române puteţi afla de pe site-urile www.pelerinaj.ro şi www.basilicatravel.ro, precum şi de la sediile centrelor din Bucureşti: Calea Victoriei, nr. 45, sector 1, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D, Strada Doamnei, nr. 20, ambele în sectorul 3, Str. Icoanei Nr. 12, sector 1, Bd. I. C. Brătianu, nr. 12 şi Ploieşti, Str. Republicii, nr. 171.

Pelerinaj la Locurile Sfinte
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/9...5h1v7ksf9a.jpg

Centrul de pelerinaj ”Sfântul Apostol Pavel” și Agenția ”Basilica Travel” ale Patriarhiei Române organizează, în perioada 4 – 13 octombrie, un pelerinaj în Israel și Peninsula Sinai.

Pelerinajul începe cu vizitarea mormântului Sfântului Gheorghe din Lido și se continuă cu orașul Haifa, unde se găsesc Mănăstirea “Stella Maris” cu peștera Sfântului Ilie și faimoasele grădini suspendate.

Pelerinii vor vizita Cana Galileei, Nazaretul, ruinele orașului Capernaum și vor urca pe Muntele Tabor. De asemenea, o oprire se va face și la rândul Iordan.

Pelerinajul cuprinde și o deplasare în pustiul Iudeii, pentru vizitarea Mănăstirii Sfântul Sava. Se viziteaza apoi orasul Bethleem. În cadrul aceluiași pelerinajul se va vizita Hozeva, cu Mănăstirea Sfântul Cuvios Gheorghe, unde se află și moaștele Cuviosului Ioan Iacob de la Neamț.

Mai multe informaţii despre deplasările organizate de Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române puteţi afla de pe site-urile www.pelerinaj.ro şi www.basilicatravel.ro, precum şi de la sediile centrelor din Bucureşti: Calea Victoriei, nr. 45, sector 1, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D, Strada Doamnei, nr. 20, ambele în sectorul 3, Str. Icoanei Nr. 12, sector 1, Bd. I. C. Brătianu, nr. 12 şi Ploieşti, Str. Republicii, nr. 171.

Pelerinaj la Crucea monument de pe Muntele Mic
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/9...cd12dvumla.jpg

În acest an, la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci din data de 14 septembrie, se va organiza pentru a VIII-a oară pelerinajul la Crucea monument de pe muntele Mic. Sute de credincioși sunt așteptați și de această dată pentru a cinsti memoria eroilor bănățeni, în amintirea cărora este înălțată crucea de pe munte.

Evenimentul, organizat de Episcopia Caransebeșului și inițiat de către Preasfințitul Episcop Lucian în anul 2006, va debuta sâmbătă, 14 septembrie, la orele 9.00, când se va pleca în procesiune din centrul stațiunii montane spre crucea de mari dimensiuni. Într-un foișor amenajat, începând cu ora 10.00 se va oficia Sf. Liturghie arhierească de către Preasfințitul Episcop Lucian al Caransebeșului și de către Preasfințitul Episcop Nicodim al Severinului și Strehaiei, potrivit episcopiacaransebesului.ro. La ora 12.30 se va oficia o slujbă de pomenire în memoria eroilor bănățeni, după care se vor depune coroane la temelia crucii. Și de această dată, vor fi prezenți un batalion de ostași de la Brigada de 18 Infanterie Banat, care vor participa atât la procesiune, la momentul religios, precum și la defilarea gărzii de onoare, în încheierea evenimentului.

Cu prilejul celui de al VIII-lea pelerinaj, se va face publică inițiativa Episcopiei Caransebeșului de ctitorire a unui foișor confecționat din bare metalice, în tonalitate cu monumentul, unde să se oficieze anual slujba religioasă de pomenire a eroilor bănățeni. Astfel, se va face un apel, alături de membrii grupului de inițiativă, atât către autoritățile locale și județene, cât și către alți binevoitori, pentru a sprijini această inițiativă. Toate acestea se motivează prin faptul că foișorul improvizat anual din material lemnos se degradează în perioada de iarnă, fiind deopotrivă inestetic și nedemn pentru utilitatea atribuită.

