![]() |
Manastirea Bistrita (judetul Valcea) - cea mai de suflet pt mine, intrucat in ea se afla moastele - trupul intreg - al Sfantului Grigorie Decapolitul, un mare sfant ce face mari minuni si in prezent, mare aparator al cultului icoanelor, praznuit pe 20 noiembrie.
Desi Sfantul Grigorie a fost pictat in multe icoane, intr-una din ele (poate cea mai cunoscuta reprezentare) este pictat ca avand motto-ul / indemnul: "Fratilor, prin credinta si dragoste ne vom mantui!" Este atat de simplu dar esential acest indemn, incat, daca am face numai atat si mare lucru, urias chiar, ar fi! Adeseori, ma intreb (apropo si de motto-ul Sf Nicodim de la Tismana), daca noi observam macar aceste indemnuri ale acestor sfinti ce sint pictati pe peretii bisericilor in marime naturala adeseori, de parca ar vrea sa ne reaminteasca faptul ca sint acolo prezenti la fiecare Liturghie. Ei, cu siguranta, sint. Dar noi?... Noi ce intelegem si cu ce plecam acasa din asta?... (sa punem in practica in viata noastra reala?) De asemenea, langa manastire, ceva mai sus, se afla pestera Sfantului Grigorie Decapolitul in care exista doua biserici Ovidenia si Sfintii Arhangheli - una mai mica si mai veche, sapata in stanca si foarte frumos pictata, si una mai noua (secolul XVI ?) care este ca un schit ceva mai mic - o bisericuta cu turla si cruce, intr-o sala naturala foarte mare a pesterii (ca o bolta), care are o deschidere spre peretele vertical abrupt al stancii muntelui, astfel incat acolo exista lumina naturala - in aceste biserici din pestera, inca din timpuri stravechi, obstea monahala ascundea moastele Sfantului Grigorie in caz de pericol (invazii, praduiri) - asa au ferit si pastrat moastele intacte atatea secole. Langa manastire mai exista un schit (manastirea Arnota), ceva mai sus, pe un deal de unde pe drum privelistea asupra intregii vai, inclusiv manastirea Bistrita, este un peisaj ce uimeste. Tot in apropierea manastirii mai sint nenumarate obiective turistice ce merita vazute - pestera Muierii, pestera Polovragi, cheile Bistritei, pestera ursilor, Ranca, etc, precum si alte manastiri ce merita toate vazute si stat un pic ca sa intri in atmosfera de rugaciune a locului - manastirea Hurezi, manastirea Polovragi, etc Sper sa le vedeti pe toate si sa le savurati bogatia, sa le vedeti cu folos, sa va intoarceti folositi de la ele, mai ales din intalnirea cu Sfantul Grigorie Decapolitul, iar de fiecare data cand in jur auziti ca lumea are tendinta sa vorbeasca mai ales despre acesti sfinti mari care sint "mai la moda" acum - Sfantul Nectarie, Sfantul Ioan Rusul, etc, pe care si eu ii iubesc si ma rog lor cu drag, totusi, sa va ganditi ca si noi avem un mare sfant, mare tamaduitor si facator de minuni - Sfantul Grigorie Decapolitul, care chiar daca nu este atat de intens mediatizat, Sf Grigorie face minuni, tamaduiri, chiar si acum in timpul nostru, si este atat de usor de ajuns la el! Uneori chiar ma intrebam: ce taina! noi avem aceasta uriasa comoara - moastele sfantului Grigorie Decapolitul si atat de putini stiu de ea, atat de putini constientizeaza si atat de putini alearga spre sfantul Grigorie cu rugaciune fierbinte sa capete folos de la el!... in schimb dau bani grei sa ajunga in Grecia cand aici la manastirea Bistrita pot petrece atata timp in liniste si rugaciune linga racla sfantului, nestingheriti si nederanjati de vanzoleala turistilor! Citit-i Acatistul Sfantului Grigorie Decapolitul, caci este si o modalitate minunata de a cunoaste, sa vedeti ce mare si minunat sfant - si citindu-i acatistul si rugandu-va, sa traiti in viata voastra ajutorul sfantului! |
Pregătiri pentru hramul Mănăstirii Nicula
http://www.basilica.ro/_upload/img/9...t81lspqs1a.jpg Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“ de la Nicula se pregătește de hram. Pelerinajul de aici, unul dintre cele mai mari din țară, adună an de an zeci de mii de credincioși din România, dar și de peste granițe. Pelerinii vin să participe la sfintele slujbe și să se închine icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, informează "Ziarul Lumina".
Programul slujbelor de la hramul Mănăstirii Nicula, județul Cluj, va debuta luni, 12 august, când de la ora 8:30 va fi citit Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos și va fi oficiată, apoi, slujba Ceasurilor III și VI, urmată de Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Marți, 13 august, de la ora 15:00 va fi oficiată Taina Sfântului Maslu, iar seara, de la ora 18:00, Ceasul IX, Vecernia și Acatistul Adormirii Maicii Domnului. Miercuri, 14 august, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, de la ora 18:00 va fi săvârșită Vecernia cu Litie, urmată de scoaterea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului și purtarea ei în procesiune și oficierea slujbei Prohodului. A doua zi, pe 15 august, când Biserica Ortodoxă va prăznui Adormirea Maicii Domnului, hramul mănăstirii de la Nicula, va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească în sobor de ierarhi, preoți și diaconi. Pelerinajul pe jos „La Nicula Colo-n deal“ Credincioșii din Mitropolia Clujului sunt invitați și în acest an să parcurgă pe jos traseul de la Gherla la Mănăstirea Nicula. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, în colaborare cu Protopopiatul Ortodox Român din Gherla va organiza miercuri, 14 august, în ajunul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, pelerinajul „La Nicula Colo-n deal“, aflat la a II-a ediție. Procesiunea este organizată cu ocazia hramului mănăstirii de la Nicula, unde an de an credincioși din toată țara vin să se închine icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pelerinajul va debuta la ora 14:00 de la Biserica „Sfântul Nicolae“ din centrul municipiului Gherla, de unde se va porni în procesiune. Pe parcursul traseului, așa cum este tradiția, credincioșii împreună cu preoții se vor ruga și vor intona pricesne și imne închinate Maicii Domnului. Vor participa în acest an la pelerinaj, Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfințitul Timotei, Episcop al Spaniei, și Preasfințitul Ignatie Mureșanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei din Spania. Mănăstirea Nicula, atestată la 1552 Mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ din satul clujean Nicula este unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale românești. Prima atestare documentară datează din anul 1552 și este legată de prezența unei biserici de lemn. În anul 1973 această bisericuță a ars în întregime și a fost înlocuită cu o alta, tot de lemn, datând din secolul XVII, adusă din cătunul Năsal - Fânațe. Pe lângă mănăstire s-a dezvoltat și o școală unde învățau copiii din satele dimprejur, îndrumați de călugări. Din anul 1699, mănăstirea de la Nicula a ieșit din anonimat datorită Icoanei Maicii Domnului, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod. Această icoană, potrivit mărturiilor vremii, în anul 1681, a plâns timp de 26 de zile. De atunci credincioșii obișnuiesc să vină an de an în pelerinaj, pe jos, de hramul Mănăstirii, „Adormirea Maicii Domnului“, pe 15 august. Mănăstirea Nicula a devenit prima școală de pictură pe sticlă din țara noastră. Tradiția este păstrată și astăzi de călugări. Mănăstirea mai are o biserică veche din zid și o alta aflată în construcție. |
Pentru cei aflati pe Litoral !
