Ok, deci tu spui ca ma insel. Argumenteaza, totusi. Spune-mi intrebarile comune la care si ortodoxia si stiinta incearca sa raspunda, raspunzand diferit. Recunosc ca inca nu m-am gandit la aceste intrebari, asa ca e posibil sa imi dai fatala, insirand o lista intreaga de intrebari. Dar, oricum o sa fie, chiar daca o sa ma simt prost ca m-am inselat, eu caut un singur adevar obiectiv, nu al meu personal, deci voi incerca sa ma bucur.

Astept.

Ajunge sa vezi cum a aparut religia, anume de la intrebari simple: de ce trazneste, de soarele straluceste etc.
Desigur, de atunci intrebarile religiei s-au sofisticat putin.
Din fericire, la primele intrebari puse de om stiinta a raspuns deja, religia ar fi ramas la raspunsul prim dat de ea.
Cautarea unui singur adevar obiectiv e desarta (ca sa folosesc un cuvint folosit de un intelept religios). Nimeni nu te poate asigura ca exista un singur adevar obiectiv, nici macar cel pe care il considerati voi dumnezeu. Daca exista, probabil ca si el la rindul sau isi pune aceleasi intrebari ca noi, doar cu un nivel mai mare.

Sint de acord cu tine.
Insa viata e mult prea scurta pentru a-mi permite sa imi pierd vremea cu acest tip de cunoastere, care mie personal nu mi-ar folosi la nimic.

Cunoasterea lui Dumnezeu aduce o cunoastere autentica a omului, pentru un crestin raportarea la Arhetip inseamna o cunoastere a propriei persoane pentru ca omul este dupa "chipul" lui Dumnezeu. Nu ma pot intelege deplin ca persoana daca fac abstractie de Arhetip.

Daca intelegi arhetipul ca ideal uman, diferenta dintre noi este ca eu cred ca idealul uman ni-l cream noi, el nu exista.
Dar daca intelegi prin arhetip ca fiind exemplarul prim, sint de acord cu tine, ca sa ne intelegem pe noi trebuie sa il cunoastem si pe el. Atita doar ca nu ne intelegem asupra acestui arhetip, pentru ca eu cred ca el a fost de tip maimuta iar tu de tip dumnezeu.

Eu ma asteptam chiar la o lista de intrebari, insa, tu nu mi-ai furnizat niciuna. Ai bolborosit ceva despre fulgere si soare, insa nu mi-ai putut da un raspuns concludent. Si ai gresit generalizand "religia", in loc sa fi fost atent la ce am intrebat eu: ortodoxia si stiinta. Daca generalizezi si bagi tot ce tine de religie in aceeasi oala, bineinteles ca tu o sa ai dreptate, pentru ca sunt unele religii gresite si rataciri imense.

Uite, de exemplu, ca vorbeai de fulgere, centaurii din mitologia elina se credeau ca galopau si cauzau tunetele. Insa, daca vrei sa ai o discutie pe acest forum ortodox, incearca sa te rezumi la specificul si concretul ortodox. In ortodoxie nu exista centauri. Pentru ca daca ti-as raspunde cu aceeasi moneda, cu generalizarea, as putea sa spun ca stiinta ta e gresita, pentru ca acum nu stiu cate sute de ani un astronom a enuntat teoria geocentrica. Nu amesteca adevarul cu minciuna, generalizand grosolan.

Cat despre adevar obiectiv si dumnezei si alte intrebari iarasi filozofezi fara nicio sustinere si pe langa. Iar arhetip ca exemplarul prim, ca evolutionist, tin sa iti atrag atentia ca nu exista. Iar ca ideal uman, voi ateistii si satanistii moderni, nu aveti cum sa vi-l faceti, odata ce nu aveti matrita creatoare de reguli si modele. Cu primul model ideal ce il face cineva, un altcineva, sau chiar primul, il darama, incalcand vreo regula, urmand calea fireasca a neindoctrinarii.

Asa cum am spus, cunostiinte ai, insa esti departe de a trage un rationament logic sau rational, sau a face diferenta intre religie si stiinta, la intrebarile ce le raspund fiecare. Iti recomand sa citesti un manual de filozofie din liceu, ajuta mult, si pe mine m-a ajutat. Si inca ceva: cat timp o sa continui cu prejudecata gresita: stiinta e ceva fabulos, va descoperi cu timpul raspunsul la toate intrebarile, nu vei intelege nicioadata ortodoxia. Niciodata nu vei intelege de stiinta da gres in a raspunde la unele intrebari, filozofia merge mai departe, insa si ea da gres, datorita lipsei unei doctrine, si ortodoxia merge pana la limita rationala umana.