Crucea metalică de pe Muntele Mic este una dintre cele mai reprezentative monumente din Banat. Construirea noii cruci devenise stringent necesară, deoarece vechea cruce din lemn, ridicată cu 70 de ani în urmă, nu mai rezista intemperiilor. Astfel, s-a creat un grup de iniţiativă, la 1 februarie 2002, sub înaltul patronaj al Mitropoliei Banatului, care a stabilit modalităţi şi răspunderi pentru refacerea crucii-monument. În 14 septembrie 2004 a fost inaugurat noul monument, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi a Preasfinţitului Laurenţiu, Episcopul Caransebeşului, actualul Mitropolit al Ardealului.

Hramul mănăstirii Caraiman
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/9...n1ggu1g1aa.jpg

Moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena de la Catedrala Patriarhală vor fi duse vineri, 13 septembrie 2013, la Mănăstirea prahoveană „Sfânta Cruce” Caraiman, cu prilejul hramului.

Credincioșii vor participa și la un program liturgic special de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.

“Cu ocazia hramului Mănăstirii Caraiman va fi oficiată slujba Acatistului Înălţării Sfintei Cruci urmată de Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor ca delegat al Preafericitului Părinte Patriarh înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Totodată, în această perioadă vor fi prezente la mănăstirea noastră şi moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena de la Catedrala Patriarhală din Bucureşti care vor fi aduse spre închinare şi spre bucuria credincioşilor care vor participa la hramul mănăstirii. Sfintele moaşte vor fi aduse cu binecuvântarea Părintelui Patriarh Daniel”, după cum a precizat pentru Radio TRINITAS părintele arhimandrit David Petrovici, starețul mănăstirii „Sfânta Cruce” Caraiman.

Am fost de curand la Manastirea Dumbrava din judetul Alba.Are hramul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie.Este construita pe terenul donat de locuitorii satului Dumbrava si a fost sfintita in oct. 2002. Piatra de temelie a fost pusa in oct 1996 pe locul unde in anul 1703 preotul Ioan a fost martirizat pentru apararea dreptei credinte ,fiind ars de viu intr-o capita de fan.Manastirea are in prezent 27 maici, in cadrul manastirii functioneaza un complex social avand in componenta Casa de copii "Sf Veronica" ,Centru maternal si Scoala speciala ,Caminul pt varstnici "Sf Maria" si altul ,de data asta in Teius,"Sf Ana" .Caminul adaposteste 105 copii. Din 2011 au inceput lucrarile la noua biserica "Adormirea Maicii Domnului" . Noua biserica seamana f mult ca arhitectura cu manastirile de la Blanoiu, Gruiul Lupului, Malaia. In biserica se afla icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului gasita in tencuiala bisericii din satul Dumbrava.Nu m-am putut abtine sa nu scriu , m-a impresionat ff mult. Este situata pe o colina, se vede f frumos de la sosea, in curtea manastirii sunt atat de multe flori si atat de frumoase incat am avut impresia ca sunt " pe-o gura de rai".Am sa postez si cateva fotografii, daca aveti drum in Alba sa nu ratati ocazia sa o vedeti .Este minunata. Iar copiii sunt tare scumpi.

Manastirea Dumbrava

M.Dumbrava,Alba

Timisoara
 

Cu voia lui Dumnezeu, voi ajunge cateva zile in Timisoara- cu treburi, dar sper sa mai am si ceva timp de vizitat; ce ar trebui vazut in primul rand? Ce sugestii aveti?

Obiective turistice din Timisoara
 

Pelerinaj pe urmele Părintelui Cleopa
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...uvo4s1akla.jpg

Centrul de pelerinaj “Sfântul Apostol Pavel” şi Agenţia de pelerinaj Basilica Travel ale Patriarhiei Române organizează, în perioada 29-30 noiembrie, un pelerinaj în Moldova, pe urmele părintelui Cleopa, unul din cei mai îndrăgiţi duhovnici ai secolului al XX-lea.