http://www.basilica.ro/_upload/img/9...4o15g3lena.jpg Pelerinaj cu icoana Maicii Domnului Prodromița la Mănăstirea Sfânta Maria Techirghiol, jud. Constanța 13 - 19 august 2013
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu după amiaza zilei de 13 august, până în dimineața zilei de 19 august 2013, Icoana Maicii Domnului Prodoromița de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, din București, va fi dusă de Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ciprian Grădinaru, spre închinare, la Mănăstirea Sfânta Maria Techirghiol – stavropighie patriarhală, cu prilejul hramului principal al acestei mănăstiri, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, 15 august. |
O informatie primita de la Trinitas !
http://www.basilica.ro/_upload/img/9...7k0ea7e6ka.jpg
Muzeu unic în România la Mănăstirea Agapia Mănăstirea Agapia din județul Neamț va oferi tuturor pelerinilor posibilitatea de a admira un muzeu vivant, unic în România: o casă monahală funcțională. Muzeul va fi inaugurat duminică, 11 august Începând de duminică, turiștii și pelerinii ce vor trece pragul celebrei mănăstiri nemțene vor putea admira un muzeu ce poartă marca locului încărcat de spiritualitate de la Agapia. Este vorba despre o casă monahală funcțională, o inițiativă cu caracter singular în circuitul muzeal din România. „Este un muzeu vivant, pentru că are atelierele în desfășurare, iar casa, locuită de obștea ei, nu și-a pierdut sufletul. Viața în casă se desfășoară în parametrii ei, puțin stânjenită de prezența vizitatorilor. Este singurul muzeu de acest fel din țară și avem semnale că nici în străinătate nu prea există“, a explicat muzeograful Eva Giosanu, de la Complexul Național Muzeal „Moldova“ Iași, specialistul desemnat să se ocupe de acest proiect. Muzeul constituie ultima etapă a parteneriatului între Mănăstirea Agapia și Complexul Național Muzeal „Moldova“ privind cercetarea patrimoniului cultural deținut de ansamblul monahal și valorificarea științifică a acestuia. „Casa monahală este deschisă spre vizitare din dorința de a veni în întâmpinarea celor care ajung la mănăstirea noastră și a persoanelor care vor să cunoască mai mult viața monahală. Este una dintre cele mai vechi clădiri ale mănăstirii, ridicată, se pare, odată cu biserica și incinta, între anii 1642 și 1647, de către hatmanul Gavrilă, fratele domnitorului Vasile Lupu. Prin urmare, această casă este o mărturie a vechimii Mănăstirii Agapia și a acestui așezământ monahal. Vizitând-o, pelerinii și turiștii vor descoperi frumusețea vieții monahale, care se reflectă chiar și în dimensiunea materială, adică în spațiul în care locuiește monahul, în încăperea sau, respectiv, în chilia sa“, a explicat maica Maria Giosanu, muzeograful Mănăstirii Agapia. Casa a fost locuită neîntrerupt, timp de câteva secole, începând cu veacul al XVII-lea, mai întâi de călugării care au viețuit aici, apoi de maici. Partea de sus a casei a suferit, în timp, diverse modificări specifice epocilor pe care le-a traversat, însă demisolul s-a păstrat intact. Căsuța-muzeu cuprinde patru încăperi sus, iar la demisol două chilii. De asemenea, aici funcționează și trei ateliere: atelierul de țesut și broderie, atelierul de olărit, redeschis după 53 de ani, și atelierul de brutărie, în cadrul cărora vor putea fi urmărite practicile prin care călugărițele s-au întreținut de-a lungul vremii. Toate aceste ateliere vor fi deschise publicului larg, vizitatorii putând să se implice direct, să observe și să încerce diverse operații. Tot pentru vizitatori a fost amenajată și „Casa oaspeților“, un loc de relaxare, în care se pot odihni sau pot lua masa. Proiectul dezvoltat de Complexul Național Muzeal „Moldova“ Iași și Mănăstirea Agapia a urmărit trei obiective de interes: remodelarea Muzeului de Artă „N. Grigorescu“, remodelarea Casei memoriale „Al. Vlahuță“ și înființarea Muzeului vivant Agapia. |
Pelerinaje la Manastirile din Romania
|
Sărbătoare la Mănăstirea Cheia
http://www.basilica.ro/_upload/img/9...8812pql7ua.JPG
În ziua sărbătorii Adormirea Maicii DOmnului, la 15 august 2013, Mănăstirea Cheia își va cinsti ocrotitoarea. Pornind din București spre Ploiești, la numai 135 de kilometri, vom întâlni Mănăstirea Cheia, așezată în mica depresiune de la poalele Munților Ciucaș. Situată într-un minunat cadru natural, la confluența Teleajenului cu pârâul Tâmpa, aproape de Pasul Bratocea (frontiera ce separa odinioară Valahia de Transilvania), mănăstirea a avut un rol important în menținerea legăturilor frățești dintre românii locuitori de o parte și de alta a Carpaților. Transilvănenii, primii ctitori Potrivit mărturiilor de arhivă păstrate în mănăstire, pentru prima dată este menționat un așezământ monahal pe aceste meleaguri în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Este vorba de un schit de lemn, fondat de câțiva ciobani din Săcele, de lângă Brașov, în anul 1770, dar distrus de turci în 1777. În 1790, pe același loc, a fost ridicat noul schit având hramul „Adormirea Maicii Domnului“, schit distrus de un incendiu în 1832. În locul unde se găsea altarul bisericii se află astăzi Agheasmatarul, utilizat pentru sfințirea apei în ziua Bobotezei, în ziua hramului sau la alte mari sărbători bisericești. Actuala biserică, având hramurile „Sfânta Treime“ și „Adormirea Maicii Domnului“, menținută în forma sa inițială până în zilele noastre, a fost ridicată între anii 1835-1839, în această regiune de o rară frumusețe naturală din județul Prahova. Realizarea a fost posibilă prin grija a doi ieromonahi, doi frați transilvăneni, pe nume Damaschin și Iustin Bârsan, originari din Transilvania, mai precis din Siliștea Sibiului, dar veniți pe aceste locuri de la Mănăstirea Căldărușani. Terenul pe care cei doi ctitori au ridicat biserica a fost donat de marele vornic Mihai Ghica. Cei doi fondatori sunt îngropați la dreapta și la stânga altarului. Din inscripția votivă de la intrarea în naos aflăm că Damaschin a fost primul stareț. Din aceeași inscripție mai reiese că biserica a fost sfințită la 20 iulie 1839, de către episcopul Chesarie de Buzău. Monument național de artă bisericească Din punct de vedere arhitectural, biserica Mănăstirii Cheia, operă a meșterilor locali, aparține stilului tradițional muntenesc, cu pridvor deschis, specific arhitecturii românești. Este o construcție masivă de 23 de metri lungime și 6,5 metri lățime, cu trei turnuri, care conferă eleganță monumentului. Fresca interioară și cea exterioară, începute în 1837 și terminate la 26 august 1839, este opera pictorului Naum Zugravul, toată pictura bisericii fiind realizată în concordanță cu cerințele iconografiei ortodoxe naționale. Iconostasul din lemn sculptat și aurit, o remarcabilă operă de artă, a fost realizat de meșteri vienezi în stil baroc, fiind donația vrednicului episcop Chesarie al Buzăului. Icoanele împărătești, de o mare frumusețe, sunt opera renumitului pictor român Gheorghe Tătărăscu. Ulterior au fost argintate de către meșterul Lazăr din Ploiești. De jur-împrejurul bisericii se află chiliile călugărilor, iar în partea vestică a incintei, clopotnița. Cea originală, din lemn, a fost înlocuită cu una construită din piatră și cărămidă, în timpul patriarhului Justinian. În partea nordică se află paraclisul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, ridicat ă între 1924-1927, de către starețul Grigore Georgescu. Paraclisul, în formă de cruce, are un turn deasupra naosului, fiind pictat în ulei, în stil neobizantin, de către pictorul Grigore Cepoiu din localitatea Izvoarele - Prahova. Iconostasul, sculptat în lemn de cireș de sculptorul Profilescu, precum și stranele sunt veritabile opere de artă. În naosul paraclisului s-au păstrat până în prezent patru icoane împărătești pictate de pictorul Constantin, în decembrie 1799, și aparținând fostei biserici. http://www.crestinortodox.ro/biseric...eia-68179.html |
