Mopsule şi Mihai36, nu vă amăgiţi şi nu vă flataţi prin a fi zăbavnici cu inima, defapt priviţi-vă în goglindă şi în magoglindă şi recunoaşteţi că sunteţi nişte fricoşi care nu vreţi să vedeţi pe Adevărul ci iată că furându-vă singuri căciula aveţi păreri ''competente'' ca să vă puteţi furiş-furişa.

Toată Apocalipsa şi toată Scriptura vorbeşte despre Cetatea cea Sfântă a proorocilor şi sfiinţilor şi despre muntele Sionului... Muntele Domnului.

Dar voi tăgăduiţi, voi ştiţi mai bine ca mine, voi vă credeţi teologi mari şi foarte apostoli şi ziceţi tot felul de prostii despre Domnul, cum cică, El nu ar respecta Canoanele sau Legea sau Proorocii, El şi nu voi, sau unii spun chiar că cică nu are tocmai El ascultare de Dumnezeu... sau de sfinţii Părinţi sau de Sfântul Sinod...

Nu sunteţi voi atunci nişte caricaturi de popi? Dafapt aţi fi buni să vă bag la baalamuc alături de mine păcătosul... dar eu cred voi nu. Iar Domnul a uns Preoţi şi nu popii lui Baal... dar voi n-aţi priceput ce a făcut Ilie pe Muntele Carmel, şi nici pe Elisei nu l-aţi iubit ci voi v-aţi luat înţelepra la fel ca ucenicul său mincinos care a luat două rânduri de haine şi doi talanţi de argint sau ce ştiu eu ce mai vreţi voi pentru familiile voastre...

Deci ce să fac? Să vă plâng sau să mă distrez mai bine de prsotia voastră? Nu ştiu, ziceţi şi voi cum trebuie să mă comport ca să nu va sparg sau să nu vă iau smalţul sau praful de baal-aur de pe voi, căci dragostea este bibelou de porţelan.

Şi iată că voi sunteţi doar nişte iepuraşi fricooşi dar foarte mari teologi.
Păi dacă aţi fi citit, cu adevărat cinstit, atunci aţi fi găsit, dar voi vă daţi cu părerea aşa ca nişte mari înţelepţi... :24:

Măi, dragii mei iepuraşi care brusc vă preschimbaţi în lei feroce ca să vă transformaţi apoi în căţeţele ce-şi apără minteresele... staţi liniştiţi, nu vă mai strofocaţi că nu e pentru toţi credinţa şi cunoştiinţa, nu e pentru toţi, chiar dacă sunt mulţi chemaţi, vor fi foarte puţini aleşi... iar restul se va judeca cu gLumea şi gLumea a şi fost demult judecată... de pe vremea lui Moise, Noe, Avraam, şi Iona cu fiul lui...

Deci simpaticilor sceptici, vă mulţumesc pentru că aţi avut măcar o părere, căci ceilalţi n-au avut curajul nici să recunoască existenţa şi nici să vorbească şi nici să pomenească aşa ceva atât de extraordinar şi plenipotenţial:

Domnul e ROMÂN! şi e creştin şi e ortodox... încă de la întemeierea Lumii.

Nu poate fi nimic mai fericitor pentru noi, dar voi vă codiţi aşa cum câinii îşi aleargă propria lor coadă sau cum se linge pisica pe propriul botic, aşa cum se spală ea ca să fie frumoasă, asta după ce a pus botul la lapte şi miere... dar nu din ăla duhovnicesc ci căpresc.

Bucuraţi-vă deci că Dumnezeu e cu noi şi nu vă tooot amărâţi ca să vă lamentaţi că nu vreţi... ştiţi voi ce... Deci Bucuraţi-vă mult. De azi înainte la nesfârşit pentru Domnul.

Sunteti un al doilea Urmuz, va felicit! Sincer, literatura mai buna in stil urmuzian, in afara de postarile dvs., nu am mai citit. Pacat ca secta din care faceti din pacate parte nu e asa agreabila ca dvs. Ca sa nu mai vorbesc de faptul evident ca e...eretica.

Că zici tu, păi tu zici, tu crezi, tu te autoosândeşti, şi tu o să te cerţi nu cu mine ci cu tine...

Eu nu sunt vrednic să le dezleg încălţămintea picioarelor, dar tu aruncă cu pietre şi cu vorbe scrâşnite şi cu priviri semeţe şi cu scârbe, că doar ce poate face omul învârtoşat altceva?..

Dar nu-ţi mai fă dragule rău, te rog frumos nu-ţi fă păcate şi nu te condamna ci ai milă de Dumnezeul din tine ca să nu-l bagi în păcate de moarte sau din cele împotriva Duhului sfânt ori din alea care strigă la Cer... Ai milă de El şi de tine... iată deci că eu nu mă urmuz şi nu mă amuz ci-L plâng pe Domnul din tine, căci vrei musai ca să-i strici Templul, vrei să mergi la pierzare.

Nu-i bai că-L faci pe Domnul sectă şi eretic şi altele... că şi părinţii noştrii şi fraţii noştrii tot aşa L-au batjocurit... dar măcar lasă-ţi şi clipe ca să răsuflii şi numără până la zece şi nu te lăsa atras de satana ca să loveşti în ţepuşe pentru ca să nu orbeşti şi tu... Căci e păcat de ochişorii sufleţelului tău, Mopsule dragă ca să cazi în judecată, e păcat şi trist şi pentru tine şi pentru mine.

Dar hai ia spune la nenea, cine ţi-a format ţie părerile tale atât de înţelepre? Spune cine ca să-l zic eu la Tata. Că ştiu că nu eşti tu de vină... ci tu eşti doar un amăgit frumos şi serios. Care iată vrei să ajungi şi mare cavaler... ca să duci tu lupta în locul mândracului... ce-şi caută unelţici. Te-o fi găsit pe tine de fraier?

Hai spune de ce brusc ai scuipat din guriţă sectă şi ereticuri? De ce ai scuipat sarcasm şi urâciune despre ei? Ce ţi-au făcut ei ţie dragul meu? Cine te-a frustat atât de rău încât să găseşti vinovaţi pe oiţele cele pierdute dar care au fost găsite de Dumnezeu şi duse la staul? Cine te-a ofticat oare?

Şi eu nu am trecut niciodată pe la Glodeni Pucioasa... dar sunt un foarte mare pucios, dar aşa, doar de la distanţă, în Duh, în Suflet, căci sunt muradar... şi nu ştiu cum e pe acolo... dar poate ai fost dumneata şi-mi povesteşti şi mie... dacă ştii ceva, o mărturie cât de mică, aş fii încântat să aflu ca să mă îndulcesc de Dumnezeu, că poate o să mă curăţ de înţelepcimă şi înţeţelepră şi înţelene.

Uite Mopsule dragă și ție Mihai36 și tuturor vă dedic o melodie, ca un talisman pentru sufletul vostru amărât și amăgit și zăbavnic cu inima... vouă și tuturor bisericilor Domnului care s-au dus de-a berbeleacul... în gLumia „mare”.

Ascultați aici și vă întremați ca să nu vă prăbușiți de tooot, e dedicație specială pentru Românikaa en-chanté.

Dar voi iar o să pricepeți viceversa vicentoarsa viceglobul pământesc, iar încurcându-vă în înțelepciuciu.

Și apoi când va spune careva: Stop Joc!.. fiindcă nu exsită niciun glob de pământ, voi o să fiți prinși cu picioarele-n tavan... la vânătoare de vânt, căci răspunsul prieteni e vânare de vânt, răspunsu-i vânare de vânt.

Acuma sigur voi știți toate răspunsurile... așa că ce mai, e gata sau e Gaga, nu știu... răspunsul. (juis pasion of the justice)

De-aș avea... v-aș cânta și eu ca să pricepeți mai bine, dar n-am... n-am nimic... de-aș avea, n-am nimic așa că trag de semnal ca să pricepeți și s-o înțelegeți... cu inima pe Românikaa... așa ca mine.