P.S. Ortodoxia accepta fulgerul ca descare electro-statica si lumina soarelui ca energie rezultanta a unor procese solare, din simplu fapt ca nu si-a pus intrebarea "cum". Ortodoxia zice simplu "de ce" ele exista.

Se pare ca n-ai inteles teorema lui Goedel, care in principiu i se aplica si lui Dzeu.
Completez: stiinta a raspuns la intrebarea de ce exista omul si de ce exista constiinta, de ce exista binele si raul. Inca nu a raspuns la intrebarea de ce exista universul. Asa e ok, are legatura cu ortodoxia?

Intr-adevar, arhetipul evolutionist nu e unul static, dar asta nu inseamna ca el nu exista.

Uau. Cred ca am incercat destul sa dialoghez cu tine pe un ton stiintific (sau mai bine zis pseudostiintific, din partea ta). Cand ai afirmat clar ca teorema lui Goedel isi gaseste aplicatia si pentru Dumnezeu m-ai dat gata, rational si obiectiv vorbind. Ceea ce nu inteleg e cum de-ai reusit tu sa raspunzi la o intrebare ce nu putea sa raspunda laureatul Nobel Feynman. Mie mi s-a parut chiar ilar cand ai zis ca stiinta a descoperit de ce exista omul, si nu a descoperit de exista univers!!! :1:

Esti un indoctrinat in ceea ce crezi. Acest e un ultim post al meu; orice tentativa de a-ti impartasi vreuna din conceptiile mele se intalneste de refuzul prompt a tau. Cum am spus, esti un indoctrinat in principiile tale, practic, nu vei iesi din universul tau, deci ceea ce am incercat sa vb cu tine a fost in zadar. "Cei care au urechi si nu aud, cei care au ochi si nu vad". Imi pare rau pentru tine, si mai fac unele precizari, unele suparatoare, dar le fac totusi, desi sunt in contradictie cu un spirit ortodox. Dar le fac in speranta ca te vei corecta pe viitor si poate vei intelege vreo mica farama din ce vorbesc oamenii cu tine. Stiintific vorbind, aceste precizari, daca vei tine seama de ele, te vor ajuta. Deci:
- nu esti mai departe de mintea lui Pavel Corut
- poate ca esti sa privesti padurea, dar nu vezi niciun pom; esti bun sa generalizezi, insa esti departe de a observa vreo diferenta mai mult sau mai putin subtila
- nu esti nici macar atent la ceea ce spun altii! continui sa bati acelasi ton pana ce il zapacesti pe interlocutor, sau pui intrebari total aiurea, si intotdeauna schimbi subiectul de discutie, ca si cum l-ai fi rezolvat absolut, netinand cont de parerea celuilalt
- nici macar nu intelegi diferenta intre religie si stiinta; spun sincer ca eu nici nu as mai sta de vorba cu un om care afirma ca stiinta a descoperit de ce exista om, cand de fapt, nici nu se ocupa cu solutionarea unor intrebari de acest fel
- afirmi ceva intr-un mod absolut; or, cum spuneai tu insuti, stiinta nu e exacta; contine un numar de ipoteze, altele mai bune, altele nu chiar plauzibile, si ramane in picioare cea mai valabila- deci sa afirmi ceva absolut, esti departe de a actiona stiintific.

Sper ca vei trage niste invataminte din aceste acuzatii. Nu ma simt ortodox cand ti le spun, dar intotdeauna cred ca am vorbit cu tine rational si obiectiv, deci consider ca, fara sentimente, am facut un lucru bun. Iti recomand cu caldura sa citesti cele 4 volume - cursuri ale lui Feynman. Sunt sigur ca nu le-ai citit, pentru ca nu ajungeai in ignoranta crasa de a afirma ceea ce ai afirmat mai sus.

Mai fac inca o ultima precizare: din ceea ce am dedus din posturile tale, folosind o metoda stiintifica, psihologica, pot sa spun ca nu ai incercat sa te convingi de existenta Domnului pe acest forum, ca alti ateisti declarati. Din limbajul tau pot sa trag o anumita observatie: simti o repulsie, o ura fata de crestinism, mai exact ortodoxie, de vreme ce esti pe acest forum. Mi se pare rusinos ca un om de stiinta, cum te declari matale, sa isi piarda timpul cu asemenea prostii (vorbind din punctul tau de vedere). Nu mise pare un sentiment pe care ar trebui sa ti-l respect. Deci nu pot sa iti spun ca te respect, sau ca iti respect parerea, sau actiunea ta. Nu stiu ce anume rau ti-a facut tie ortodoxia, mai ales ca pentru unii oameni e mai mult decat apa vietii... nu stiu ce anume rau ti-a facut acei oameni ortodocsi... poate ca esti doar invidios in a nu avea ceva ce altii au, sau poate, din punct de vedere ortodox, diavolul e in tine. Oricum ar fi, cred ca rezolvarea problemei (caci ai o problema) consta in bunul simt si in empatie. Nu am gasit niciun post al tau care sa cuprinda aceste doua stari. Iti mai recomand sa experimentezi si sa te antrenezi in asa ceva, mai ales in empatie. Ca sa tii cont si de ceea ce afirma altii. Cred ca voi mai reveni intr-un post sa citez ce a zis Feynman.