|
Hram la mănăstirea vâlceană Bistrița
http://www.basilica.ro/_upload/img/9...a0q7u91o1a.JPG
La 15 august Mănăstirea vâlceană Bistrița își sărbătorește hramul. Ctitorie a boierilor Craiovești Mânăstirea Bistrița datează din jurul anului 1490, potrivit arhiram.ro. Însă prima atestare documentară a mânăstirii se păstrează în „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 aparținând lui Vlad Vodă Călugărul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariată de expediția condusă de Mihnea cel Rău în 1509. După înlăturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface între 1515-1519. Pictura a fost atribuită meșterilor zugravi Dumitru, Chirtop și Dobromir de numele cărora se leagă și fresca Mânăstirii Dealu de lângă Târgoviște și executarea lucrărilor în piatră de la ansamblul Curtea de Argeș. Din ctitoria Craioveștilor astăzi se mai păstrează bisericuța Bolniței (1520-1521). Având o impresionantă frescă interioară din tradiția paleologă târzie când începeau să pătrundă în Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este închinată „Schimbării la față”. Ulterior vornicul Șerban Cantacuzino i-a adaugat un pridvor deschis, de zidărie pe stâlpi de piatră, zugrăvit de Iosif ieromonahul și Harinte, în stil brâncovenesc (1710). De remarcat faptul că în complexul monahal de la Bistrița s-a instalat prima tiparniță din Țara Românească, a ieromonahului Macarie, precum și o legătorie de cărți bisericești. Aici - după opinia unor cercetători - s-a tipărit în 1508 "Liturghierul slavon" al călugărului Macarie, prima carte tipărită pe pământ românesc. Ieromonahul Eftimie, egumen al mânăstirii a redactat în limba română primul act mânăstiresc, cunoscut sub numele de Zapisul lui Eftimie 1573. Un alt reprezentant al școlii slavo-române este ieromonahul Mihail Moxa care în 1620 tipărește "Cronica Universală" iar în 1640 "Pravila de la Govora". În anul 1683 domnitorul Constantin Brâncoveanu dăruiește mânăstirii un policandrul ornat cu ouă de struț, lucrat la Viena, mai multe obiecte de cult, cărți liturgice și clopotul mare care cântărește 800 kg. Tot acum a fost reparat întreg complexul monahal, așezământ zugrăvit în 1820 de banul Grigore Brâncoveanul. Un puternic cutremur din 1838 va afecta întreaga construcție ce va fi restaurată timp de 10 ani, începând cu 1846 în timpul domnitorului Gheorghe Bibescu și terminând la 15 august 1855 în timpul domnitorului Știrbei Vodă, când a fost sfințită biserica mare închinată Adormirii Maicii Domnului. Pictura noii biserici, construită în stil neogotic, a fost executată de Gheorghe Tattarescu în 1850, o pictură realistă monumentală cu registre largi. După 1877 au funcționat în mânăstire diferite așezăminte monahale. În 1948 a fost transformată prin hotărârea Sfântului Sinod în mânăstire cu obște de maici, iar apoi prin decretul 410/1959 desființată. În 1984 se începe un amplu proces de revigorare a vieții monahale sub îndrumarea Preasfințitului Părinte Gherasim, organizându-se un centru de conservare și restaurare a bunurilor de patrimoniu: icoane și cărți. Din 2003 se va deschide în incinta mânăstirii Bistrița și un Muzeu al tiparului și cărții bisericești vâlcene. http://www.valceaturistica.ro/manastiri-valcea |
|
Hramul mănăstirii gălățene Adam
http://www.basilica.ro/_upload/img/9...8j531hasja.JPG În ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, la 15 august 2013, Mănăstirea Adam din Eparhia Dunării de jos își serbează hramul.
Situată în satul Adam, comuna Drăgușeni, pe un deal care domină întreaga localitate, Mănăstirea Adam este una dintre cele mai importante sihăstrii vechi, din întreaga zonă de sud a Moldovei. Accesul spre mănăstire se poate face fie din drumul național DN 26 Galați – Bârlad, între localitățile Bursucani și Bălăbănești, fie din drumul județean DJ 251A Tecuci – Tg. Bujor, prin localitatea Fundeanu. Tradiția locală, neconfirmată istoric, afirmă că prima așezare monastică a fost întemeiată în părțile Adamului pe la mijlocul secolului al XVI-lea când un călugăr venit din răsărit a arătat unui cioban înstărit din codrii acestor locuri o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, propunându-i să ridice aici un schit. Așa s-ar fi construit, se pare, o primă bisericuță din lemn, cu hramul „Tuturor Sfinților”. Documentele istorice unanim recunoscute afirmă, însă, că mănăstirea a fost ctitorită de căpitanul Adam, la mijlocul secolului al XVII-lea, biserica fiind sfințită la 14 octombrie 1652, potrivit edj.ro La 1685, Mitropolitul Sava și marii boieri confirmă dorința ctitorilor și a egumenului Leontie ca mănăstirea să fie închinată Muntelui Sinai. Mai târziu, la 5 iulie 1759, egumenul Iorest Movilă scrie domnitorului Teodor Calimach că, după ample lucrări de refacere, hotărăște să închine această mănăstire Mitropoliei de la Iași, deoarece părinții din Sinai nu o considerau trebuincioasă. Domnitorul va întări această închinare printr-un document din 12 august 1759. În urma cutremurului din 1802, vechea biserică s-a prăbușit, actuala biserica fiind ridicată până în anul 1813, la câțiva metri distanță de cea veche, prin stăruința stareților Ioanichie Greceanu și Metodie Gociu. După 1820 mănăstirea este transformată în mănăstire de maici. La 1826, din motive neelucidate, maicile de la Adam au fost strămutate la mănăstirea Florești, jud. Vaslui, călugării de acolo fiind aduși la Adam, dar în 1835 se revine asupra acestei decizii, Adam-ul rămânând mai departe mănăstire de maici. După revenirea de la Florești, stareța mănăstirii, Xenia Cuza, mătușa domnitorului Al. I. Cuza, era înconjurată de o obște de 62 de monahii și surori, numărul viețuitoarelor crescând mereu și ajungând în vremea secularizării la 148. La 1864 mănăstirea este deposedată de averile sale, rămânând cu mici suprafețe de teren, insuficiente pentru acoperirea nevoilor curente. Statul se obliga să plătească o parte din cheltuielile de întreținere, dar viața de obște este practic desființată, maicile fiind nevoite să se întrețină singure. Biserica a fost grav avariată la cutremurul din 1869, precum și la cel din 1940, când i s-au prăbușit turla și clopotnița. După realizarea lucrărilor de consolidare, lăcașul de cult a fost resfințit de Episcopul Hușilor, Grigore Leu, la 15 august 1946. Mănăstirea Adam a fost una dintre cele mai importante centre monahale din întreaga țară în secolele XIX și XX, la 1943, de exemplu, viețuind aici 152 de maici și surori, având 10 preoți și 12 cântăreți. Pe lângă mănăstire funcționa, încă din secolul al XVII-lea, o școală românească. În 1918 este înființată o școală de fete, cu învățătoare plătite de stat, dar administrată de personal monahal, iar în 1922, o școală de industrie casnică, pentru surorile din mănăstire și tinerele din zona respectivă. Atelierele de covoare și țesături ale mănăstirii, înființate în 1850, erau vestite în epocă, ele devenind, după 1948, cooperativa de producție „Cooperatorul”. Între 1860 și 1885, mănăstirea a administrat și un spital de boli neuropsihice, care funcționa în apropiere, mutat apoi la Socola, în Iași. Desființată la 1960, mănăstirea este reînființată la inițiativa Înaltpreasfințitului Casian al Dunării de Jos și funcționează cu obște de călugări între 1991 - 2001, când redevine mănăstire de maici. După această