Păi dragostea e roz, întotdeauna... dragostea curată, e roz, dar nu mai ştiu să plâng... nu mai ştiu să văd roz... nu mai ştiu să aştept dimineaţa,

... şi încă ceva, e foarte deprimant că nu te mai cred.

Aşa că mă suiii la munte de supărare, ca să tai copacul... fin-că-s tare... supărat pe tine.

Dar şi aşa, prin atâta cer negru-gri, se vede musai şi luminiţa de la capătul tunelului, şi e roz, dacă e albă floarea albastră.

Şi dacă răsare şi apare Luminiţa cea de la capătul tunelului, atunci cred, cred în ochii tăi... da, cred, cred în ochii tăi... şi mă-nspăimânt... şi cânt.

Ştiu că e greu şi că dorul doare şi arde, şi că ochii tăi ard şi plâng. Însă de ce te uiţi la mine, de ce te uiţi la mine cu ochi străini, cu ochi străini şi goi? Poate vrei să pleci... ştiu că vrei să pleci, dar dacă totuşi chiar pleci să nu uiţi să te gândeşti la mine, să nu uiţi să te gândeşti din când-în-cînd la mine...

Şi dacă-ţi aminteşti atunci te rog să-mi ceri... să-mi cer mereu să mor... să mor pentru tine... Ca să fiu iarăşi cu ochii tăi... Şi nu ştiu ce m-ar putea scăpa... ce m-ar mai putea scăpa de la asta?... doar lacrima.

Până atunci nu mai visa... nu mai plânge... nu mai lăcrima, nu te mai dezbrăca, nu mai plânge cu inima... cu inima altcuiva... ci plânge-mă doar pe mine, plânge-mă numai pe mine, şi iubeşte-mă mult... cît de mult poţi, până leşini, până leşini de tot.

Aş fi vrut să fiu, nici eu nu mai ştiu ce... poate un învingător... un învins-învingător... o stea.
Merită să-ncerci chiar dacă nu vei fi printre învingători. Şi n-ai nevoie de foarte multe, doar de un puţin infinit.


Nu ştiu cum să te dojenesc să laşi de tot vroja ta sidefată cu care te flambezi flatîndu-te... te consolezi în sahare de siliciu, te dezmierzi în colb de puşcă, neştiind că vei primi drept răsplată 30 de pitoni şi 30 de pitoance şi o budă publică... oare nu ştii că asta primesc cei ce se molipsesc?

De ce nu ştii? De ce-mi şopteşti la ureche lucruri siropoase când vezi prea-bine că nu mai folosesc îndulcitorul natural şi nici cel sintetic fiindcă nu mai vreau să-mi îndulcesc scârba poftitoare de goliciuni, din ochi, din rânjet, nu mai vreau să am milă de ea.

De ce nu ştii când e joacă şi când e gLumă şi când e ficţiune SiFi lista lui Severin? N-ai curajul să ştii pe ce cărare păşeşti din pricina ştiinţei? Ştiinţa cui?

Mergi pe urma unor şerpi otrăvitori la inima lor, mergi pe un drum ce şerpuieşte în zadar, şi cât aş fi vrut... Nu vezi că cineva are o ţigară între degete cu care-ţi pirogreavază pe inimă un chip semeţ? O, cât aş fi vrut... să fii văzut.

Cum de nu crezi că vom ajunge nişte măscărici stingheri dacă toată ziua ai să refuzi să te vezi ce ai ajuns. Şi până unde toot crezi că mergi, dacă refuzi dojana ce vine de sus?

Acum e bine să citim numai la final şi să deschidem cufărul fetei moşului Dumnezeu ca să lăsăm de tot pe fata baborbniţei cu lada ei de zestre cu tot.

Aşa ar fi bine... dacă am avea minte curată şi tainică... da, aşa ar fi bine pentru tine, Românică mititică... şi cuminţică foc.

Însă în ascuns stă la pândă un mortan... şi ispisica neagră i-a făcut 10 dintr-odată.

Şi atunci care-i morala? Care proverb ţi s-ar potrivi mai bine?.. ca să te repar!

O las pe Angela să te facă Simileară cu ce e bine, să te dojenască ea, dar tu nu prea o iei în seamă... şi atunci va rămâne doar un dacă... din proverbe, ca o iarnă pustie, dar nu te speria Românie dulce că încă nu-i târziu, nu-i prea târziu... să cânţi aşa cum numai tu ştii Românica Mea, adică ale taale.

Ofofof cât de greu este să-ţi deschizi ochii draguţă Românică mică, să-ţi dai seama... că iubirea e grea... chiar foarte grea pe şosea, însă tu nu vrei să pricepi, dar dacă ai ghici... poate că ai începe să speri că va veni primăvara, că va apare o floare.

Şi dacă vezi floarea de măr răsărind şi nu crezi atunci să nu-mi vorbeşti de iubire... ci uită-te în ochii mei, însă ştiu... că de nimic nu-ţi pare rău... nu ştiu de ce... şi ai plecat aiurea, iar de atunci mă rog.

Uite şi Harry a auzit de tine... şi cântă de bucurie, cântă... amintindu-şi de tine. Şi El-vis vine să plângă pe umărul tău... Şi Nana şi Demis se-mbracă în kaki pentru tine... şi chiar Joe îşi dă seama de sensul existenţei, iar Julio se îmbracă în alb pentru o clipă cu tine.

Şi toate aceste minuni sunt numai pentru tine Românică mică şi dragă.

Dar dacă va veni la tine vântul... să nu uiţi că poate... drumurile noastre se vor întâlni vreodată.

Şi uite aici, am găsit-o pe Românica (roşu rujul buzelor, galben părul, ochii albaştrii) şi ea a născut o fetiţă roz, pe nume ''Evrika''.

Dar ce se vede la Românikaa e doar forma şi faţa ei frumoasă de prezentat pe TV... căci partea sufletească şi tainică a României n-o poţi afla prea uşor, căci nu se poate vedea cu ochii trupeşti şi nici cu ochii sufletului decât dacă eşti îmbrăcat în alb imaculat.

Hai să vă spun cum sunt zilele în cer şi pe pământ:

Zilele săptămânii sunt împărţite în 3 fiecare zi, iar Duminica e din trei zile ca una şi se ţine de sâmbătă de la apusul soarelui până luni în răsăritul soarelui deci într-o unică zi sfântă avem 3 zile componente.

Cum fiecare zi are 24 de ore, excepţie făcând Duminica pentru că ea are aproximativ între 35 - 40 de ore funcţie de răsărit şi apus de soare, rezultă că fiecare zi are 3 micro-zile de 8 ore fiecare cu excepţia zilei de luni şi vineri care au numai 2 micro-zile.

Deci vom obţine astfel noua rânduială cerească pe pământ cam aşa:

Duminica (între 35 de ore şi 40 de ore)

Luni 1 - de pe la 7 până la 15 (sau de pe la 8 la 16, poate fi şi de la 6 la 14 sau de la 5 la 13... )
Luni 2 - de pe la 15 până la 23 (sau de la 16 la 24 sau cum ne trezim mai repede)

Marţi 1 - 8 ore de unde ai rămas,
Marţi 2 - tot aşa,
Marţi 3 - tot aşa mai departe,

Miercuri 1 - 8 ore
Miercuri 2 - 8 ore
Miercuri 3 - 8 ore

Joi 1 - 8 ore
Joi 2 - 8 ore
Joi 3 - 8 ore

Vineri 1 - 8 ore
Vineri 2 - 8 ore
Vineri 3 - 8 ore

Sâmbătă 1 - 8 ore
Sâmbătă 2 - 8 ore

Duminica (trei în unu, aproximativ între 35 şi 40 de ore după cum e răsăritul şi apusul şi după cum reuşeşti să te trezeşti dimineaţa)

Deci asta este şi la rânduiala asta ar trebui să ne străduim ca să o păzim şi în funcţie de ea să ne potrivim cu cerul şi cu lucrările pe care le avem de făcut. Şi aşa vom avea o ordine în minte a timpului, căci ne-am fixat ceasul vieţii după cer pe pământ, după Har şi dar şi lucrare.