Sa ai pace.

Vad ca ati deturnat topicul meu in polemici existentiale. Nu-i nimic, mie-mi convine.

Filosofii fenomenologi au facut un pas considerabil in secolul trecut: de la intrebarile grecilor de genul "ce este aia si cealalta", a evoluat la intrebari de tipul "cum este posibil" si a ajuns sa se gandeasca la "ce este... ESTE-le". Eu sunt sigur ca ESTE-le ne va impiedica sa Il depistam si sa Il intelegem prin metode stiintifice. Ne si spune printre randuri, cam asa: Eu sunt Cel Ce sunt. Si dupa cateva mii de ani: Iar dacă i se pare cuiva că cunoaşte ceva, încă n-a cunoscut cum trebuie să cunoască.

Viata-i scurta, insa avem timp sa ne hotaram cum vrem sa traim vesnicia.


Dupa trei pahare de vin - productie proprie. Noapte buna :)

sper sa invatam toti din post-ul acesta si sa oprim divagatiile interminabile cu cei care din start, vin pe acest forum nu din sete de cunoastere (caci concluziile si le-au tras deja) ci din dorinta de cearta. mai bine ne-am ruga in timpul acesta. Doamne ajuta!

Si eu am aceeasi convingere.

Citez din Parintele Serafim Rose:

"Crestini ortodocsi, pastrati cu tarie si neatins harul care vi s-a dat, nu il priviti ca pe un lucru oarecare, din care sa puteti face o chestiune de obisnuinta! Nu-l masurati dupa masura omeneasca si nu va asteptati ca el sa para logic sau pe intelesul celor care nu pricep nimic din ceea ce depaseste omenescul sau care cred ca il pot obtine pe o alta cale decat aceea pe care ne-o arata Biserica lui Hristos cea una"

Ti-am spus ca nu ai inteles ce e cu teorema pentru ca ai spus: cat timp o sa continui cu prejudecata gresita: stiinta e ceva fabulos, va descoperi cu timpul raspunsul la toate intrebarile, nu vei intelege nicioadata ortodoxia
Ti-am mai spus ca stiinta nu va descoperi niciodata raspunsul la toate intrebarile, pentru ca intotdeauna se vor naste intrebari noi
Vroiai sa-ti spun ca nu a descoperit cind a descoperit?

Uite o afirmatie absoluta, nascuta din cunoasterea stiintifica: temperatura la suprafata Soarelui e 5778K. Contrazi-ma.
Faptul ca stiinta nu se ocupa cu intrebarea de ce exista om este un postulat de-al tau?

Uau, sint sigur ca numai cursurile lui Feynman ar fi putut sa ma impiedice sa spun ceea ce am spus mai sus :)

Ceea ce nu inteleg eu este de ce nu aplici pina la capat metoda stiintifica.

Din pacate nu ma mai pot considera om de stiinta, deci pot sa imi pierd timpul cu asemenea prostii. Nu am nevoie de absolut nici un respect din partea ta, sau vreun respect pentru parerile mele, as fi onorat chiar daca ai putea sa maturi cu ele pe jos.
Cum vezi tu bunul simt si empatia in cazul meu? Ai vrea sa scriu "da, dragii mei, credeti in spiridusi, ca e ceva normal"? Tocmai pentru ca tin la cei apropiati ma face sa scriu ceea ce consider ca e corect.

Vad ca iti place Feynman:
"Pot să trăiesc cu dubii, incertitudini şi neştiinţă. Cred că e mult mai interesant să trăieşti aşa decât să ai răspunsuri ce pot fi greşite."
"Dumnezeu a fost inventat pentru a explica mistere. Dumnezeu este întotdeauna invocat în explicarea acelor lucruri care nu sunt înţelese. Când în sfârşit descoperi cum funcţionează ceva, ai luat nişte legi de la Dumnezeu; nu-ţi mai trebuie. Dar îţi trebuie pentru alte mistere. Aşa că îl laşi să creeze universul, fiindcă n-am desluşit asta încă. Îţi trebuie ca să înţelegi acele lucruri ce nu crezi că pot fi explicate prin legi ale naturii, cum e conştienţa, sau întrebări legate de viaţă şi de moarte. Dumnezeu este întotdeauna asociat cu ceea ce nu înţelegi."
"Fiul meu urmează un curs în filosofie, iar azi noapte ne uitam la ceva de Spinoza şi acolo erau cele mai copilăroase raţionamente! Erau toate aceste atribute şi Substanţe şi alte nonsensuri şi ne-am apucat de râs. Cum am îndrăznit? Iată-l pe acest mare filosof olandez şi noi râdem de el. Ne permitem pentru că nu are nicio scuză. În aceeaşi perioadă a trăit Newton, a trăit Harvey care a studiat circulaţia sângeului, au trăit oameni cu metode de analiză prin care s-au făcut progrese.
Poţi lua orice afirmaţie a lui Spinoza şi s-o inversezi, şi nu-ţi dai seama care descrie corect lumea"