dată, întreaga activitate se revigorează, realizându-se consolidarea bisericii, restaurarea picturii, construcția unui nou și modern corp de chilii, alimentarea cu apă curentă și amenajarea anexelor gospodărești. Rolul spiritual al mănăstirii Adam de-a lungul istoriei este unul de primă mărime. Puține sunt mănăstirile care s-au bucurat de o atât de mare căutare și apreciere, un element deosebit de important fiind prezența la Adam a „Icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni”. Evlavia credincioșilor față „Sfânta”, cum îi spun localnicii, cererile de pelerinaje ale icoanei prin orașele și satele din tot sudul Moldovei, minunile și vindecările aduse de icoană sunt constante ale istoriei mănăstirii de-a lungul timpului. Se adaugă și prezența raclei cu sfintele moaște ale mai multor sfinți, adusă de la Ierusalim, în 1857, de către arhimandritul Epifanie. De Mănăstirea Adam este legat și numele Sfântului Rafail de la Agapia Veche, recent canonizat, născut în jurul anului 1560, în localitatea Bursucani, situată în imediata apropiere a mănăstirii. Sfântul Rafail a deprins de la călugării răspândiți prin codrii Adamului primele noțiuni ale credinței ortodoxe și dorul după viața sihăstrească. Conform tradiției, ucenici ai sfântului au ridicat în satul de obârșie al acestuia, la sfârșitul veacului al XVIII-lea, Schitul Zimbru, care a existat până la 1940, dependent de lavra de la Adam. Descriere: Arhitectural, biserica este în plan treflat, cu abside poligonale la exterior și semirotunde la interior. Pereții sunt groși, de circa 1,5 m. Pe latura vestică, biserica este susținută de doi contraforți. Altarul are o boltire în semicalotă, terminată cu un arc lat și adăugit. Naosul este boltit, iar câteva arce încadrează absidele înguste. Naosul este despărțit de pronaos printr-un arc în semicilindru. Pronaosul este boltit, cu câte o fereastră la nord și la sud, iar pridvorul este închis, cu acces dinspre sud. Pictura, realizată în ulei și tempera, a fost restaurată în anii 2006-2007, împreună cu catapeteasma, de mare valoare artistică, ce datează din secolul al XVIII-lea. Cea mai veche pisanie cunoscută a bisericii datează din 1869 și menționează: „În zilele prea înălțatului Domn Carol I, 1869 octombrie 20, cu ajutorul Celui Prea Înalt și al Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, s-au pus în reparație această biserică“. http://www.edj.ro/index.php/mnstirea-adam |
|
Citat:
Cercetati-o și nu veți regreta. |
Multumim Cristi pentru pozele acestea superbe pe care ai tu obiceiul sa le postezi pe forum de parca ar fi pozate cu ochiul sufletului, nu cu aparatul foto!
Aceasta de exemplu este pozata (cred) in drumul spre Arnota. Dupa cum spunea si DragosP, merita sa vizitezi si man. Arnota, pt ca tot drumul este o mare panorama spre valea in care se afla si manastirea Bistrita, privelistea fiind unica! Citat:
|
Mânăstirea Frăsinei
http://www.basilica.ro/_upload/img/9...se1gb3u84a.JPG
Biserica Mare a Mânăstirii Frăsinei își va sărbători hramul în ziua sărbătorii ”Adormirea Maicii Domnului”, la 15 august 2013. Situată în comuna Muereasca, la 25 km de Rm. Vâlcea, Mânăstirea Frăsinei are de fapt două biserici. Biserica Mânăstirii Frăsinei, zisă și Biserica Mare, având hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, cu întreg ansamblul de clădiri, în formă de cetate, este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, care a construit-o între anii 1860-1863, an în care o și sfințește. Pictura, făcută în ulei de pictorul ardelean Mișu Pop, în stilul lui Tattarăscu, a fost spălată în anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Această biserică este monument istoric. Biserica schitului vechi, cu hramul ”Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul”, a fost construita din lemn de călugării bulgari Ilarion și Ștefan, în anul 1710 și reconstruită din zid în anii 1762-1763 de Cârstea Iovipali și Damian Iovipali, frații hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliță Iovipali, fiul lui Cârstea, având binecuvântarea episcopului de Râmnic, Filaret, potrivit arhiram.ro. În jurul acestui schit au existat chilii care însă nu s-au păstrat. Din anul 1787, din timpul războiului ruso-turc, schitul este pustiit și rămâne părăsit până în anul 1848, când este refăcut de călugărul cernican Acache, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmașul primilor ctitori. Acesta închide pridvorul bisericii cu cărămidă, transformându-l în pronaos, îl zugrăvește și reface încăperile chiliilor. Biserica veche păstrează pictura din anul 1763, executată de Teodor Zugravul, cât și pe cea din tinda din anul 1848. Paraclisul cu hramul ”Sfinții Trei Ierarhi”, clădirile de locuit dinspre miazăzi și răsărit, au fost făcute de episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului-Noului Severin, care completează și aripa de miazăzi și răsărit a cetății monastice, pe partea de zid, care rămăsese necompletată de Sfântul Calinic în anul 1888. Viața monahală de aici se aseamănă cu cea de la Muntele Athos: în mânăstire nu au voie să intre femei (numai în biserica de sus, în cea de jos au voie și femeile) și nu se gătește cu carne. În acest sens, Sfântul Calinic a așezat în anul 1867 o piatră de legământ la circa 2 kilometri de mânăstire, unde este astăzi o biserică și dependințe pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legământ sunt gravate cu litere chirilice atât binecuvântări, pentru cele care vor păstra acest legământ, cât și blesteme, pentru cele ce vor călca hotărârea sfântului. Pentru a dovedi cele spuse iată ce spune textul gravat pe piatra de legământ: «Acest sfânt lacaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum : sărăcia, gârbăvia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smerenie noastre și să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian.1867 » Legământul Sfântului Calinic se respectă cu strictețe. Chiar în timpul păstoririi sale, cei care l-au călcat au fost pedepsiți aspru. Este cunoscut episodul tinerei păstorițe din satul Muereasca, care din greșeală a trecut hotarul și s-a îmbolnăvit de epilepsie, fiind nevoită să ceară ajutorul Sfântului Calinic, pentru a fi iertată și în același timp tămăduită. Este singura mânăstire din țară care nu a fost secularizată, păstrandu-și tot terenul agricol până în zilele noastre. Pisania: “†Intru mărirea Sf. Treimi Unuia Du(mne)zeu și întru cinstea, Adormirii Maicii Domnului s-au zidit din temelie această Sf. Biserică cu clopotnița și cilii împrejur de smeri(tul) Epis(cop) al Rm-Noului Severin. D.D. Calinicu Cernicanu spre a fi locuită de părinți monahi cu viața de obște ; alăturându-se de dânsul și Scitu Slătioarele tot din acest district prin actu Pra Sfinției Sale din anul 1860 legalizat de Prea Sf. Sa Părin. Mitro : D.D. Nifon Cernicanul sub : No. 2 același anu Mar. 9. spre a se îngriji amândouă de singur starețu Frăsineiului. Pentru o mai bună susținere a lor din venitul propietății lor ce au nesupuse la un alt stabiliment. Publicu s-au sfînt la 1863 ; Mai 12”. http://www.crestinortodox.ro/biseric...nei-68223.html |
Mânăstirea Frăsinei
|
Manastirea Caraiman
|
Bucovina
|
Citat:
Si cu ajutorul lui Dumnezeu si la Cetatuia si sf. Modest! http://www.crestinortodox.ro/forum/a...ictureid=14311 http://www.crestinortodox.ro/forum/a...ictureid=14309 http://www.crestinortodox.ro/forum/a...ictureid=14314 http://www.crestinortodox.ro/forum/a...ictureid=14316 |
Pelerinaj la mănăstirile nemțene
http://www.basilica.ro/_upload/img/9...cski01e5la.jpg