Nu m-ai crezut din păcate şi iacă-tă că au descoperit un al cincilea braţ subpământean, deci fie sunt 4 mari şi clare şi n-ai scuze şi justificări ca să nu crezi fie dacă le numeri numai pe alea de deasupra atunci musai îl consideri şi pe Tătaru... (însă nu luaţi în seamă minciunile din articol cu milioanele de ani şi cu erele geologice, că nu au existat aşa ceva şi nu există, ci Creaţia toată are doar 7500 de ani până azi.)

Iată deci că nu te-am minţit absolut deloc, ci era de sus de la Dumnezeu această dezvăluire a Raiului primordial... adică locul unde a sădit Dumnezeu pomi şi a făcut un Rai în Eden pentru Adam şi Eva... şi se scrie cu un singur d chiar dacă toate lucrurile au un echivalent faţă de centrul cubului nevăzut, că de aia am scris Edden ca să subliniez ce a vrut Domnul să spună când l-a numit pe vechiul Avram: Avraam, şi pe Serai femeia lui, Sarra, şi acolo era vorba de înţelepciunea cea veşnică.

Păi dacă 'tela' înseamnă coastă, grindă, atunci poate că ne luminăm ca Adam pricepând ce a vrut să zică Iisus că mai înainte de a scoate singur aproapelui paiul din ochi ar trebui să ne scoatem noi înşine sau cu ajutor de sus mai întâi bârna din ochiul cel drept ca să vedem desluşit paiul dacă chiar există... făcând referire la popul de lemn care ţinea cortul mărturiei.

Noi ne uităm mereu cu părere de rău la femei că cică ştim că ea e construită din grinda noastră prin inmulţirea oaselor şi acoperirea lor cu carne şi facem scandal altora pentru preţul ei dar casa proprie nu ne este în rânduială, şi dăm lecţii... păi dacă ne-a furat somnul slavei deşarte, somnul cel greu prin Adam atunci ce ne mai tot dăm victime vrednice că cică ne-a părăsit Eva trupul nostru cel 'curat' şi că acuma umblă pe la pomul cunoaşterii... şi a răului de o vede toată gLumea? Iată deci că a ascultat sofistul Adam cu îngerul lui căzut de Eva şi când să dea ei socoteală de ce au făcut susţine ascuns printre tufe ca să-l acuze pe Dumnezeu că e gol că cică nu a luat el din pom ci aia pe care i-a dat-o i-a dat lui şi el doar a mâncat ce i-a dat Eva, deci el e sfinţişor păcătos fără greşală... el n-a luat, n-a furat ci femeia i-a dat şi el doar n-a băgat de seamă, n-a fost atent... n-a ştiut ce mâncă, n-a priceput... şi apoi dacă a mâncat... ce mai conta apoi dacă au tot mâncat până au golit de tot pomul, ce conta că au păpat toate roadele interzise, păi aveau şi scuza că cică erau bune la gust şi li se deschideau ochii... păi spre ce li se deschidea lor ochii lor mereu mâncând? Ce vedeau ei de nu se mai puteau opri din halit? Păi se vedeau tot mai goi şi mai goi şi asta le făcea plăcere mai mare ca desfătările Raiului... deci e clar, musai Domnul era de vină, că asta au reuşit ei să priceapă şi asta i-au şi reproşat ascuns prin tufe şi bosscheţi: Doamne de ce ne-ai făcut goi?.. E rău... deci eşti rău Doamne. Şi ce poţi să le mai zici? ''Nu cumva aţi mâncat din pomul din care v-am poruncit şi sfătuit ca să nu mâncaţi?''

Şi e vorba de os, adică de 'os din oasele mele şi carne din carnea mea', deci ea era făcută din coasta bărbatului ca să stea împotriva păcatelor, împotriva ispitelor şi aşa să-i fie omului de ajutor şi să nu fie singur, singur în Dumnezeu pus la păzit şi lucrat Raiul desfătărilor...

Deci bârna asta din ochi a credinciosului, a dreptului e chiar pofta de lăcomia stăpânirii plăcerilor deşarte prin a le sluji lor în lepădare de Dumnezeu, cu dreptate... că doar nu bârna auzea mărturia şi călcările poruncilor ci Duhul lui Dumnezeu îi vedea şi-i întreba ce li s-a întâmplat lor. Însă omul din idolizarea exagerată a bârnei a devenit un hulitor de Dumnezeu şi de aia se vor mira foarte când vor vedea cum bolovanul de pe valea Iordanului lepădat de zidari va ajunge în capul unghiului şi va vorbi, va mărturisi Adevărul... adică Iisus se va duce la Tatăl căci asta ne este nouă de folos... ca să se ducă El la Tatăl.

N-ai cum să pricepi dacă te atingi până ce nu s-a suit.

Măcar de ar învăţa omul lui Dumnezeu cum să se scoale după ce se trezeşte... din moarte, căci omul e gol de credinţă.

Taina sfântă a căsătoriei, a comuniunii dintre Bărbat şi Femeie
 

Este un singur Bărbat: Hristos întru Dumnezeu şi întru sfinţi: Abel, Enoh, Noe, Avraam şi Isaac, Iacob şi Moise, Ilie, Iov, Daniel, fraţii Macabei, Iosif şi Zaharia, Ioan şi Iisus întru toţi ucenicii Săi. Nu există alt bărbat afară de Cuvântul lui Dumnezeu.

Cine vrea să fie bărbat e bine să se asemene Lui.

Femeie este doar iubita lui Noe, apoi Sarra, Rebeca, Lia şi Raşela, Tamara şi femeia etiopiancă şi Rut, Susana şi Iudita, Ana şi Elisabeta şi preasfânta şi pururea fecioară Maria, Maria Magdalena, Maria Egipteanca, sf. Eupraxia şi sf. Verginica şi toate celelate uceniţe ale sfinţilor.

Cine vrea să fie femeie e bine să se asemene lor.

Acuma să vedem care este taina sfântă a căsătoriei:

Taina căsătoriei dintre oameni este comuniunea clipei veşnice dintre bărbat şi femeie întru Dumnezeu.

Logodna apare la orice vârstă chiar în ziua, când biunivoc se consimte acceptarea dorinţei de comuniune veşnică prin cuvinte sau fără cuvinte între cel puţin doi oameni ce se plac şi ea apare din dragoste sau în speranţa dragostei întru împlinirea şi desăvârşirea înţelepciunii ei întru Dumnezeu în veşnicie.

După ce perioada de logodnă se sfârşeşte prin venirea în mod liber la Lumină a acestei relaţii liber consimţite, adică ei discută liber şi cinstit unul cu altul în ceea ce-i priveşte, deci când cei doi acceptă să se permanentizeze relaţia lor se poate considera că ei s-au alipit unul de altul şi ceea ce a unit Dumnezeu omul este dator să nu despartă! Deci sunt gata căsătoriţi înaintea lui Dumnezeu Cel văzut şi nevăzut Carele pe toate le vede şi le ştie fără ca să aibă nevoie să-i spună Lui cineva, căci n-are Domnul nevoie de martori sau naşi.

Partenerii şi unirea lor şi convieţuirea lor tainică este deci binecuvântată deja din pricina poruncii lui Dumnezeu rostită asupra lui Adam şi apoi a lui Noe şi din pricina dragostei lor şi a dorinţei lor de comuniune, deoarece comuniunea înseamnă veşnicie iar fericirea veşnică înseamnă Dumnezeu.

Ceremonia religioasă la orice biserică sau casă sau oriunde sau la ofiţerul stării civile nu este o taină propriuzisă ci este doar o oficializare a căsătoriei pentru ca şi ceilalţi oameni să ştie public despre relaţia lor. Deci nu este necesară ceremonia religioasă a căsătoriei căci nu asta este taina dar ea poate fi făcută de către cei ce doresc cu martori şi naşi sau fără, cu public sau cu un număr minim de apropiaţi.