[quote=gavriil;192142]Mai invata atunci ca informatia se transmite intre indivizi pe doua cai: genetic si cultural. Cu cit viteza de transmitere e mai mare cu atit mai spectaculoasa e transformarea.

Acum, daca efectul celor 3 pahare s-a terminat (:10:), ai putea sa imi spui care e diferenta intre "ce este este" si "albul e alb"?

[quote=gavriil;192436]Intr-adevar, dpdv fizic diferentele nu sint mari. Iti propun insa sa iti scoti creierul si sa iti folosesti spiritul si sufletul pentru a incerca sa revii pe forum.

Exact. Pentru un crestin acest "ideal" spre acare tinde este o realitate personala, nu un concept inventat de mintea omeneasca. Numai asa se poate potoli setea dupa absolut prezenta in om, numai in relatie cu Absolutul care trebuie sa fie o realitate personala.

Ce intelegi prin realitate personala?

Ca Dumnezeu nu este o inventie a mintii omenesti.

Cum poti sa iti dai seama ca Dzeu nu e o inventie a mintii omenesti?

Te'as lua cu mine vreme de vreo 10 zile, intr'o vara... ca sa il cunosti !

Sper numai ca nu te-ai casatorit numai de forma...
Glumeam, scuze :)
Acu serios, exista si multe locuri unde numai dupa citeva minute iti dai seama ca Dzeu e o inventie

Dar până atunci poate cineva cu mai multă răbdare i-ar scrie aici tot Acatistul "Slavă lui Dumnezeu pentru toate", şi sunt sigur că în sinea lui ar înţelege ceva, pentru că sunt sigur că n-ar recunoaşte deschis , dar în sinea lui ar înţelege multe dacă nu chiar a înţeles, dar mândria posturii de ateu îl face să nege totul într un joc perpetuu copilăresc.

eu cred ca pe Dumnezeu il poti descoperi numai in lipsuri, de orice forma ar fi acestea. ca e vorba de o boala, de moartea cuiva drag, de o suferinta anume, dar si de tragedia golului intelectual. gandesti rational, iti creezi sisteme (sau te aliniezi la sistemele altora), insa pana la urma acestea tot suferinta aduc, si tot un mare gol formeaza in suflet. nu il poti primi pe Mantuitor pana nu simti nevoia de mantuire.

Te inseli, sintem destul de multi carora gindirea rationala nu duce la suferinta

inca nu... :)

Gasesc numai optimism in raspunsul tau... :)

e si nadejde, sigur... nu imi place sa fug de suferinta (desi eul meu asta ar vrea). suferinta nu e un gard peste care trebuie sa sarim, ci o fereastra stramta prin care trecem ca sa ajungem la Dumnezeu.

http://www.crestinortodox.ro/acatist...u-pentru-toate -audio

http://www.crestinortodox.ro/acatist...u-pentru-toate - de citit

Acatistul de multumire Slava lui Dumnezeu pentru toate !

Dupa obisnuitul inceput se zic Condacele si Icoasele:

Condacul 1
Imparate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricaciune, Tu tii in dreapta Ta toate cararile vietii omenesti cu puterea proniei Tale celei mantuitoare. Iti multumim pentru binefacerile Tale cele aratate si cele ascunse, pentru viata pamanteasca si pentru cerestile bucurii ale Imparatiei Tale. Arata-ne si de acum mila Ta, celor ce cantam: Slava Tie, Dumnezeule in veci!

Icosul 1

Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar Ingerul pazitor a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, in chip minunat calauzindu-ma catre lumina vesniciei. Cu slava s-a aratat, din prima zi si pana acum, darurile Proniei Tale cele imbelsugate. Iti multumesc si iti strig cu toti cei care te cunosc pe Tine:
Slava Tie, Celui ce m-ai chemat la viata,
Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii,
Slava Tie, Celui ce ai deschis inaintea mea cerul si pamantul ca pe o carte a vesnicei intelepciuni,
Slava Tie, pentru vesnicia ce se arata in lumea cea vremelnica,
Slava Tie, pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse,
Slava Tie, pentru fiecare suspinare in incercarile mele,
Slava Tie, pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie.
Slava Tie, Dumnezeule in veci!