Centrul de pelerinaj „Sfântul Apostol Pavel” și Agenția „Basilica Travel” ale Patriarhiei Române organizează în zilele de 19 și 20 octombrie, un pelerinaj în Neamț, informează TRINITAS TV. În prima zi, credincioșii vor vizita Catedrala Arhiepiscopală din Buzău, ctitorie a lui Matei Basarab, Mănăstirea Văratec, unde se vor putea închina la icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, dar și Mănăstirea Agapia. Cazarea se va face la Mănăstirea Neamț. A doua zi, după ce se vor închina la icoana Maicii Domnului Cipriota de la Mănăstirea Secu, pelerinii vor vizita Mănăstirea Sihăstria, așezământ unde se află mormântul Părintelui Ilie Cleopa și chilia acestuia. Mai multe informații despre deplasările organizate de Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române puteți afla de pe site-urile www.pelerinaj.ro și www.basilicatravel.ro, precum și de la sediile centrelor din București: Calea Victoriei, nr. 45, sector 1, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D, Strada Doamnei, nr. 20, ambele în sectorul 3, Str. Icoanei Nr. 12, sector 1, Bd. I. C. Brătianu, nr. 12 și Ploiești, Str. Republicii, nr. 171. |
Pelerinaj la Locurile Sfinte
http://www.basilica.ro/_upload/img/9...5h1v7ksf9a.jpg
Centrul de pelerinaj ”Sfântul Apostol Pavel” și Agenția ”Basilica Travel” ale Patriarhiei Române organizează, în perioada 4 – 13 octombrie, un pelerinaj în Israel și Peninsula Sinai. Pelerinajul începe cu vizitarea mormântului Sfântului Gheorghe din Lido și se continuă cu orașul Haifa, unde se găsesc Mănăstirea “Stella Maris” cu peștera Sfântului Ilie și faimoasele grădini suspendate. Pelerinii vor vizita Cana Galileei, Nazaretul, ruinele orașului Capernaum și vor urca pe Muntele Tabor. De asemenea, o oprire se va face și la rândul Iordan. Pelerinajul cuprinde și o deplasare în pustiul Iudeii, pentru vizitarea Mănăstirii Sfântul Sava. Se viziteaza apoi orasul Bethleem. În cadrul aceluiași pelerinajul se va vizita Hozeva, cu Mănăstirea Sfântul Cuvios Gheorghe, unde se află și moaștele Cuviosului Ioan Iacob de la Neamț. Mai multe informații despre deplasările organizate de Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române puteți afla de pe site-urile www.pelerinaj.ro și www.basilicatravel.ro, precum și de la sediile centrelor din București: Calea Victoriei, nr. 45, sector 1, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D, Strada Doamnei, nr. 20, ambele în sectorul 3, Str. Icoanei Nr. 12, sector 1, Bd. I. C. Brătianu, nr. 12 și Ploiești, Str. Republicii, nr. 171. |
Pelerinaj la Crucea monument de pe Muntele Mic
http://www.basilica.ro/_upload/img/9...cd12dvumla.jpg
În acest an, la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci din data de 14 septembrie, se va organiza pentru a VIII-a oară pelerinajul la Crucea monument de pe muntele Mic. Sute de credincioși sunt așteptați și de această dată pentru a cinsti memoria eroilor bănățeni, în amintirea cărora este înălțată crucea de pe munte. Evenimentul, organizat de Episcopia Caransebeșului și inițiat de către Preasfințitul Episcop Lucian în anul 2006, va debuta sâmbătă, 14 septembrie, la orele 9.00, când se va pleca în procesiune din centrul stațiunii montane spre crucea de mari dimensiuni. Într-un foișor amenajat, începând cu ora 10.00 se va oficia Sf. Liturghie arhierească de către Preasfințitul Episcop Lucian al Caransebeșului și de către Preasfințitul Episcop Nicodim al Severinului și Strehaiei, potrivit episcopiacaransebesului.ro. La ora 12.30 se va oficia o slujbă de pomenire în memoria eroilor bănățeni, după care se vor depune coroane la temelia crucii. Și de această dată, vor fi prezenți un batalion de ostași de la Brigada de 18 Infanterie Banat, care vor participa atât la procesiune, la momentul religios, precum și la defilarea gărzii de onoare, în încheierea evenimentului. Cu prilejul celui de al VIII-lea pelerinaj, se va face publică inițiativa Episcopiei Caransebeșului de ctitorire a unui foișor confecționat din bare metalice, în tonalitate cu monumentul, unde să se oficieze anual slujba religioasă de pomenire a eroilor bănățeni. Astfel, se va face un apel, alături de membrii grupului de inițiativă, atât către autoritățile locale și județene, cât și către alți binevoitori, pentru a sprijini această inițiativă. Toate acestea se motivează prin faptul că foișorul improvizat anual din material lemnos se degradează în perioada de iarnă, fiind deopotrivă inestetic și nedemn pentru utilitatea atribuită. Crucea metalică de pe Muntele Mic este una dintre cele mai reprezentative monumente din Banat. Construirea noii cruci devenise stringent necesară, deoarece vechea cruce din lemn, ridicată cu 70 de ani în urmă, nu mai rezista intemperiilor. Astfel, s-a creat un grup de inițiativă, la 1 februarie 2002, sub înaltul patronaj al Mitropoliei Banatului, care a stabilit modalități și răspunderi pentru refacerea crucii-monument. În 14 septembrie 2004 a fost inaugurat noul monument, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Nicolae, Mitropolitul Banatului, și a Preasfințitului Laurențiu, Episcopul Caransebeșului, actualul Mitropolit al Ardealului. |
Hramul mănăstirii Caraiman
http://www.basilica.ro/_upload/img/9...n1ggu1g1aa.jpg
Moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena de la Catedrala Patriarhală vor fi duse vineri, 13 septembrie 2013, la Mănăstirea prahoveană „Sfânta Cruce” Caraiman, cu prilejul hramului. Credincioșii vor participa și la un program liturgic special de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci. “Cu ocazia hramului Mănăstirii Caraiman va fi oficiată slujba Acatistului Înălțării Sfintei Cruci urmată de Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor ca delegat al Preafericitului Părinte Patriarh înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Totodată, în această perioadă vor fi prezente la mănăstirea noastră și moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena de la Catedrala Patriarhală din București care vor fi aduse spre închinare și spre bucuria credincioșilor care vor participa la hramul mănăstirii. Sfintele moaște vor fi aduse cu binecuvântarea Părintelui Patriarh Daniel”, după cum a precizat pentru Radio TRINITAS părintele arhimandrit David Petrovici, starețul mănăstirii „Sfânta Cruce” Caraiman. |
5 atașament(e)
Am fost de curand la Manastirea Dumbrava din judetul Alba.Are hramul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie.Este construita pe terenul donat de locuitorii satului Dumbrava si a fost sfintita in oct. 2002. Piatra de temelie a fost pusa in oct 1996 pe locul unde in anul 1703 preotul Ioan a fost martirizat pentru apararea dreptei credinte ,fiind ars de viu intr-o capita de fan.Manastirea are in prezent 27 maici, in cadrul manastirii functioneaza un complex social avand in componenta Casa de copii "Sf Veronica" ,Centru maternal si Scoala speciala ,Caminul pt varstnici "Sf Maria" si altul ,de data asta in Teius,"Sf Ana" .Caminul adaposteste 105 copii. Din 2011 au inceput lucrarile la noua biserica "Adormirea Maicii Domnului" . Noua biserica seamana f mult ca arhitectura cu manastirile de la Blanoiu, Gruiul Lupului, Malaia. In biserica se afla icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului gasita in tencuiala bisericii din satul Dumbrava.Nu m-am putut abtine sa nu scriu , m-a impresionat ff mult. Este situata pe o colina, se vede f frumos de la sosea, in curtea manastirii sunt atat de multe flori si atat de frumoase incat am avut impresia ca sunt " pe-o gura de rai".Am sa postez si cateva fotografii, daca aveti drum in Alba sa nu ratati ocazia sa o vedeti .Este minunata. Iar copiii sunt tare scumpi.