Cei ce neagă sau reneagă pe Dumnezeu, cei ce nu cunosc pe Dumnezeu, nu-i interesează, nu vor să ştie sau să creadă, sau se unesc alipindu-se unul de altul fără să ia în serios pe Dumnezeu, deci dacă nu ajung la lumină şi nu discută liber şi cinstit unul cu celălalt, ei prin acest mod de alipire nu se logodesc şi nu sunt căsătoriţi cu adevărat chiar dacă îşi formează o comuniune existenţială, sufletească, de scurtă sau lungă durată, chiar iubindu-se unul pe altul, ci ei rămân doar la raportul biunivoc de colegialitate, de prietenie, de iubire prietenească şi care nu implică veşnicia comună dar această stare a lor se poate permanentiza. Practic o relaţia de acest tip este un fel de logodnă prelungită sau de prietenie veşnică în care se amână la nesfârşit plinirea şi veşnicia fericită a iubirii. O comuniune sau o dragoste de acest tip nu se poate condamna din pricina amânării ci se poate răbda de către cei din jur întru nădejdea, în speranţa că cei doi vor primi lumina credinţei, spre înveşnicirea relaţiei lor, cândva întru Dumnezeu. Cine condamnă pe aceştia (păgâni, concubini, prieteni, colegi, parteneri, fraţi şi sore...) pe el însuşi se condamnă căci aşa se va merge până la judecată.

Pentru cei hotărâţi şi care se consideră căsătoriţi înaintea lui Dumnezeu, fie că au făcut sau n-au făcut ceremonia religioasă oricare ar fi ea şi deci s-au acceptat să convieţuiască liber şi cinstit împreună şi să se înveşniceze întru Dumnezeu prin cuvinte sau fără cuvinte, şi se iubesc sau nădăjduiesc şi speră că se vor iubi cândva şi cred ei că aşa vor să trăiască pe maideparte, deci sunt alipiţi unul de altul, Dumnezeu consideră că ei sunt deja întru taina căsătoriei fie că au avut ceremonie religioasă cu jurăminte fie că nu, căci comuniunea lor dreaptă întru Dumnezeu este ca una cu jurămintele nerostite, deci ei sunt consideraţi întru sfânta taină a căsătoriei fie că au avut martori sau naşi fie că nu i-a ştiut pe ei nimeni afară de Dumnezeu căci Dumnezeu nu a creat şi nu a dat ceremonii speciale ci la nunta Mielului, aia care va să fie, se va intra numai cu haina nefăţărniciei şi curăţiei, haina credinţei.

Cum se va consuma această taină până atunci?

Taina aceasta a căsătoriei dintre Bărbat şi Femeie se consumă în ''patul conjugal'' spre iubire comună de Dumnezeu şi a unuia pentru celălalt şi nu spre aducerea pe lume a copiiilor însă sunt interzise orice mijloace de stopare a apariţiei copiilor, orice tipuri de anticoncepţionale sunt interzise inclusiv prezervativele sau malahiile exterioare sau interioare urmate de spălări anticoncepţionale. În cazul în care vor apare însărcinările, ambii parteneri, ambii părinţi trebuie să-şi asume riscul morţii lor spre viaţa copiilor existenţi şi a celor ce mai vin de la prima clipă şi până la sfârşit, deci trebuie să-şi ducă crucea aceasta foarte grea cu credinţă şi fidelitate. Sunt interzise avorturile indiferent de motiv dacă sarcina a apărut întru această taină, iar sarcinile extrauterine trebuiesc mutate dacă e posibil în uter. Mai bine să moară mama şi să rămână copilul cu tata şi ceilalţi copii decât să se facă avort. Nu vă gândiţi doar la viaţa ce se vede, la cele vremelnice. Deci e asumarea morţii şi greutăţilor de către ambii părinţi. Şi cine nu vrea să fie obligat să moară şi să păzească raiul până la sfârşit atunci să nu se alipească. Iar a-i umple femeii braţele de copii este urâciune înaintea lui Dumnezeu.

Practic această taină se experiază şi cu trupul în timpul perioadelor rânduite, adică în cele 4 zile în care e permisă alipirea trupească: Marţi, Joi, Sâmbătă dimineaţa de la răsăritul soarelui până seara şi Duminică seara după ce apune soarele până la răsăritul soarelui zilei de Luni. Ea constă fizic prin alipirea şi comuniunea goliciunilor partenerilor când ei stau aşezaţi culcat pe o pătură sau pe un cearşaf curat goi acoperindu-se peste cu o pătură sau cu un cearşaf curat pe care se poate pune o plapumă sau dună. Nu este alt scop pentru asta decât iubirea curată întru Dumnezeu.

Comuniunea de goliciuni se acoperă de ochii copiilor sau a oricărui străin, şi la ea iau parte doar cei uniţi prin taina aceasta sfântă. Nu se caută plăcerile, nu se caută copierea altora, nu se caută împlinirea unor programări închipuite, nu se caută potrivirea organelor, potrivirea închipuirilor, vindecarea bolilor, prelungirea sau scurtarea vieţii, prelungirea sau scurtarea desfătărilor ci această taină este pentru adormirea comună, pentru ţinerea în braţe a celor căsătoriţi de către Dumnezeu, pentru alipirea lor întru iubire şi pentru a se ţine şi simţi unul în braţele celuilalt. Scurgerile fluidelor dacă apar nu trebuiesc oprite, şi nici nu trebuie căutată pofta sau grozăvia de a apare scurgerile căci ele practic spurcă patul conjugal, dar nu trebuiesc nici oprite ci ele se vor spăla de pe trup şi de pe patul conjugal dacă apar la sfârşitul consumării tainei. Dacă se umblă prin casă goi, trebuie foarte mare atenţie la scurgeri şi la posibilii ochi care te văd pentru a-i feri de scârbe şi curiozităţi căci este scris că:

''Israele, adună-ţi şi strânge-ţi spurcăciunile din tabără şi îngroapă-le afară din tabără în pământ cu lopata ca nu cumva să ţi le vadă Domnul şi să se scârbească de tine.''

În celelalte zile: Luni, Miercuri, Vineri, Sâmbătă seara şi Duminică dimineaţa, creştinul sau omul credincios se poate dedica sufleteşte lui Dumnezeu căci dacă am făcut baia botezului şi a lacrimilor atunci nu mă voi alipi iarăşi de desfrânată.

Atenţionare:
Nu este obligatoriu ca omul să aibă o singură soţie sau ea un singur soţ, ci sunt libere căsătoriile întru Dumnezeu de orice sex, în orice număr, chiar în grupuri, pornindu-se de la modelul perfect al logodirii Mielului cu Femeia Sa care s-a pregătit şi care este Biserica Universală a lui Dumnezeu... aşa fel încât să nu apară sminteala. Sminteala constă în călcarea celei mai mari porunci şi în lepădarea celei mai mici sau în învârtoşarea cu făţărnicie a lor întru pseudoştiinţa hoţilor.

Amin, aşa să ne ajute Dumnezeu.
...:25:
..:8::5:

Acestea fiind scrise despre taina sfântă a cununiei, nu ne rămâne decât veselia şi durerea şi întristerea şi apoi speranţa... că ea va rămâne fără pată până la sfârşit ca să poţi auzi de la stăpânul inelului veşnic: ''Hai intră slugă bună şi vrednică întru bucuria Stăpânului tău prin porţi căci puţine ţi-au fost încredinţate şi multe roade înmulţite şi păzite ai adus sus, hai intră''... la nunta cea veşnică a Mielului cu femeia Sa întru fericirea Tatălui şi a Miacii, hai intră şi moşteneşte cele pregătite vouă încă de la întemeirea lumii... şi cântă-ţi bucuria la masa Împăratului şi Împărătesei.
:1::9:

Gata, facultatea-i gata, şi începe vremea colinzilor, dar creştini-s închişi în case şi mâncă din farfurie şi se vaită bând din pahar... că cică ceauşescu n-a murit.