Condacul al 2-lea

Doamne, ce bine e sa fii oaspetele zidirii Tale: vantul bine inmiresmat, muntii care tind spre cer, apele ca niste oglinzi nemarginite in care se rasfrang aurul razelor si curgerea lina a norilor. Intreaga fire sopteste tainic, toata e plina de mangaiere, pasarile si dobitoacele poarta pecetea iubirii Tale. Binecuvantat este pamantul cu frumusetea cea degrab trecatoare care desteapta dorul de vesnicul locas unde intru nestricacioasa frumusete se aude cantarea: Aliluia!

Icosul al 2-lea

M-ai adus in viata aceasta ca intr-un rai preasfant. Am vazut cerul ca un potir albastru si adanc, in azurul caruia canta pasarile, am ascultat fosnetul linistitor al padurii si susurul dulce - glasuitor al apelor, m-am infruptat din roadele bine inmiresmate si dulci, ca si din mierea cea parfumata. Ce bine e la Tine pe pamant si cata bucurie sa fii oaspetele Tau!
Slava Tie, pentru praznicul vietii;
Slava Tie, pentru buna mireasma a lacramioarelor si a trandafirilor;
Slava Tie, pentru felurimea cea desfatata a roadelor si a seminelor;
Slava Tie, pentru stralucirea de giuvaer din roua diminetii;
Slava Tie, pentru surasul desteptarii scaldate in lumina;
Slava Tie, pentru frumusetea zidirii mainilor Tale;
Slava Tie, pentru viata veacului acesta, prevestitoare a celei ceresti;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 3-lea

Prin puterea Sfantului Duh imprastie mireasma orice floare, tainica adiere de parfum, gingasa alcatuire de culori, frumusetea Celui Mare intru cele smerite. Lauda si cinste Facatorului de viata Dumnezeu, Cel Care a incununat tarina cu aurul spicelor si cu azurul albastrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice. Veseliti-va si-I cantati Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Cat de minunat esti in sarbatoarea primaverii, cand se trezeste la viata toata faptura si noi strigam cu bucurie catre Tine: Tu esti Izvorul vietii, Tu esti Biruitorul mortii!
Mangaiate de lumina lunii si de cantecele privighetorilor stau vaile si codrii in vesminte de nunta. Intreaga lume e mireasa Ta si ca pe Mirele ei vesnic te asteapta. Daca iarba campului astfel o imbraci, pre noi, oare cum ne vei preschimba in veacul Invierii ce va sa fie? Cum vor lumina trupurile noastre, iar sufletele cum vor straluci?
Slava Tie, Celui ce ai scos dintru intunecimile pamantului felurite culori si gusturi si miresme;
Slava Tie, pentru zidirea cea primitoare si bogata in mangaiere;
Slava Tie, ca ne-ai inconjurat cu mii si mii de fapturi;
Slava Tie, pentru adancul intelepciunii Tale, care si-a pus pecetea peste intreaga lume;
Slava Tie, cu evlavie sarutam urmele pasilor Tai nevazuti;
Slava Tie, Celui ce ai aprins inaintea noastra lumina cea stralucitoare a vietii vesnice;
Slava Tie, pentru nadejdea vietii nestricacioase, nepieritoare, desavarsite;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 4-lea

Cu cata dulceata ii indestulezi pe cei ce se gandesc la Tine, ce Facator de viata este Cuvantul Tau cel Sfant! Mai placuta decat untdelemnul si mai dulce decat fagurii este impreuna - grairea cu Tine. Rugaciunea adusa Tie prinde viata si se inaripeaza: cu ce cutremur se umple sufletul si cat de marete si pline de talc par atunci viata si faptura toata! Unde nu esti Tu - acolo este pustiu. Unde esti Tu - acolo e bogatia sufletului, acolo se revarsa, ca un suvoi de apa vie, cantarea: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Cand se lasa inserarea pe pamant si se asterne linistea aducand vremea odihnei si a somnului obstesc, paletele stralucitoare inchipuite de norii poleiti cu aurul amurgului imi par a fi camara Ta. Foc si porfira, aur si azur graiesc proorocind despre frumusetea negraita a cerestilor Tale salasuri si cu glas de praznuire striga:
Slava Tie, in ceasul tihnit al inserarii,
Slava Tie, Celui ce ai revarsat asupra lumii adanca pace,
Slava Tie, pentru raza de ramas bun a soarelui care apune,
Slava Tie, pentru darul somnului odihnitor,
Slava Tie, pentru bunatatea vadita in intuneric, prin lumina pe care o tesi in inimile noastre,
Slava Tie, pentru rugaciunile smerite ale sufletului pazit de inger,