|
5 atașament(e)
Manastirea Dumbrava
|
5 atașament(e)
M.Dumbrava,Alba
|
Timisoara
Cu voia lui Dumnezeu, voi ajunge cateva zile in Timisoara- cu treburi, dar sper sa mai am si ceva timp de vizitat; ce ar trebui vazut in primul rand? Ce sugestii aveti?
|
Obiective turistice din Timisoara
|
|
Pelerinaj pe urmele Părintelui Cleopa
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...uvo4s1akla.jpg
Centrul de pelerinaj “Sfântul Apostol Pavel” și Agenția de pelerinaj Basilica Travel ale Patriarhiei Române organizează, în perioada 29-30 noiembrie, un pelerinaj în Moldova, pe urmele părintelui Cleopa, unul din cei mai îndrăgiți duhovnici ai secolului al XX-lea. În prima zi pelerinii vor avea ocazia să viziteze Catedrala Arhiepiscopală veche din Buzău (ctitoria voievodului Matei Basarab), Mănăstirea Văratic, Mănăstirea Agapia și Mănăstirea Neamț. Aici, credincioșii vor fi cazați, după cum informează TRINITAS TV. În a doua zi a pelerinajului, se vor vizita Mănăstirea Secu și Mănăstirea Sihăstria, loc în care marele duhovnic s-a nevoit și unde și-a găsit și locul de odihnă până la a doua venire a Domnului. Mai multe informații despre acest pelerinaj, dar și despre altele organizate de Centrul de pelerinaj „Sfântul Apostol Pavel” și Agenția de pelerinaj „Basilica Travel” ale Patriarhiei Române puteți afla accesând site-urile www.pelerinaj.ro și www.basilicatravel.ro, sau de la sediile din București: Calea Victoriei, nr. 45, sector 1, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D și Strada Doamnei, nr. 20, ambele în sectorul 3. |
Trasee și rute de transport spre Dealul Patriarhiei
Zilele de pelerinaj și închinare la cinstitele moaște ale Sfântului Dimitrie cel Nou și ale celorlalți sfinți aduse la București aduc în Capitală zeci de mii de credincioși din toate colțurile țării. Pentru aceștia prezentăm un mic ghid de orientare prin București.
Unul dintre cele mai importante “terminale-călători” pentru intrarea în București pe calea ferată este Gara de Nord. Pelerinii care ajung aici au la dispoziție, pentru a ajunge în zona Pieței Unirii, la poalele Dealului Patriarhiei, mai multe posibilități, după cum informează "Ziarul Lumina". Cel mai rapid mijloc este metroul. Astfel, pe magistrala 1, traseul de la Gara de Nord la Piața Unirii pleacă din Gara de Nord 1, trece prin stațiile Basarab, Crângași, Petrache Poenaru, Grozăvești, Eroilor, Izvor și ajunge la Piața Unirii 1. Un alt mijloc de transport îl constituie transportul RATB. Linia 123 la ducere pleacă de la Gara de Nord, Str. Witting, Calea Plevnei, Str. Constantin Noica, Pod Cotroceni, Splaiul Independenței, Piața Unirii, Bd. Unirii, Str. Lucian Blaga, Calea Vitan, Bulevardul Energeticienilor, C.E.T. Sud - Vitan. La întoarcere pleacă de la C.E.T. Sud - Vitan, Bulevardul Energeticienilor, Calea Vitan, Str. Lucian Blaga, Bulevardul Unirii, Piața Unirii, Splaiul Independenței, Piața Operei, Splaiul Independenței, Str. Constantin Noica, Calea Plevnei, Șos. Orhideelor, Bulevardul Dinicu Golescu, Gara de Nord. Din Gara Basarab se poate ajunge în Piața Unirii cu metroul pe același traseu Magistrala 1 sau cu autobuzul 133. Pentru trenurile care vin de la Oltenița în Gara Titan Sud cel mai la îndemână mijloc de transport până în Piața Unirii este metroul de pe Magistrala 1 pe traseul Pantelimon - Republica - Costin Georgian - Titan - Nicolae Grigorescu - Dristor 1 - Mihai Bravu - Timpuri Noi - Piața Unirii 1. De la Gara Progresul situată pe Șoseaua Giurgiului, alături de autogară, se poate ajunge aproape de zona Patriarhiei, adică în Piața Sfântul Gheorghe cu tramvaiul 7 pe traseul: C.F.R. Progresul, Șos. Giurgiului, Piața Eroii Revoluției, Șoseaua Viilor, Str. Dr. C-tin. Istrate, Str. 11 Iunie, Bd. Regina Maria, Piața Unirii. Tot de aici pleacă și autobuzul 116, care are traseul: Gara Progresul, Șos. Giurgiului, Strada Luică, Bulevardul C-tin. Brâncoveanu, Șos. Olteniței, Piața Eroii Revoluției, Calea Șerban Vodă, Bulevardul Dimitrie Cantemir, Piața Unirii, Bd. Unirii, Bd. Mircea Vodă, Bd. Corneliu Coposu, Piața Sf. Vineri. De la Gara Obor se poate ajunge la Patriarhie cu metroul din stația Obor sau “cu legătură”, cu troleul 69 cu plecarea din stația Baicului, Strada Gării Obor, Bulevardul Ferdinand I, Bulevardul Carol I, Piața Rosetti, Piața Universității, Bulevardul Regina Elisabeta până la Piața Operei. Apoi se poate lua autobuzul 123 până la Piața Unirii. Sfaturi pentru cei care vin cu autobuzul O altă categorie de “porți de acces” în București sunt autogările. Din Autogara Militari aflată în apropierea Bulevardului Iuliu Maniu, pe Strada Valea Cascadelor, se poate ajunge în Piața Unirii cu ajutorul metroului pe Magistrala 3 din stația Păcii pe traseul Gorjului - Lujerului - Politehnica - Eroilor - Izvor - Piața Unirii. Cu autobuzul 136 din stația Strada Valea Cascadelor, Bd. Iuliu Maniu, Piața Leul, Bd. Geniului, Piața Danny Huwe, Străpungerea Răzoare, Șos. Pandurilor, Cal. 13 Septembrie, Bd. Libertătii, Str. Izvor, Str. B.P. Hasdeu, Spl. Independenței, până la stația Pod Izvor și de aici cu 123 până la Piața Unirii. De la Autogara Băneasa, situată în nordul Capitalei, pe Strada Ion Ionescu de la Brad, în apropiere de DN1, se poate ajunge în zona de pelerinaj cu autobuzele 783. Acestea circulă în regim de curse rapide inclusiv noaptea de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, Șoseaua București - Ploiești, Piața Presei Libere, Șoseaua Kisseleff, Piața Arcului de Triumf, Piața Victoriei, Bd. Lascăr Catargiu, Piața Romană, Bd. G-ral. Ghe. Magheru, Bd. Nicolae Bălcescu, Piața Universității, Bd. I.C. Brătianu, Str. Halelor, Piața Unirii. Autogara Rahova este situată pe Calea Alexandriei. Cea mai bună relație spre Catedrala patriarhală este tramvaiul 32 cu traseul: Depoul R.A.T.B. Alexandria, Șoseaua Alexandriei, Calea Rahovei, Bulevardul George Coșbuc, Bulevardul Regina Maria, Piața Unirii. De la Autogara 13 Septembrie se poate ajunge în Piața Sfânta Vineri sau Piața Unirii cu autobuzul 385 care vine din zona