...Păi chiar că n-a murit, sau oare ar primi astăzi cineva dintre creştini o fată ca să nască la el acasă? Nimeni nu ar deschide nici măcar beciul nici acum după atâţia ani.

Ea se plimba prin Viflaiem şi nimeni nu-I deschidea... nimeni absolut.

Pe toţi creştinii îi invităm la un scurt program de colinde... româneşti:

Dar să facem mai înainte o scurtă introducere... ca să ne circumînscriem pe linia înaintaşilor... şi apoi să ajungem în zilele noastre ca să ne bucurăm.

Iată ceea ce v-am promis: un colind pentru mama şi unul pentru tata... şi încă unul cu fata lu' tata... care-l aşteptă în noapte, plină de emoţie, pe Moşu... dacă scapă săracu... de şoareci şi de raţe.

Deci iată colindul... şi muza, chitaristul şi cheala şi corul...
...şi cam atât.

Mesaj naiv şi credul de la un balon, de la mine, către toate bisericile creştine din toate mările:

Mă uit la voi şi văd că unii sunteţi mai perfecţi ca alţii şi fiecare în parte sunteţi tot aşa de perfecţi ca Domnul... sunteţi complet desăvârşiţi... doar că..nu ascultaţi..de Dumnezeu, în rest sunteţi perfecţi cu toţii, nu vă lipseşte absolut nimic...

...nici măcar Cuvântul lui Dumnezeu...

...de la Pucioasa.

tu ai ceas in casa?

Nu mă iau după ceas... chiar dacă dau cu nasus de ceasuri peste tot.

Deci iarasi nu am putut citi ce a scris @vsovi dar evident sunt iarasi fabulatii... El habar n-are ce inseamna o zi si o noapte pe pamant. Depinde din ce perspectiva privim timpul. Pe Terra o "zi" are 23 h 56 min. 4' si 9" din cate stiu. E o miscarie de rotatie a planetei practic. Evident ca pe Jupiter e alta miscare de rotatie,pe Marte e alta,si tot asa. De aceea si "zilele" din Facerea nu trebuiesc interpretate ad literam,ca nu se refera la 6 x miscarea de rotatie a planetei Pamant.

Oare ce anume nu vă lasă pe voi să citiți, neputința sau voința? Dar nu e vina voastră că văd că sunteți victimile vrednice și savante ale savanților explicaționiști... însă nenorocirea este că toți ați început să interpretați scriptura răstălmăcind-o ca să se potrivească cu explicațiile lor căci ați învățat de la ei să furați explicații și acum sunt și ale voastre: că cică pământul e glob, glob între planete, că se învârte într-un sistem solar, aflat în alte sisteme solare și galaxii tot mai mari, ca un fel de muscă între giganți tot mai giganți, așa ca un fel de păduche între dinozaurii rex... și ziceți că așa trebuie interpretat, nu ad literem, ci așa ca voi că cică creația închipuită așa de voi este Adevărul și iată că așa este scris în scripturi ca un fel de dovadă a smereniei... că cică Dumnezeu din smerenie l-a făcut pe om un fel de furnică ce umblă ca o căpiată pe păduchele globular pământ aflat pe undeva pe brontozaurii galactici tot mai uriași.

V-am zis că nu e vina voastră ci a celor ce au lepădat credința și apoi s-au ascuns sub haină de biserică și s-au bizuit pe interpretări fanteziste ale scripturii, că cică iată așa este scris cum susțin științificii...

Dragul meu, anul are 366 de zile fix, iar anotimpurile nu sunt bătute în cuie ca Domnul Iisus Hristos pe sfânta Cruce, sfântă din pricina Lui, și bătut acolo din pricina păcatelor omului, ci trebuia să se schimbe mereu la față însă omul a dorit să-l bată în cuie și pe el și iată acum suferă și anul și Domnul din pricina durerilor lui, căci sfinții nu mai sunt serbați la zilele lor de praznic iar anul are acum anotimpurile neschimbabile de parcă ar fi infailibilă vremea anului...

Au strâmbat anul și l-au pironit și acum se învârt mințile voastre după ei ca să le dați lor dreptate... dar adevărul se vede clar:

linia orizontului e dreaptă, deci nu există curbură, că dacă n-ar fi rond în adânc și plat denivelat pământul la suprafață atunci linia orizontului s-ar vedea curbată la capete, și dacă ar fi glob pământul atunci orice lac sau apă ar sta un pic bombată exact la mijloc după cum ar trebui să fie liniile de cîmp de forță gravitațională... dar apa e perfect plană.

Nu-i mai credeți măi pe științifici căci sunt păcălici la fel ca marii „duhovnici” ai gLumii, ci faceți-vă poftă și dorință ca să citiți de la Dumnezeu, că o să rămâneți proști și o să vă râdă mai târziu toată gLumea că o să zică: „voi ați avut comoara în mijlocul vostru și nici măcar nu ați fost curioși ca să citiți din ea?!!”

Oare cine poate să refacă calendarul? Și cine să-l reașeze așa cum era odată?

În mod normal ar trebui să avem 6 luni cu 30 de zile și 6 luni cu 31 de zile, adică 30x60=180 de zile și 31x60=186, iar totalul 366 de zile. Se începe cu ianuarie cu 30 de zile și se sfârșește cu decembrie de 31 de zile și se intercalează, februarie are 31 de zile. Iar azi suntem în 17 ianuarie 2012. Deci simplu și corect, dacă tot vobim de an. Iar Crăciunul și Paștele vor fi atunci când au fost ele rânduite, Crăciunul pe 25 decembrie, iar Paștele pe 14 aprilie. Și astfel anul nu va mai fi funcție de vreme, anotimpurile nu vor mai fi fixate de om în an ci le va oferi Soarele, Luna și Stelele ceea ce este scris ca lucrare a lor, adică vor da atunci când vor ele și nu când le așteaptă omul ca să fie vremile după calendar. E doar o părere... iar cei ce sunt în măsură ar trebui să se smerească, pocăiască și să facă dreptate... Domnului și nu omului... să se facă dreptate!

Știu că nu se va face nimic bun de la om, așa că nu aștept absolut nimic, nicimăcar să citească cineva din curiozitate că din smerenie și pocăință nici nu poate fi vorba.

Esti pe dinafara complet,scuteste-ne. Azi suntem in 30 ianuarie,nu in 17 :21: Vezi ca vinul se bea cu masura ;)

By the way,iar deschizi si aici subiectul cum ca pamantul este plat? Doamne,se vede clar in poze ca e rotund si tu ne faci chiori pe toti! Ia-ti omule ochelari! Si vezi ca baietii nostri de la ARCA au lansat un balon in nu stiu care strat al atmosferei,vezi de acolo poze. Ne-ai sufocat cu ineptiile tale pucioase!

Poate ar trebui explicat omului ca pamintul nu este suficeint de mic incit sa se observe curbura cu ochiul liber ,
insa odata ridicat in avion sau racheta curbura se observa din ce in ce mai bine pina cind se vede de jur imprejur cu continentele asezate exact ca in globil pamintsc de la laboratirul de greografie .
numai ca in acele vremuri vechi oamnilor nu le era necesara aceasta cunoastere si asa incit nu avea rost sa li se desanuie ceea ce le-ar fi fost intredibil.
trebuia ceva credibil
restul de cunoastere este ascunsa in indemnul biblic "cercetati toate lucrurile si pastrati ceea ce este bun."
fie ca ele se refera la lucruri exterioare sau interioare gnozei religioase.
insa cu atit mai mult la cele spirituale care ne sint priorotare.