Slava Tie, pentru desteptarea fagaduita in bucuria vesnicei zile neinserate,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 5-lea

Nu sunt cumplite viforele vietii pentru acela in al carui suflet straluceste faclia focului Tau. Imprejur-vreme rea si intuneric, groaza si urlet de vijelie; iar sufletul lui e PACE si LUMINA: acolo e HRISTOS! Si inima canta: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Vad cerul Tau stralucitor de stele. O, cat esti de bogat si cate lumini ai! Prin razele indepartatilor luminatori ma priveste vesnicia; Sunt asa mic si neinsemnat, dar cu mine este Domnul si pretutindeni sunt pazit de dreapta Lui cea iubitoare.
Slava Tie, pentru necontenita Ta purtare de grija;
Slava Tie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus in cale;
Slava Tie, pentru dragostea rudelor, pentru daruirea prietenilor;
Slava Tie, pentru blandetea dobitoacelor care-mi slujesc;
Slava Tie, pentru clipele luminoase ale vietii mele ;
Slava Tie, pentru bucuriile limpezi ale inimii;
Slava Tie, pentru fericirea de-a trai, de-a ma nevoi si de-a contempla;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 6-lea

Cat esti de maret si de apropiat intru cumplita suflare a furtunii, cum se vadeste atotputernicia mainilor Tale in serpuirea fulgerelor orbitoare: minunata este maretia Ta. Glasul Domnului peste campii si in fosnetul codrilor, glasul Domnului in purcederea tunetelor si ploii, glasul Domnului peste ape multe. Laudat fii in vuietul muntilor care scuipa foc. Tu scuturi pamantul ca pe un vesmant; Tu inalti pana la cer valurile marii. Lauda Tie, Celui ce ai smerit trufia omeneasca, facand sa se inalte strigat de pocainta: Aliluia!


Icosul al 6-lea

Ca fulgerul cand lumineaza camarile ospatului si dupa el par jalnice toate facliile, asa ai stralucit si tu in sufletul meu, fara de veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele; iar dupa lumina ta de fulger, ce palide, intunecate si firave pareau aceste bucurii... Sufletul meu nazuieste spre Tine!
Slava Tie, culme a celor mai inalte visuri omenesti;
Slava Tie, pentru setea noastra nepotolita dupa impartasirea cu Dumenezeu;
Slava Tie, Celui ce ai aprins in noi un dor mai mare de cele ceresti decat de cele pamantesti;
Slava Tie, Celui ce faci din noi fii ai luminii invesmantandu-ne cu cele mai gingase raze ale Tale;
Slava Tie, Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor intunericului si ai sortit tot raul nimicirii;
Slava Tie, pentru descoperirile Tale;
Slava Tie, pentru fericirea de a Te simti si a vietui cu Tine;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 7-lea

In sanul minunatei simfonii care ne infasoara cu bogatele ei armonii se face auzita chemarea Ta. Tu ne descoperi pridvorul Imparatiei ce va sa fie in dulceata cantarilor, in minunatele acorduri ale suntetelor, in simtirea inalta din glasuirea lor, in stralucirea lucrarii artistului. Orice adevarata frumusete ne poarta sufletul spre Tine, ca o puternica chemare, facandu-ne sa inaltam cu glas de sarbatoare cantarea: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Cu pogorirea Sfantului Duh, Tu luminezi si faci sa rodeasca arta pictorilor, inspiratia poetilor, gandirea savantilor. Cu puterea cunoasterii de sus patrund ei legile Tale, luminandu-le adancul intelepciunii Tale de Ziditor. Lucrarile lor si fara de voie Te marturisesc: O, cat de mare esti in operele lor, cat esti de mare in omul pe care Tu l-ai facut!
Slava Tie, Celui ce Ti-ai aratat puterea in legile ce carmuiesc zidirea;
Slava tie, ca toata faptura e plina de legile pe care i le-ai randuit;
Slava Tie, pentru tot ce ni s-a descoperit prin harul Tau;
Slava Tie, pentru ceea ce cu intelepciune ne-ai ascuns;
Slava Tie, pentru geniul mintii omenesti;
Slava Tie, pentru puterea de-a lucra cele de folos;
Slava Tie, pentru limbile de foc ale inspiratiei;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 8-lea

Cat de apropiat esti de noi in ziua bolii! Tu Insuti cercetezi pe cei bolnavi, Tu Insuti te apleci spre patul celui suferind. Si inima lui sta de vorba cu Tine. Tu luminezi sufletul cu pace in vremuri grele, de patimiri si scarbe, Tu trimiti ajutor neasteptat. Tu mangai, Tu cercetezi cu dragoste si mantui, Tie iti inaltam cantare: Aliluia!