În prima zi pelerinii vor avea ocazia să viziteze Catedrala Arhiepiscopală veche din Buzău (ctitoria voievodului Matei Basarab), Mănăstirea Văratic, Mănăstirea Agapia şi Mănăstirea Neamţ. Aici, credincioşii vor fi cazaţi, după cum informează TRINITAS TV.

În a doua zi a pelerinajului, se vor vizita Mănăstirea Secu şi Mănăstirea Sihăstria, loc în care marele duhovnic s-a nevoit şi unde şi-a găsit şi locul de odihnă până la a doua venire a Domnului.

Mai multe informaţii despre acest pelerinaj, dar şi despre altele organizate de Centrul de pelerinaj „Sfântul Apostol Pavel” şi Agenţia de pelerinaj „Basilica Travel” ale Patriarhiei Române puteţi afla accesând site-urile www.pelerinaj.ro şi www.basilicatravel.ro, sau de la sediile din Bucureşti: Calea Victoriei, nr. 45, sector 1, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D şi Strada Doamnei, nr. 20, ambele în sectorul 3.

Trasee şi rute de transport spre Dealul Patriarhiei
 

Zilele de pelerinaj şi închinare la cinstitele moaşte ale Sfântului Dimitrie cel Nou şi ale celorlalţi sfinţi aduse la Bucureşti aduc în Capitală zeci de mii de credincioşi din toate colţurile ţării. Pentru aceştia prezentăm un mic ghid de orientare prin Bucureşti.

Unul dintre cele mai importante “terminale-călători” pentru intrarea în Bucureşti pe calea ferată este Gara de Nord. Pelerinii care ajung aici au la dispoziţie, pentru a ajunge în zona Pieţei Unirii, la poalele Dealului Patriarhiei, mai multe posibilităţi, după cum informează "Ziarul Lumina".

Cel mai rapid mijloc este metroul. Astfel, pe magistrala 1, traseul de la Gara de Nord la Piaţa Unirii pleacă din Gara de Nord 1, trece prin staţiile Basarab, Crângaşi, Petrache Poenaru, Grozăveşti, Eroilor, Izvor şi ajunge la Piaţa Unirii 1. Un alt mijloc de transport îl constituie transportul RATB. Linia 123 la ducere pleacă de la Gara de Nord, Str. Witting, Calea Plevnei, Str. Constantin Noica, Pod Cotroceni, Splaiul Independenţei, Piaţa Unirii, Bd. Unirii, Str. Lucian Blaga, Calea Vitan, Bulevardul Energeticienilor, C.E.T. Sud - Vitan. La întoarcere pleacă de la C.E.T. Sud - Vitan, Bulevardul Energeticienilor, Calea Vitan, Str. Lucian Blaga, Bulevardul Unirii, Piaţa Unirii, Splaiul Independenţei, Piaţa Operei, Splaiul Independenţei, Str. Constantin Noica, Calea Plevnei, Şos. Orhideelor, Bulevardul Dinicu Golescu, Gara de Nord. Din Gara Basarab se poate ajunge în Piaţa Unirii cu metroul pe acelaşi traseu Magistrala 1 sau cu autobuzul 133. Pentru trenurile care vin de la Olteniţa în Gara Titan Sud cel mai la îndemână mijloc de transport până în Piaţa Unirii este metroul de pe Magistrala 1 pe traseul Pantelimon - Republica - Costin Georgian - Titan - Nicolae Grigorescu - Dristor 1 - Mihai Bravu - Timpuri Noi - Piaţa Unirii 1.

De la Gara Progresul situată pe Şoseaua Giurgiului, alături de autogară, se poate ajunge aproape de zona Patriarhiei, adică în Piaţa Sfântul Gheorghe cu tramvaiul 7 pe traseul: C.F.R. Progresul, Şos. Giurgiului, Piaţa Eroii Revoluţiei, Şoseaua Viilor, Str. Dr. C-tin. Istrate, Str. 11 Iunie, Bd. Regina Maria, Piaţa Unirii. Tot de aici pleacă şi autobuzul 116, care are traseul: Gara Progresul, Şos. Giurgiului, Strada Luică, Bulevardul C-tin. Brâncoveanu, Şos. Olteniţei, Piaţa Eroii Revoluţiei, Calea Şerban Vodă, Bulevardul Dimitrie Cantemir, Piaţa Unirii, Bd. Unirii, Bd. Mircea Vodă, Bd. Corneliu Coposu, Piaţa Sf. Vineri.