. . . Poate ar trebui sa explicati celor de aici , cine sunteti , si care este adevarata dvs. misiune "crestina " !

amice, tu esti stilist? Doamne ajuta

Dumneata nu știi ce este stilismul, și nici lupii îmbrăcați în piei de oi ascunși în sânul bisericii care acuză de stilism și sectarism pe toată gLumea crezând ei că astfel apără ortodoxia nu știu, defapt ei vor să se scape de muncă și de cruce și au interese prozelite pentru mulgerea fraierilor și de aia se ascund în fiara avocățească și rea care cred ei c-o să-i apere la nesfârșit pe sfințișorii care iată au preluat moda lumii, luxul păcătuirii și îmbuibării ascunse, și au dus-o pe cele mai înalte culmi ale fățărniciei și slavei deșarte... deci se invocă dar nu știu ei ce este greșit și nici nu se explică, pentru că nu e cine afară de Domnul.

Deci dacă nu știi ce este stilismul ce sens are să întrebi ispititor..? Tu nu știi că zilele au fost date înainte cu 13 zile, ca și socoteală, și i-au spus îndreptare de calendar și când colo a fost darea ceasurilor înainte? Nu e greșală canonică însă prin manevra asta sfinții nu se serbează la zilele lor, la datele lor în corelare cu Duminicile și cu săptămânile propriuzise. Și e prostie să o ținem la nesfârșit cu ceasurile mutate cu 13 zile înainte.

Lupii stiliști nu prin aia greșesc că țin sărbătorile ca rușii sau ca grecii, că țin ei datele pe vechi... ci că ei cred că mutarea ceasurilor e greșală canonică și au desfințat botezul și tainele de pe nou susținând ei de la sine putere că sunt stricate și că trebuie rebotezare sau refacerea tainelor de parcă n-ar fi valide decât ale lor, adică ei cred ca nebunii (îi rog să mă ierte) că cică Domnul n-a mai lucrat în BOR de când s-a trecut pe nou și că cică ne-ar fi părăsit Dumnezeu și că a lucrat Domnul numai prin ei, prin stiliștii care au revenit pe vechi fără să treacă în biserica rusă sau greacă. Deci greșala lor e minciuna și răutatea și nu calendarul sau că țin ei ca pe vechi, iar că Domnul a lucrat prin BOR chiar în perioada comunistă când mulți din BOR deveniseră obedienți puterii comuniste și slujeau în ascuns satanei, deci că nu ne-a părăsit Dumnezeu, exemplul cel mai elocvent, sunt chiar sfinții Pucioși de la Noul Ierusalim care mărturisesc pe Cuvântul cel Veșnic Sfânt încă din 1955 cum Domnul e cu ei și prin ei și cu noi cei care am fi rămas.

Eu am scris acolo cum mi se părea mie o posibilă formă de îndreptare a anului la 366 de zile fix, și astfel se revine la Adevăr, însă mai simplu, se poate păstra șirul zilelor, și lunile așa cum sunt ele la anul bisect și doar se dau ceasurile cu 13 zile îndărăt, așa cum a fost și cum este.

Pare o nenorocire pentru unii și o lipsă de rânduială... ca anul să aibă pururea 366 de zile, ca orice an bisect, însă e cel mai corect.

Deci ce zic eu aici despre revenirea și întreptarera calendarului e doar o părere, o posibilă soluție posibilă, cinstită... dar nu doresc să se facă cum zic eu neapărat ci zic după Domnul, facă-se nu precum eu voiesc și când voiesc eu ci precum este voia Ta să se facă sfinte Părinte că doar după Tine și după voia Ta am zis și eu.

Să vedem atunci cine sunt stiliștii superstițioși și ascunși care vor și care nu vor schimbarea, care vor și care nu vor revenirea și îndreptarea sau care vor și care nu vor rămânerea așa cum e... în mod superstițios absurd doar ca să puște caqlendarele după modelul solar și planetar și cosmic absurd, luat de la explicaționiștii necredincioși, model fals născocit de științificii și comercianții gLumii.

Eu sunt pentru serbarea zilei de 7 ianuarie în data de 20 ianuarie, și așa a fost... în 2012, așa am serbat, și asta nu pentru că sunt stilist ci pentru că doresc să fiu în Adevăr și așa să mă rog și să mă închin slăvind sfânta Treime împreună cu toți sfinții.

Ai înțeles?

Deci îndreptarea posibilă se poate face de anul ăsta de Paști astfel, dacă or să hotărească maimarii insuflați de Duhul:

se socotește că anul va avea 366 de zile totdeauna, adică exact ca orice an bisect, se dau ceasurile înapoi cu 13 zile, și se păstrează în toți anii următori socoteala ca și cum toți anii ar fi bisecți, adică anul să aibă totdeauna 366 de zile, și iată cea mai simplă și dreaptă revenire, la Adevăr pentru slava lui Dumnezeu. Amin.

Adică, de fapt, azi 2 februarie 2012 nu este Întâmpinarea Domnului, căci suntem în data corectă de 20 ianuarie 2012 și Biserica din cer și pe pământ serbează pe sf. Eftimie cel Mare.

Oamenii lumești au legat calendarul de născocelile lor, de modelele lor solare, planetare, galactice și cosmice absurde, false, și au făcut să le iasă lor la socoteală mișcările așa cum le pricepeau ei cu explicațiile lor ridicole... dar ele nu sunt așa cum susțin ei ci creștinii cred și așa e bine să creadă că toate sunt așa cum este scris la scriptură... fără tăgadă. Nu fiți zăbavnici la inimă...

Și cine a mai văzut calendar cu date modificabile?.. cum ar fi ziua de 28 și 29 februarie aleasă ca să puște timpii pentru potrivelile lor, căci speculanții au cusut cu ață albă toate teoriile ca să le puște lor explicațiile și să devină tot mai credibili în rătăcirile lor.

Așa că eu doream să se revină cu calendarul și să se îndrepte acesta care este și cel care a fost pentru un calendar veșnic Adevărat, cu anul de 366 de zile, exact așa cum este calendarul BOR anul ăsta dar date ceasurile îndărăt cu 13 zile, și întotdeauna anul să aibă 366 de zile și februarie 29 de zile, Paștele pe 14 aprilie iar Crăciunul pe 25 decembrie și Începutul anului pe 1 septembrie. Și lăsați astronomii absurzi și lumea să meargă după cum vrea ea... dar după Dumnezeu cred și sper că este așa cum cer și doresc eu că așa am citit și auzit de la Dumnezeu.

Deci cer tuturor creștinilor și maimarilor din BOR să revină și să îndrepte calendarul ca să fie așa cum vrea Dumnezeu.

Adică azi (20 ianuarie) să-l serbăm pe sf. Eftimie cel Mare și nu Întâmpinarea Domnului de pe 2 februarie care v-a fi abea peste 13 zile, iar anul bisericesc să aibă pururea 366 de zile, exact ca în acest an bisect și să se serbeze an de an sfinții din 29 februarie.

V-a rugat Domnul și i-ați face un mare bine... dar dacă nu credeți și nu vreți atunci tot dejabba.

Las-o mai moale cu băuturica de dimineaţă. Şi meri la Biserică, smereşte-te, cere-ţi iertare pentru rătăcirile tale de până acum şi sărbătoreşte cum se cuvine Întâmpinarea Domnului!

Păi cei ce sunt îmbrăcați în haine moi, iată sunt în casele împăraților... așa că nu am de ce să beau tărie ca toate moliciunile.

Cred mai degrabă că tu ești cel mincinos și ascuns și mă și acuzi aiurea că-s beat de dimineață sau că trebuie să-mi cer eu iertare că tu ești smintit și obraznic judecând în ascuns și insinuînd pe față, pentru închipuirile tale aruncând asupra mea vrăjeala... înaintea altora ca să ce? Să ai dreptate prin acuzări false? Miram-aș că ți-ar da vre-un om cu scaun la cap dreptate... dar tu poți să tot încerci până te plictisești... autopăcălește-te până ți se va lipi singură de cap eticheta de păcălici.