Icosul al-8 lea

Cand, prunc fiind, Te-am chemat cu intelegere pentru prima oara, mi-ai implinit rugaciunea si mi-ai adumbrit sufletul cu pacea harului Tau. Atunci am inteles ca Tu esti bun si fericiti sunt cei care alearga la Tine. Am inceput a Te chema din ce in ce mai des, iar acum strig:
Slava Tie, Celui ce plinesti cererea pentru cele bune,
Slava Tie, Celui ce veghezi necontenit asupra mea,
Slava Tie, Celui ce tamaduiesti neputintele si scarbele pentru trecerea vindecatoare a timpului,
Slava Tie, Celui ce sigur stii sa ingadui sa fim prigoniti pe nedrept,
Slava Tie, Celui prin Care nici o pierdere nu e de neinlocuit si tuturor le daruiesti viata de veci,
Slava Tie, Celui ce faci nepieritor tot lucurul cel inalt si bun,
Slava Tie, Celui ce ne-ai fagaduit reintalnirea cea dorita cu cei de aproape ai nostri adormiti intru nadejdea Invierii,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 9-lea

De ce zambeste tainic toata faptura in zilele de praznic? De ce atunci se revarsa in inima o minunata usurare, fara asemanare cu cele si insusi vazduhul devine altar si biserica purtatoare de lumina? E adierea harului Tau, e stralucirea Taborului, cerul si pamantul canta atunci lauda: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cand m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, luminandu-mi sufletul cu umilinta, atunci una din razele Tale nenumarate a cazut asupra inimii mele, si ea s-a facut purtatoare de lumina, fier in vapaie: am privit chipul Tau tainic si neapropiat.
Slava Tie, Celui ce ai preschimbat viata noastra cu faptele bunatatii;
Slava Tie, Celui ce ai pecetluit cu negraita dulceata fiecare din poruncile Tale;
Slava Tie, Celui ce Te salasluiesti in chip nevazut acolo unde adie buna mireasma a milostivirii;
Slava Tie, Celui ce ne-ai trimis nereusite si scarbe , ca sa ne intoarcem ochii spre suferinta celorlalti;
Slava Tie, Celui ce ai pus mare rasplata in insasi fapta buna;
Slava Tie, Celui ce primesti avantul spre cele inalte;
Slava Tie, Celui ce invalui cu iubirea mai presus de toate;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 10-lea

Un lucru prefacut in pulbere nu se alcatuieste iara din aceasta, dar Tu invii pe cei a caror constiinta s-a stins si intorci la frumusetea cea dintai sufletele ce o pierdusera fara nadejdea de a o mai dobandi. Cu TINE nimic nu e cu neputinta de indreptat. Tu esti cu totul DRAGOSTE. Tu esti Cel ce pe toate le zidesti si Cel ce iarasi dai VIATA.
Pe Tine te laudam cantand: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Dumnezeul meu, Cel ce cunosti caderea ingerului trufas al zorilor, mantuieste-ma cu harul Tau, nu ma lasa sa ma indepartez si sa ma indoiesc de Tine. Ascute auzul meu, ca sa aud in toate clipele vietii mele glasul Tau tainic si sa-ti strig, iubitorule de oameni:
Slava Tie, pentru minunatele potriviri de intamplari pe care le-a randuit pronia Ta;
Slava Tie, pentru presimtirile daruite de har;
Slava Tie, pentru povetele glasului tainic;
Slava Tie, pentru descoperirile din vis si din trezie ale cuviosilor Tai;
Slava Tie, Celui ce zadarnicesti planurile nefolositoare;
Slava Tie, Celui ce ne trezesti prin suferinte din betia patimilor;
Slava Tie, Celui ce smeresti spre mantuire trufia inimii;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 11-lea

Prin lantul de gheata al veacurilor simt suflul fierbinte al dumnezeirii Tale si dragostea Ta de oameni. Tu esti aproape, sorocul vremurilor se apropie. Vad Crucea Ta: ai indurat-o pentru mine. In pulbere se asterne duhul meu inaintea Sfintei Cruci: aici e biruinta iubirii si a mantuirii, aici nu inceteaza in veci lauda: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Fericit cel care va cina in Imparatia ta, insa Tu m-ai impartasit inca de pe pamant cu aceasta fericire, de fiecare data cand mi-ai intins cu dreapta Ta dumnezeiasca Trupul si Sangele Tau, iar eu, mult pacatosul, am primit Sfintele Taine si am simtit iubirea Ta cea negraita si mai presus de fire.
Slava Tie, pentru puterea harului Tau cel necuprins si de viata facator;
Slava Tie, Celui ce ai inaltat Biserica Ta ca adapost lumii ostenite;
Slava Tie, Celui ce ne-ai nascut a doua oara prin apele cele de viata facatoare ale Botezului;
Slava Tie, caci Tu intorci celor ce se pocaiesc neprihanirea crinilor;
Slava Tie, adanc nesecat al iertarii;
Slava Tie, pentru paharul vietii si pentru painea bucuriei vesnice;
Slava Tie, Celui ce ne-ai ridicat spre cer;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 12-lea