Ghencea și are o stație, Calea 13 Septembrie, aproape de autogară, Piața Arsenalului, Strada Izvor, Bulevardul Libertății, Splaiul Independenței, Piața Unirii, Bulevardul Corneliu Coposu, Piața Sfânta Vineri. Autogara București-Constanța (Strada Pârcălabul Baldovin) se află în apropierea Gării de Nord. De aici se pot folosi mijloacele de transport din zona gării: metroul și autobuzele 123. De la autogara IDM Basarab Kennedy, aflată în apropierea Pasajului Basarab, cel mai rapid se poate ajunge în zona Unirii cu metroul. De la autogara C&I aflată în sectorul 2 pe strada Ritmului nr. 35 se ajunge în Piața Sfânta Vineri cu tramvaiul 14 pe traseul Granitul S.A., Șoseaua Pantelimon, Bulevardul Ferdinand, Strada Traian, Calea Călărașilor, Bulevardul Corneliu Coposu, Piața Sfânta Vineri. Tarifele pentru RATB și metrou Pentru transportul de suprafață, cardul ACTIV nominal costă minimum 15 lei, iar suma maximă este de 50 lei. Pentru cardul ACTIV nenominal, valoarea minimă a portofelului electronic este de 2,6 lei, iar cea maximă este de 50 lei, necondiționat de existența unui alt titlu de transport. Prețul unei călătorii RATB este: 1,3 lei - pe linii urbane, 3,5 lei - pe linii expres, 1,5 lei - pe linii preorășenești. Pentru metrou - cartela „2 călătorii” costă 4,00 lei, cartela „10 călătorii” 15,00 lei, cartela „abonament zilnic” 6,00 lei. |
Pelerinaje sociale în Țara Sfântă
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...pv975shala.jpg
Centrul de Pelerinaj „Sfântul Apostol Pavel” și Agenția „Basilica Travel” organizează în următoarea perioadă mai multe pelerinaje sociale în Țara Sfântă. Astfel, cei cu posibilități finanicare reduse și care doresc să viziteze Locurile Sfinte din Israel pot alege pelerinajele organizate de Patriarhia Română la prețuri reduse. Sunt pregătite mai multe pelerinaje, cu plecare din Iași, în următoarele intervale: 7 – 10 aprilie, 28 aprilie – 1 mai, 5 – 8 mai,12 – 15 mai, 19 - 22 mai și 2 – 5 iunie. Veți avea ocazia să urcați pe Muntele Tabor, pe Muntele Măslinilor și pe Muntele Sion. Bethleemul, Nazarethul, Hozeva, Ierihon se află, de asemenea, printre obiectivele deplasării. Pelerinii vor ajunge și în Ierusalim, prilej cu care vor parcurge Via Dolorosa, cu cele 14 opriri ale Mântuitorului Iisus Hristos, și vor avea prilejul să se închine pe Golgota, la Piatra Ungerii, la Sfântul Mormânt, în Biserica Sfintei Învieri. Mai multe detalii despre această deplasare, dar și despre altele organizate de Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române puteți afla accesând site-urile pelerinaj.ro și basilicatravel.ro. Informații suplimentare se pot obține de la sediile centrelor din București, Ploiești și Arad. Adresele din Capitală sunt: Calea Victoriei, nr. 45, Strada Doamnei, nr. 20, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D, Str. Icoanei Nr. 12, Bd. I. C. Brătianu, nr. 12, Calea Victoriei, Nr. 220 și Str. Stelian Mihale, Nr. 14. Centrul „Sfântul Ioan Iacob” din Ploiești se află pe Strada Republicii, Nr. 171, iar Centrul “Sfântul Apostol Andrei” din Arad, pe Bdul. Revoluției, nr. 30. |
Mănăstirea Brâncoveni
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...4r6811vaca.jpg Lăcașul unde odihnește neamul Brâncovenilor
http://www.crestinortodox.ro/biseric...eni-67808.html |
Pe urmele Părintelui Cleopa Ilie
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...u34hl1h5qa.jpg
Centrul de pelerinaj “Sfântul Apostol Pavel” și Agenția „Basilica Travel ale Patriarhiei Române organizează, în perioada 19-20 iulie, un pelerinaj în Moldova, la unul dintre cele mai cunoscute așezăminte monahale din țara noastră: Mănăstirea Sihăstria. Locul are o însemnătate aparte nu numai pentru frumusețea zonei și atmosfera duhovnicească care te apropie mai mult de Dumnezeu, ci și pentru că aici a trăit și a povățuit, vreme de 34 de ani, atât mireni, cât și numeroși clerici din toată țara, Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie, unul dintre cei mai îndrăgiți duhovnici ai secolului al XX-lea. Părintele este înmormântat în cimitirul Mănăstirii. În prima zi a pelerinajului, credincioșii vor vizita Catedrala Ahiepiscopală veche din Buzău (ctitoria voievodului Matei Basarab), Mănăstirea Văratic, Mănăstirea Agapia și Mănăstirea Neamț. În a doua zi a pelerinajului, după ce se va vizita Mănăstirea Secu, se va ajunge la Mănăstirea Sihăstria, loc în care cunoscutul duhovnic s-a nevoit și unde și-a găsit și locul de odihnă. Mai multe detalii despre această deplasare, dar și despre altele organizate de Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române puteți afla accesând site-urile pelerinaj.ro și basilicatravel.ro. Informații suplimentare se pot obține de la sediile centrelor din București, Ploiești, Arad și Oradea. Adresele din Capitală sunt: Calea Victoriei, nr. 45, Strada Doamnei, nr. 20, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D, Str. Icoanei Nr. 12, Bd. I. C. Brătianu, nr. 12 , Calea Victoriei, Nr. 202 și Str. Stelian Mihale, Nr. 14. Centrul „Sfântul Ioan Iacob” din Ploiești se afla pe Strada Republicii, Nr. 171, Centrul “Sfântul Apostol Andrei” din Arad, pe Bdul. Revoluției, nr. 30, iar Centrul din Oradea, pe Strada Roman Ciorogariu, Nr. 8-10. |
Pelerinaj în Țara Severinului
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...sbmob12naa.jpg
Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române vă invită să vizitați, în luna august, câteva dintre cele mai cunoscute locașuri de cult din Oltenia, dar și din județul Hunedoara. În prima zi a pelerinajului, credincioșii se vor putea închina în Mănăstirile Govora, Bistrița, Hurezi, Polovragi și Tismana. A doua zi, programul include vizitarea Bisericii „Sfântul Nicolae” - Densuș, una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din România, construită în secolul XIII. Ultimul obiectiv din zonă, inclus în pelerinaj, este Mănăstirea Prislop. În ziua următoare se va ajunge la Catedrala Episcopală din Caransebeș și la Mănăstirea Piatra Scrisă. Urmând Defileul Dunării, pelerinii vor vizita Mănăstirea "Sfânta Ana” din Orșova, urmând să ajungă spre seară în Craiova. În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, credincioșii vor participa la Sfânta Liturghie la Catedrala mitropolitană din Craiova. Pelerinajul este organizat în perioada 12-15 august. Mai multe detalii despre această deplasare puteți afla accesând site-urile pelerinaj.ro și basilicatravel.ro. Informații suplimentare se pot obține de la sediile centrelor din București, Ploiești, Arad și Oradea. Adresele din Capitală sunt: Calea Victoriei, nr. 45, Strada Doamnei, nr. 20, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D, Str. Icoanei Nr. 12, Bd. I. C. Brătianu, nr. 12 , Calea Victoriei, Nr. 202 și Str. Stelian Mihale, Nr. 14. Centrul „Sfântul Ioan Iacob” din Ploiești se afla pe Strada Republicii, Nr. 171, Centrul “Sfântul Apostol Andrei” din Arad, pe Bdul. Revoluției, nr. 30, iar Centrul din Oradea, pe Strada Roman Ciorogariu, Nr. 8-10. |
Hramul Mănăstirii Schimbarea la Față – Ilva Mare
Etitat......
|
Hramul Mănăstirii Schimbarea la Față – Ilva Mare
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...jqa7pv2f8a.jpg
Praznicul Schimbării la față a Domnului este prilej de sărbătoare și pentru obștea Mănăstirii năsăudene Ilva Mare, informează TRINITAS TV. Construirea primei biserici a Mănăstirii, cu hramul „Schimbarea la față a Domnului”, a început în 1992, lăcașul fiind sfințit în 1996 de Mitropolitul Bartolomeu Anania. Șase ani mai târziu s-a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică, aceasta având hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. |
Hramul Schitului Păltiniș
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...a5aml1n94a.jpg
Printre lăcașurile de cult care-și vor sărbători pe 6 august hramul se numără și schitul din stațiunea sibiană Păltiniș. Schitul a fost ctitorit de Mitropolitul Nicolae Bălan, în jurul anului 1930. Lângă Schitul Păltiniș este înmormântat filosoful român Constantin Noica, acesta petrecându-și ultimii ani din viață într-o locuință umilă din apropiere. |
Pelerinajul La Nicula colo-n deal
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...tfsbl052qa.jpg
Cel mai cunoscut centru spiritual și cultural din inima Ardealului, Mănăstirea Nicula, se va afla, pe 14 și 15 august, în sărbătoare, zeci de mii de pelerini fiind așteptați să se închine la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, aflată aici, și să participe la sfintele slujbe organizate cu prilejul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, hramul așezământului monahal. In ajunul praznicului va fi organizat și anul acesta, pelerinajul “La Nicula Colo-n deal”, care se va desfășura, pe jos, pe traseul Gherla - Mănăstirea Nicula. Plecarea se va face din centrul municipiului Gherla. Pe traseu, credincioșii și preoții vor cânta pricesne închinate Maicii Domnului. Pelerinajul se află la cea de-a treia ediție și este organizat de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, în colaborare cu Protopopiatul Gherla. |
Mănăstirea Lainici în haine de sărbătoare
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...bp2b2p1f6a.JPG
Câteva mii de credincioși sunt așteptați miercuri, 6 august, de praznicul Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos, la Mânăstirea Lainici din județul Gorj. La ceas de aleasă sărbătoare slujba Sfintei Liturghii va fi săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, împreună cu Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Orodoxe Române din Ungaria, alături de un numeros sobor de preoți și diaconi, după cum ne-a precizat Diacon Gheorghe Cioiu. Praznicul Schimbarea la Față este hramul Schitului Locurele, situat la aproximativ 5 km de Mânăstirea Lainici. Schitul Locurele a fost ctitorit intre anii 1850-1852 de către monahii Luca și Cleopa și târnosit de către Sfântul Calinic, pe atunci Episcopul Râmnicului Noului Severin, la 6 august 1860, cu hramul Schimbarea la Față a Domnului. Cu timpul, sărbătoarea hramului s-a extins și la Mănăstirea Lainici, devenind una dintre cele mai populare sărbători creștin ortodoxe din Oltenia, ce adună numeroși credincioși în Lavra Sfântului Irodion, pe defileul Jiului. Mânăstirea Lainici a fost construită între anii 1812 â 1817 și dispune de o valoroasă colecție de artă bisericească ce conține icoane, obiecte de cult și carte veche. Biserica nouă adăpostește moaștele Sfântului Irodion, precum și o icoană a Maicii Domnului âGrabnic Ascultătoareâ, adusă de la Muntele Athos. |
Si la manastirea de pe Ceahlau a fost hramul acum de Schimbarea la fata...si la schitul Sihla, si apoi pe 7 hramul Sfintei Teodora, dupa ce pe 5 a fost praznuit sf Ioan Iacob de la Neamt....deci Moldova ar fi una din destinatiile potrivite de inceput de august....si dupa cateva zile de odihna, avem timp sa ajungem pe 15 la manastirea Nicula, la hramul Adormirii Maicii Domnului....
Si la Marele Meteor a fost hramul tot acum, de Schimbarea la fata....daca ne aflam prin zona, putem sa ne deplasam spre sudvest, in insula Kefalonia, unde sunt vreo 2 locasuri cu hramul Adormirii Maici Domnului, din care una chiar se spune ca apar niste serpi in preajma praznicului....( legenda spune ca maicutele au fosttransfomate la cererea lor spre a nu fi prinse si batjocorite de turci ); mai sunt 2 locasuri si in insula Thassos ( de partea cealalta, in NE), una cu hramuk Adormirii (Panagouda) si na cu hramul Nasterii Maicii Domnului (Panagia).... Apropo, de Sf Pantelimon a fosr cneva la Manastirea Oasa, din muntii Parang/Sureanu ( pe Transalpina)? Daca nu, dar mai aveti drum prin zona, de Taierea Capului Sf Ioan Botezatorul e hram atat la Schitul Cornet, pe malul Oltului ( mai sus de Cozia), sau la Schitul Pahomie sau Patrunsa, una din cele 2 de la poalele Builei, in Valcea ( Olanesti, Horezu, pe acolo)... Duce-m-as....si m-as tot duce, boala asta n-are leac, dar nici vindecare :):):) |
Ora este GMT +3. Ora este acum 03:28:20. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.