De la Gara Obor se poate ajunge la Patriarhie cu metroul din staţia Obor sau “cu legătură”, cu troleul 69 cu plecarea din staţia Baicului, Strada Gării Obor, Bulevardul Ferdinand I, Bulevardul Carol I, Piaţa Rosetti, Piaţa Universităţii, Bulevardul Regina Elisabeta până la Piaţa Operei. Apoi se poate lua autobuzul 123 până la Piaţa Unirii.

Sfaturi pentru cei care vin cu autobuzul

O altă categorie de “porţi de acces” în Bucureşti sunt autogările.

Din Autogara Militari aflată în apropierea Bulevardului Iuliu Maniu, pe Strada Valea Cascadelor, se poate ajunge în Piaţa Unirii cu ajutorul metroului pe Magistrala 3 din staţia Păcii pe traseul Gorjului - Lujerului - Politehnica - Eroilor - Izvor - Piaţa Unirii. Cu autobuzul 136 din staţia Strada Valea Cascadelor, Bd. Iuliu Maniu, Piaţa Leul, Bd. Geniului, Piaţa Danny Huwe, Străpungerea Răzoare, Şos. Pandurilor, Cal. 13 Septembrie, Bd. Libertătii, Str. Izvor, Str. B.P. Hasdeu, Spl. Independenţei, până la staţia Pod Izvor şi de aici cu 123 până la Piaţa Unirii. De la Autogara Băneasa, situată în nordul Capitalei, pe Strada Ion Ionescu de la Brad, în apropiere de DN1, se poate ajunge în zona de pelerinaj cu autobuzele 783. Acestea circulă în regim de curse rapide inclusiv noaptea de la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, Şoseaua Bucureşti - Ploieşti, Piaţa Presei Libere, Şoseaua Kisseleff, Piaţa Arcului de Triumf, Piaţa Victoriei, Bd. Lascăr Catargiu, Piaţa Romană, Bd. G-ral. Ghe. Magheru, Bd. Nicolae Bălcescu, Piaţa Universităţii, Bd. I.C. Brătianu, Str. Halelor, Piaţa Unirii.

Autogara Rahova este situată pe Calea Alexandriei. Cea mai bună relaţie spre Catedrala patriarhală este tramvaiul 32 cu traseul: Depoul R.A.T.B. Alexandria, Şoseaua Alexandriei, Calea Rahovei, Bulevardul George Coşbuc, Bulevardul Regina Maria, Piaţa Unirii. De la Autogara 13 Septembrie se poate ajunge în Piaţa Sfânta Vineri sau Piaţa Unirii cu autobuzul 385 care vine din zona Ghencea şi are o staţie, Calea 13 Septembrie, aproape de autogară, Piaţa Arsenalului, Strada Izvor, Bulevardul Libertăţii, Splaiul Independenţei, Piaţa Unirii, Bulevardul Corneliu Coposu, Piaţa Sfânta Vineri. Autogara Bucureşti-Constanţa (Strada Pârcălabul Baldovin) se află în apropierea Gării de Nord. De aici se pot folosi mijloacele de transport din zona gării: metroul şi autobuzele 123. De la autogara IDM Basarab Kennedy, aflată în apropierea Pasajului Basarab, cel mai rapid se poate ajunge în zona Unirii cu metroul. De la autogara C&I aflată în sectorul 2 pe strada Ritmului nr. 35 se ajunge în Piaţa Sfânta Vineri cu tramvaiul 14 pe traseul Granitul S.A., Şoseaua Pantelimon, Bulevardul Ferdinand, Strada Traian, Calea Călăraşilor, Bulevardul Corneliu Coposu, Piaţa Sfânta Vineri.