De multe ori am privit cum se rasfrangea Slava Ta pe chipurile celor raposati. Cum straluceau de nepamanteasca frumusete si bucurie, cat de nematerialnice pareau trasaturile lor: cu adevarat era praznicul fericirii si al odihnei in sfarsit atinse; tacerea lor striga spre Tine. In ceasul sfarsitului lumineaza si sufletul meu, cel care striga: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Ce inseamna laudele mele inaintea Ta ! Eu nu am auzit cantarea heruvimilor - aceasta este partea sufletelor inalte - dar stiu cum te slaveste firea. Am privit iarna cum, sub tacerea lunii, intreg pamantul iti aduce tihnita rugaciune, invesmantat in haina alba, stralucind de nestematele zapezii. Am vazut cum se bucura de Tine soarele care rasare si-am auzit corurile pasarilor slavoslovind. Am auzit cum fosnesc codrii, canta vanturile si apele susura cu taina despre Tine, am auzit cum Te propovaduiesc cetele luminatorilor prin miscarea pe care le-ai randuit-o, cu intelepciune pe nesfarsitele intinderi.
Ce e lauda mea ! Firea este ascultatoare, iar eu nu sunt. Atata cat traiesc si vad dragostea Ta, ravnesc sa-Ti multumesc, sa ma rog Tie si sa strig:
Slava Tie, Celui ce ne-ai aratat lumina,
Slava Tie, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adanca, nemasurata si dumnezeiasca,
Slava Tie, Celui ce ne umbresti cu lumina, cu cetele sfintilor si ingerilor Tai,
Slava Tie, Preasfantule Parinte, Care ne-ai chemat sa dobandim Imparatia Ta,
Slava Tie, Duhule Sfinte, Soare De-Viata-Facator al veacului ce va sa vina;
Slava Tie, Fiule al lui Dumnezeu, incepatura a mantuirii noastre;
Slava Tie, pentru toate, Treime Dumnezeiasca si Preabuna;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 13-lea

O, Preabuna si De-Viata-Facatoare Treime, primeste multumire pentru toate milele Tale si ne arata vrednici de binefacerile Tale ca, inmultind talantii care ne-au fost incredintati, sa intram in vesnica bucurie a Domnului nostru cantand cantare de biruinta: Aliluia !

Acest Condac se zice de trei ori.
Apoi se zice Icosul 1: Venit-am pe lume... si Condacul 1: Imparate al veacurilor...
Si se face otpustul.

sa-ti doresc atunci si tie suferinta cit mai multa?

Nu imi vine in minte un asemenea loc. Care ar fi acestea?

Iti spun ca si eu duc o mare lupta cu ratiunea. Si imi dau seama ca nu ma asculta ea pe mine, ci eu sunt tinut de ea.
Ratiunea sanatoasa este greu de pastrat, iar dupa pierdere foarte greu de redobandit.
Este nevoie sa ne dam seama ca nu mai vedem drept lucrurile si rosturile din lume si din om.

nu trebuie sa fatalizezi totul. sa ne dorim sa ne lumineze Dumnezeu prin cea mai buna cale pentru fiecare. fiecare om este unic in felul lui, si pentru fiecare are Dumnezeu "medicamentul" potrivit. suferinta ia multe, multe forme. chiar si in cel mai banal gest, de ex. cand se sileste cineva sa renunte la fumat, este ascunsa suferinta, este prezenta Crucea.

Exista nenumarate. Desigur, pentru ca sa le vezi trebuie sa crezi ca suferinta nu e buna in mod absolut.
Singura care iti spune ca existi e ratiunea. Nu vad cum ai putea lupta cu ratiunea si sa cistigi, fara sa te desfintezi.

Ei uite, Topcat, tocmai de aceea nu ne da Dumnezeu mai mult decat putem duce... ;) Trebuie sa ne purtam suferintele unul altuia,dar noi ce facem? le adancim si pe ale noastre si pe ale celorlalti... Nu stiu ce sa zic despre suferinta, nu cred ca este buna sau rea in mod absolut, depinde cum este folosita. De aceea calea spre mantuire e atat de stramta :((

Dupa teoria suferintei, ar trebui sa reducem binele din lume, pentru a ne mintui mai multi

numai ca nu suntem noi in postura de a reduce binele sau de a ne mantui singuri. :68:

pe mine ce m-ar impiedica sa reduc binele in lume si astfel sa va ajut sa va mintuiti?