Ți se pare că am hulit sau de ce te-ai înfricoșat și ai început să-mi tragi palme? Ori te crezi sf. Nicolae ori ești sluga lui Caiafa... defapt ești doar un mincinos speriat de bombe care slujești gLumea ca să-i faci ei pe plac crezând că-i aperi tu pe mai mari și pe însăși Biserica, încât nici mai mult nici mai puțin ai început să faci trimiteri dând lecții și indicații obligator de urmat că altfel e bai, musai trebuie să vezi tu cum întâmpin pe Domnul. Sau poate doar de frică cauți să te excluzi din problemă.

Ți-am zis, Întâmpinarea este mai încolo, acum este sf. Euftimie cel Mare dar voi contestați Adevărul și dacă v-am rugat frumos atunci brusc vă apucă chemarea aia a voastră „hai la lupta cea mare” sau „hai să ridicăm zidurile Ierihonului”...

„Cine v-a arătat vouă să fugiți de răul care vine?.. puilor de pui de sfințișori ieșiți din păcat pentru slavă deșartă... CINE?”

Așa că faceți roade vrednice de pocăință și atunci veți pricepe și voi de la Cine scriu, fie beat fie treaz...

Deci pocăiți-vă și umiliți-vă voi și nu alții ca să se apropie Împărăția Cerurilor...

Și stimate Dragoș, dacă nu citești ce scriu, și nu pricepi, atunci pentru ce te asmuți și întărâți și te mânii pentru tine? Mânie-te pentru Domnul și nu pentru fariseii de lux ascunși sub piei de oi... și nu vei greși... însă voi vă mâniați pentru poftele și plăcerile gLumii care fățarnică fiind acuză de fățărnicie ca să fie și altul ca ea, deci vă dă grija ca să vă mândriți.

Sper că nu te superi și sper că ai citit cumsecade și cu bunăcredință ce am scris... iar dacă ai poftă să minți și să jignești fiindcă nu vrei sau nu crezi... atunci te rog abține-te de la jmecherii că așa se cuvine să-l Întâmpinăm pe Domnul atunci când vine... adică în 15 februarie 2012, căci atunci e sărbătoarea, că vă place că nu vă place... eu caut să-mi placă, adică să fie toți anii cu 366 de zile ca anul ăsta bisect cu sfinții la locul lor adică cu ceasurile date înapoi cu 13 zile. Așa a rugat Domnul pe maimari ca să îndrepte strâmbăciunea... făcută după născocelile științificilor absurzi ai gLumii care au lepădat scripturile păcălind pe creștinii curați ca să se desfrâneze.

Mai , mai , cum se adevereste vorba ca " hotul striga hotul . . .. " Si ca sa fiu cat de cat sincer , si eu ta banui de betie cand scri astfel de gogomanioare . . . !:78:

Îs beat şi văd dublu... da-da, mai taie din ele dă-le dracului.

Vezi dumneata stimate Dragoş că s-a găsit cineva să-ţi dea dreptate? Deci nu sunteţi singuri, e mulţi cei ce ridică zidurile Adulterihornului... e mulţi Doamne iartă-i că ştiu ei ce fac... doar că eu nu pot să-i înţeleg şi nici să-i mai pricep. Recunoscu sunt prost.

Adică unul mă face beat de dimineaţă iar altul mă face hoţ ce emite-mite gogomănioare, adică gogomânii mitetele...

Şi asta subliniind în text că cică aş greşi dacă aş bănui din textul tău, dragă Dragoş, şi aş începe să cred că vouă vă este frică de Adevărul... poate că nu desluşesc... tot ce-i posibil.

Însă orice frică afară de frica pentru ca să te înţelepţeşti pentru slava Domnului cu tine e desfrânare şi voi de aia vă mâniaţi, vă mâniaţi învers de frică pentru pielea voastră bronzată la soare că să păreţi aşa cât mai smeriţi şi mai jeliţi şi mai smoliţi... păi nu plângeţi morţii pentru suferinţa lor care a trecut, după ce şi-au dat ei duhul, că aia a trecut, plângeţi-i înainte pe ei şi după pe cei rămaşi ori plângeţi ca să iasă ei din aid dacă au căzut acolo şi atunci o să vi se deschidă ochişorii credinţei. Voi plângeţi şi vă grozăviţi cu suferinţele care au trecut şi mă luaţi la rost pentru ele şi de frica lor... dar ele au trecut pentru mort deci gata, că o clipă a fost, o clipă mică.

Orice frică e bună dacă prin ea ridici zidurile Irusalimului cel Nou şi nu ale Ierihonului... Însă voi aţi început să pândiţi pe cei ce se coboară de la Ierusalim la Ierihon ca să-l umpleţi de otrăvile voastre ca să-l faceţi să creadă că Domnul nu-l mai aşteaptă înapoi... că cică Domnul n-ar mai vrea ca el să fie şi să se întoarcă la credinţă... Domnul este bun şi-l aşteaptă şi-i binecuvintează întoarcerea lui... deci nu zăbaviţi pe drum.

Ce mai este de zis? Păi atâta: Nu vă fie frică Adulteresihornul pică!

Şi trebuie să recunosc, că eu de frică exact ca un hoţ strig hoţii! Că eu mi-am furat ce mi-a dat Dumnezeu ca prostul căci sunt beat. Am băut slava lui Dumnezeu... voi încă sunteţi beţi de ascunzişul ăla din adânc care se ridică să meargă la pierzare ca beroii, ştiţi de ce? Păi pentru că dacă tot vă place viclenia din ascuns făcută pentru Domnul, faceţi-o astfel încât să fie ea spre slava lui Dumnezeu şi nu pentru slava voastră... că am impresia că voi aţi învăţat de la proorocul mincinos ascuns sub piei de oi şi acuperit cu nume de Biserică, aţi învăţat ca să vă iubiţi pe voi întâi pentru slava deşartă... ca să se asemene gLumea cu voi în loc să se asemene ea cu Mine.

Deci fiţi mai serioşi când timid încercaţi să vă încontraţi cu corniţele mele... căci mi-au mijit corniţele, şi ciudat am impresia că sunt exact 4.:15:

Deci rog şi nu am pretenţii, ca să facă maimarii dreptate Domnului impunând calendarul bisericesc de 366 de zile în fiecare an şi cu ceasurile date cu 13 zile îndărăt, că aşa este drept oricât aş părea eu de beat sau mare hoţ care după ce şi-a furat căciula începe să strige ca guvernul cu opoziţia sau viceversa: iată hoţii!

Eu v-am zic sine e hoţul, cei ce au băgat născocelile ştiinţifici în ştiinţa şi adevărul lui Dumnezeu, ca să stea ele ca perversele îndreptăţite de haina de Biserică... Scoateţi-le afară!.. că-s deşertăciuni, taie din ele dă-le dracului, da-da, da-da, taie din ele dă-le dracului.

Ia uite unde era adevărul...
La nenea vsovivi.

Oleee!!!! Bre Ovidiu, the garrulous and sulphurous one, de ce nu scrii dumneata niste proza/poezie, fie ea si cu tematica pucioasa, in stil urmuzian? Pe bune, in vremuri destul de similare astora de acum, adica in anii '20 ai secolului trecut, a aparut dadaismul, care e oarecum inrudit cu literatura babilonica urmuziana, si cu siguranta din acelasi filon psihic confuz si (auto)destructiv ca si cel practicat de domnia ta. Ai avea un succes nebun. ;) Iti dai seama ca nu le voi citi, dar le voi recomanda unora pe care nu-i inghit (si sunt destui) ca sa le incalcesc mintea cat mai tare . :24: Traiasca dioxidul de sulf, si bacteriile de el folositoare!