Tarifele pentru RATB şi metrou
Pentru transportul de suprafaţă, cardul ACTIV nominal costă minimum 15 lei, iar suma maximă este de 50 lei. Pentru cardul ACTIV nenominal, valoarea minimă a portofelului electronic este de 2,6 lei, iar cea maximă este de 50 lei, necondiţionat de existenţa unui alt titlu de transport.
Preţul unei călătorii RATB este: 1,3 lei - pe linii urbane, 3,5 lei - pe linii expres, 1,5 lei - pe linii preorăşeneşti.
Pentru metrou - cartela „2 călătorii” costă 4,00 lei, cartela „10 călătorii” 15,00 lei, cartela „abonament zilnic” 6,00 lei.

Pelerinaje sociale în Ţara Sfântă
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...pv975shala.jpg

Centrul de Pelerinaj „Sfântul Apostol Pavel” şi Agenţia „Basilica Travel” organizează în următoarea perioadă mai multe pelerinaje sociale în Ţara Sfântă. Astfel, cei cu posibilităţi finanicare reduse şi care doresc să viziteze Locurile Sfinte din Israel pot alege pelerinajele organizate de Patriarhia Română la preţuri reduse.



Sunt pregătite mai multe pelerinaje, cu plecare din Iaşi, în următoarele intervale: 7 – 10 aprilie, 28 aprilie – 1 mai, 5 – 8 mai,12 – 15 mai, 19 - 22 mai şi 2 – 5 iunie. Veţi avea ocazia să urcaţi pe Muntele Tabor, pe Muntele Măslinilor şi pe Muntele Sion.



Bethleemul, Nazarethul, Hozeva, Ierihon se află, de asemenea, printre obiectivele deplasării. Pelerinii vor ajunge şi în Ierusalim, prilej cu care vor parcurge Via Dolorosa, cu cele 14 opriri ale Mântuitorului Iisus Hristos, şi vor avea prilejul să se închine pe Golgota, la Piatra Ungerii, la Sfântul Mormânt, în Biserica Sfintei Învieri.



Mai multe detalii despre această deplasare, dar şi despre altele organizate de Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române puteţi afla accesând site-urile pelerinaj.ro şi basilicatravel.ro. Informaţii suplimentare se pot obţine de la sediile centrelor din Bucureşti, Ploieşti şi Arad. Adresele din Capitală sunt: Calea Victoriei, nr. 45, Strada Doamnei, nr. 20, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D, Str. Icoanei Nr. 12, Bd. I. C. Brătianu, nr. 12, Calea Victoriei, Nr. 220 şi Str. Stelian Mihale, Nr. 14. Centrul „Sfântul Ioan Iacob” din Ploieşti se află pe Strada Republicii, Nr. 171, iar Centrul “Sfântul Apostol Andrei” din Arad, pe Bdul. Revoluţiei, nr. 30.

Mănăstirea Brâncoveni
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...4r6811vaca.jpg Lăcaşul unde odihneşte neamul Brâncovenilor

http://www.crestinortodox.ro/biseric...eni-67808.html

Pe urmele Părintelui Cleopa Ilie
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...u34hl1h5qa.jpg

Centrul de pelerinaj “Sfântul Apostol Pavel” şi Agenţia „Basilica Travel ale Patriarhiei Române organizează, în perioada 19-20 iulie, un pelerinaj în Moldova, la unul dintre cele mai cunoscute aşezăminte monahale din ţara noastră: Mănăstirea Sihăstria. Locul are o însemnătate aparte nu numai pentru frumuseţea zonei şi atmosfera duhovnicească care te apropie mai mult de Dumnezeu, ci şi pentru că aici a trăit şi a povăţuit, vreme de 34 de ani, atât mireni, cât şi numeroşi clerici din toată ţara, Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie, unul dintre cei mai îndrăgiţi duhovnici ai secolului al XX-lea. Părintele este înmormântat în cimitirul Mănăstirii. În prima zi a pelerinajului, credincioşii vor vizita Catedrala Ahiepiscopală veche din Buzău (ctitoria voievodului Matei Basarab), Mănăstirea Văratic, Mănăstirea Agapia şi Mănăstirea Neamţ.

În a doua zi a pelerinajului, după ce se va vizita Mănăstirea Secu, se va ajunge la Mănăstirea Sihăstria, loc în care cunoscutul duhovnic s-a nevoit şi unde şi-a găsit şi locul de odihnă.

Mai multe detalii despre această deplasare, dar şi despre altele organizate de Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române puteţi afla accesând site-urile pelerinaj.ro şi basilicatravel.ro. Informaţii suplimentare se pot obţine de la sediile centrelor din Bucureşti, Ploieşti, Arad şi Oradea. Adresele din Capitală sunt: Calea Victoriei, nr. 45, Strada Doamnei, nr. 20, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D, Str. Icoanei Nr. 12, Bd. I. C. Brătianu, nr. 12 , Calea Victoriei, Nr. 202 şi Str. Stelian Mihale, Nr. 14. Centrul „Sfântul Ioan Iacob” din Ploieşti se afla pe Strada Republicii, Nr. 171, Centrul “Sfântul Apostol Andrei” din Arad, pe Bdul. Revoluţiei, nr. 30, iar Centrul din Oradea, pe Strada Roman Ciorogariu, Nr. 8-10.

Pelerinaj în Țara Severinului
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...sbmob12naa.jpg

Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române vă invită să vizitați, în luna august, câteva dintre cele mai cunoscute locașuri de cult din Oltenia, dar și din județul Hunedoara. În prima zi a pelerinajului, credincioșii se vor putea închina în Mănăstirile Govora, Bistriţa, Hurezi, Polovragi și Tismana.

A doua zi, programul include vizitarea Bisericii „Sfântul Nicolae” - Densuș, una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din România, construită în secolul XIII. Ultimul obiectiv din zonă, inclus în pelerinaj, este Mănăstirea Prislop.

În ziua următoare se va ajunge la Catedrala Episcopală din Caransebeş și la Mănăstirea Piatra Scrisă. Urmând Defileul Dunării, pelerinii vor vizita Mănăstirea "Sfânta Ana” din Orșova, urmând să ajungă spre seară în Craiova. În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, credincioșii vor participa la Sfânta Liturghie la Catedrala mitropolitană din Craiova.

Pelerinajul este organizat în perioada 12-15 august. Mai multe detalii despre această deplasare puteți afla accesând site-urile pelerinaj.ro și basilicatravel.ro. Informații suplimentare se pot obține de la sediile centrelor din București, Ploiești, Arad și Oradea. Adresele din Capitală sunt: Calea Victoriei, nr. 45, Strada Doamnei, nr. 20, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D, Str. Icoanei Nr. 12, Bd. I. C. Brătianu, nr. 12 , Calea Victoriei, Nr. 202 și Str. Stelian Mihale, Nr. 14. Centrul „Sfântul Ioan Iacob” din Ploiești se afla pe Strada Republicii, Nr. 171, Centrul “Sfântul Apostol Andrei” din Arad, pe Bdul. Revoluției, nr. 30, iar Centrul din Oradea, pe Strada Roman Ciorogariu, Nr. 8-10.

Hramul Mănăstirii Schimbarea la Față – Ilva Mare
 

Etitat......

Hramul Mănăstirii Schimbarea la Față – Ilva Mare
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...jqa7pv2f8a.jpg

Praznicul Schimbării la față a Domnului este prilej de sărbătoare și pentru obștea Mănăstirii năsăudene Ilva Mare, informează TRINITAS TV.



Construirea primei biserici a Mănăstirii, cu hramul „Schimbarea la față a Domnului”, a început în 1992, lăcașul fiind sfințit în 1996 de Mitropolitul Bartolomeu Anania. Șase ani mai târziu s-a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică, aceasta având hramul „Pogorârea Sfântului Duh”.

Hramul Schitului Păltiniș
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...a5aml1n94a.jpg

Printre lăcașurile de cult care-și vor sărbători pe 6 august hramul se numără și schitul din stațiunea sibiană Păltiniș.
Schitul a fost ctitorit de Mitropolitul Nicolae Bălan, în jurul anului 1930.
Lângă Schitul Păltiniș este înmormântat filosoful român Constantin Noica, acesta petrecându-și ultimii ani din viață într-o locuință umilă din apropiere.