Uite Dragoş că-ţi veni încă un susţinător, de parcă n-aţi fi voi destui care să pironizaţi adevărul, numai că ăsta 'bunu' am impresia că e consumator de etnobotulinice: găuriformiu şi sulfurozit de păcătoşenie foarte răz-pânditoareoare, adică este ca un scons îmbrăcat în zale aurii şi dă cu ele, cu putorile lui sulfurice, cu catapulta... pe mine, şi zice el că eu sunt vinovat de ce inhalează el sau alţii ca el clipă de clipă, ori că Domnul din Noul Ierusalim de la Pucioasa e vinovat de ceea ce iese din unii oameni... oamenii neascultării... că i se pare lui un nume derizoriu PUCIOASA, râde el de numele ăsta că i se pare lui că e prea mic un sat sau o comună... faţă de un renume atât de mare ca Theodor de Mopsuet... nu pot să continui... mi se încurcă limba. El e învăţat cu lucruri foarte foarte mari... Pucioasa în mintea lui face trimitere la ceva imposibil de conceput că ar putea face referire Dumnezeu în cărţile Lui. Păi nu zice în Apocalipsă de focul şi pucioasa care iese din gurile lor? Ei bine iată cum necredincioşii şi păcătoşii care nu vor să se pocăiască invocă mereu cuvântul pucioasa ca să nu creadă... deci iată: proorocie împlinită. Şi tu spui că nu e adevărul la mine... că pare că-mai prins cu grămătica... dar ia uită-te mai bine la sensul din text şi să vezi că e perfect corect încât şi eu mă mir de el de parcă ar fi vorbit Dumnezeu prin mine, prin ceea ce am scris... Sigur El a vorbit şi scris, deci iată dovada:
Deci mai ai un susţinător care zice că beţia e stilul meu ilar şi absurd... mai ai un prieten, ca să nu te simţi singur, dar nu ştiu dacă-l accepţi nu de alta dar stimabilul susţine că deşi nu m-a citit spune sigur că eu i-am încurcat minţile şi că folosesc un stil literar urmuzian ca să mă amuz! Eu aşa scriu... sper că de sus.

Spuneţi atunci voi ceilalţi cine are dreptate... păi dacă nici nu m-a citit şi susţine că eu i-am încurcat minţile, ce mai poţi crede despre el?

Acuma dacă tot sunteţi voi aşa de 'deştepţi' încât să mă persiflaţi mereu, puneţi-vă voi o singură întrebare:

De ce spunea şi spune Dumnezeu: ''Nu te teme turmă mică?''...iar eu sunt singur cu Dumnezeu... căci sfinţii de la Pucioasa sunt în Dâmboviţa, iar eu în Cluj...

Deci puneţi-vă voi foarte serios întrebarea de ce sunt eu singur cu Dumnezeu iar voi câtă frunză şi iarbă?..

Şi încă una, dacă eu sunt cu Dumnezeu, voi cu cine anume sunteţi sau cu ce?

Ştiu că e dureros crudul Adevăr... dar eu mă tot întreb cu stupefacţie de ceva vreme oare ce aveţi voi de lucrat de niciunul nu vreţi să îndrăzniţi să citiţi din Cuvântul lui Dumnezeu?.. şi de ce şi de cine vă este vouă atât de frică? De Dumnezeu în niciun caz... şi nici că o să ajungeţi în iad.

Deci puneţi-vă serios întrebarea: de ce eu citesc din Cuvânt şi voi nu?.. căci eu nu ştiu să răspund la această întrebarea capitală!

Şi nu uitaţi că eu nu sunt din Dâmboviţa şi nici de la Pucioasa ci sunt acum din Cluj că aici locuiesc şi muncesc şi n-am fost niciodată pe la Pucioasa dar îi cred.

Deci puneţi-vă vouă înşivă întrebările de mai sus, şi apoi încă una, ce vă opreşte ca să-L mărturisiţi pe Adevărul? Ce, sau cine, sau ce întrebare vreţi voi... că nu mai pot să-mi explic, e pur şi simplu o nebunie parcă ceea ce se întâmplă.

Nu vi se pare cam dubios ca să fiu eu singurul 'nebun' care crede? Voi în cine şi în ce credeţi? Şi de ce sunt eu singur...

Şi nu că vreau să fim mai mulţi... zic asta, că n-am nevoie de nimeni ci pur şi simplu pentru voi înşivă mă întreb şi mă îngrijorez... că am impresia că sunteţi... complet pierduţi... în spaţiu, numit: hău!

Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar nu pot să-mi explic...

Sincer să fiu nu.
Nu ştii vorba aia: "dacă doi sau mai mulţi îţi zic că eşti beat, tre' să te duci să te culci!"?

Acuma am înţeles, voi ascultaţi de vorbe şi nu de Cuvânt... şi chiar vorbele alea cu care vă potriviţi le folosiţi ca să vă scuzaţi politicos...

-era beat.
-cum aşa?
-păi toţi am susţinut sus şi tare că el era beat şi că trebuia să meargă să se culce, deci cum atunci să poată cineva crede... că defapt noi toţi eram beţii? Nu se poate, deci carevasăzică el e beatul.

V-aţi fatilizat... lansând zvonuri absurde... şi aşa v-aţi închis afară, v-aţi furat căciula, v-aţi păcălit cu socoteala, iar socoteala de acasă nu se potriveşte cu aia din târg... căci cu Domnul nu te poţi târgui oferindu-I mită... din furt.

Iar vorbele respective, vorbele oamenilor, înţelepciunea populară, intrată în tradiţie, zicerile astea nu se folosesc viceversa, adică să ai tu profit bănuitor din ele, că cu bănuiala răuvoitoare nu ajungi nicăieri.

Acolo în zicerea respectivă, cei care îţi spun că eşti beat, sunt nişte oameni cu care te întâlneşti întâmplător pe stradă şi ei constată sincer că miroşi a alcool şi se feresc de duhul tău şi de vorbele tale deochiate, tu îţi dai seama din priviri şi dacă ai vorba populară în minte, mergi şi te culci... iar dacă n-o ai atunci cauţi alt bar şi te faci mangă. Deci era o vorbă mântuitoare pentru beţivii beţi şi nu pentru avocaţii acuzării în deşert, că neserioşii ăştia justiţiarzi ajung toţi la păcătele.

Te-ai îmbujorat cumva?

I'm hot!

(Nu-ţi face iluzii, nu de la cele scrise de tine, de la câtă zăpadă am mutat prin curte)

Am deviat de la subiect... adică ceream și rugam în Numle Domnului, în sensul că El cere, ca să se facă revenirea la Adevăr:

An pururea de 366 zile exact ca anul acesta bisect, ca să aibă toți sfinții zilele lor de serbare în fiecare an și nu din 4 în 4, și apoi să se întoarcă ceasurile la locul lor adică să fie ele mutate îndărăt cu 13 zile așa cum a fost cândva, asta rugam pe maimari... că așa pare că e cel mai simplu și cel mai bine pentru noi.

Păcat că nu aude nimeni.

Iar tu DragoșP, cine ți-a dat voie să muți locatarii din domiciliile lor de drept și apoi să te mai și lauzi că i-ai dat afară? Deci e clar de rușine te-ai îmbujorat crezând că ai câștigat ceva la păcătele... 1 milimili-ion de... dolari. Măcar Nicușor și Bujor au dat de băut la toată gLumea... însă tu ca avarul ai pus stăpânire pe toată curtea.

N-ar fi bai nici dacă ar fi anul cu 365 de zile pururea și se renunță la anul bisect că văd că sfinții Casian și Gherman se serbează în 28 februarie, însă ceasurile trebuiesc musai repotrivite, adică date înapoi cu 13 zile, așa cum a fost. Ideea este de a nu mai fi Anul după născocirile științificilor și după stele și soare și lună ci ele trebuie să se orienteze după Cuvânt, căci și Cerul și Pământul sunt făcute prin Cuvânt și nu viceversa...

cel care a creat acest topic, sa aiba grija sa nu existe confuzii cu o grupare religioasa extrem de periculoasa, prezenta si la noi in tara, de sorginte braziliana (Biserica Universala):
http://www.evz.ro/detalii/stiri/vrac...ut-907023.html