Pelerinajul La Nicula colo-n deal
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...tfsbl052qa.jpg

Cel mai cunoscut centru spiritual şi cultural din inima Ardealului, Mănăstirea Nicula, se va afla, pe 14 și 15 august, în sărbătoare, zeci de mii de pelerini fiind așteptați să se închine la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, aflată aici, și să participe la sfintele slujbe organizate cu prilejul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, hramul așezământului monahal.
In ajunul praznicului va fi organizat și anul acesta, pelerinajul “La Nicula Colo-n deal”, care se va desfășura, pe jos, pe traseul Gherla - Mănăstirea Nicula. Plecarea se va face din centrul municipiului Gherla. Pe traseu, credincioșii și preoții vor cânta pricesne închinate Maicii Domnului. Pelerinajul se află la cea de-a treia ediție și este organizat de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, în colaborare cu Protopopiatul Gherla.

Mănăstirea Lainici în haine de sărbătoare
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...bp2b2p1f6a.JPG

Câteva mii de credincioşi sunt aşteptaţi miercuri, 6 august, de praznicul Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos, la Mânăstirea Lainici din judeţul Gorj. La ceas de aleasă sărbătoare slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei şi Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Orodoxe Române din Ungaria, alături de un numeros sobor de preoţi şi diaconi, după cum ne-a precizat Diacon Gheorghe Cioiu.

Praznicul Schimbarea la Faţă este hramul Schitului Locurele, situat la aproximativ 5 km de Mânăstirea Lainici. Schitul Locurele a fost ctitorit intre anii 1850-1852 de către monahii Luca şi Cleopa şi târnosit de către Sfântul Calinic, pe atunci Episcopul Râmnicului Noului Severin, la 6 august 1860, cu hramul Schimbarea la Faţă a Domnului. Cu timpul, sărbătoarea hramului s-a extins şi la Mănăstirea Lainici, devenind una dintre cele mai populare sărbători creştin ortodoxe din Oltenia, ce adună numeroşi credincioşi în Lavra Sfântului Irodion, pe defileul Jiului.

Mânăstirea Lainici a fost construită între anii 1812 – 1817 şi dispune de o valoroasă colecţie de artă bisericească ce conţine icoane, obiecte de cult şi carte veche. Biserica nouă adăposteşte moaştele Sfântului Irodion, precum şi o icoană a Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoare”, adusă de la Muntele Athos.

Si la manastirea de pe Ceahlau a fost hramul acum de Schimbarea la fata...si la schitul Sihla, si apoi pe 7 hramul Sfintei Teodora, dupa ce pe 5 a fost praznuit sf Ioan Iacob de la Neamt....deci Moldova ar fi una din destinatiile potrivite de inceput de august....si dupa cateva zile de odihna, avem timp sa ajungem pe 15 la manastirea Nicula, la hramul Adormirii Maicii Domnului....
Si la Marele Meteor a fost hramul tot acum, de Schimbarea la fata....daca ne aflam prin zona, putem sa ne deplasam spre sudvest, in insula Kefalonia, unde sunt vreo 2 locasuri cu hramul Adormirii Maici Domnului, din care una chiar se spune ca apar niste serpi in preajma praznicului....( legenda spune ca maicutele au fosttransfomate la cererea lor spre a nu fi prinse si batjocorite de turci ); mai sunt 2 locasuri si in insula Thassos ( de partea cealalta, in NE), una cu hramuk Adormirii (Panagouda) si na cu hramul Nasterii Maicii Domnului (Panagia)....

Apropo, de Sf Pantelimon a fosr cneva la Manastirea Oasa, din muntii Parang/Sureanu ( pe Transalpina)?
Daca nu, dar mai aveti drum prin zona, de Taierea Capului Sf Ioan Botezatorul e hram atat la Schitul Cornet, pe malul Oltului ( mai sus de Cozia), sau la Schitul Pahomie sau Patrunsa, una din cele 2 de la poalele Builei, in Valcea ( Olanesti, Horezu, pe acolo)...
Duce-m-as....si m-as tot duce, boala asta n-are leac, dar nici vindecare :):):)