Ma iertati. Poate am vorbit dupa mintea mea.
Daca este fiecare sub ascultarea duhovnicului sau, dea Domnul pace si mantuire.

P.S. Sa urmam preotilor macar in jumatate din nevointele lor de peste saptamana.

Teoretic, sunt absolut de acord. Chiar El ne-a spus să nu ne ruşinăm de El, că se va ruşina de noi în Ziua Aceea. Practic însă, din cauza societăţii în care trăim, există serioase dificultăţi psihologice.

Când merg cu cei mici la McDonald şi, cu BigMac-urile la mijloc, facem rugăciunea de dinaintea mesei spunând psalmul, oamenii sunt uluiţi, îi văd cum orice discuţie de la celelalte mese încetează şi se holbează la noi exact de parcă am fi de pe altă planetă. De două ori am şi fost abordat de unii care mă întrebau din ce sectă suntem. Era clar că suntem sectanţi, fiindcă ne rugăm la masă, dar erau derutaţi fiindcă ne făceam cruce.

Nu mai vorbesc despre angoasa de a mă ruga seara când sunt în deplasare sau în vacanţă, urmând a dormi în aceeaşi încăpere cu persoane faţă de care am numai legături colegiale sau de şpriţ: sunt şanse bune să înceapă să-mi expună teorii filozofarde despre Doamne-Doamne şi, invariabil, mă socotesc bigot. Tot bigot sunt taxat a fi la serviciu, din cauză că mă rog după ce îmi pun halatul şi înainte de a-mi începe lucrul. Mie mi se pare absurd să fii socotit bigot fiindcă te rogi, dar asta e situaţia.

Cel mai dureros, însă, este chiar cu fraţii şi surorile din parohie sau din parohiile vecine, ori cu pacienţii despre care, bineştiind că sunt catolici, le adresez salutul catolic "Lăudat fie Isus !" (sau "Cristos a înviat", după caz). Le inspir acelaşi bigotism, din cauză că se aşteaptă ca asemenea formule, azi, să fie folosite numai de preoţi sau călugări. Dar, cu doar două generaţii în urmă, nu era aşa, ci erau folosite de toată lumea, de clerici şi de laici deopotrivă.

Ceea ce vreau să spun este că, dacă faci cele mai banale lucruri, precum a te ruga sau a saluta creştineşte, eşti taxat imediat. Ai idei cam înapoiate. Ştiinţa pe care o ai devine, dintr-o dată, suspectă. Eşti dus cu pluta sau, mai rău, ai o agendă ascunsă prin care încerci să corupi oamenii. Dacă aş purta un tricou negru pe care să scrie "MegaDeath", ori dacă aş purta un cercel cu un simbol diabolic în urechea stângă, cred că nu aş întâmpina asemenea reacţie şi probabil că aş părea un om mai normal.

Morala este ca trebuie sa ne incurajam reciproc. Ma gandesc ca asta e cuvantul cel mai potrivit.

Sunt multi care traiesc intr-o dilema, nu sunt hotarati. Lumea le ofera exemplul negativ si au foarte multe motive sa se descurajeze. Acestia traiesc cu senzatia ca este imposibil a fi crestin in 2010 si eventual amana pocainta pe mai tarziu, poate la batranete. Unii din ei, vazand ca noi nu avem nici o jena publica privitoare la credinta, poate ca vor medita la asta. Si, daca macar unul dintre acestia va incerca sa-si indrepte viata catre Hristos, exemplul propriu nu a fost in zadar.

Cred ca noi facem o greseala spunand sus si tare, celor mai slabi in credinta, ca suntem cei mai pacatosi, ca n-am avansat deloc duhovniceste, ca e grea crucea pe care o ducem, ca nu credem ca vom ajunge in Rai samd. Pentru ca avem impresia ca ne smerim, insa nu facem decat sa ii smintim pe ei si sa-i descurajam din start. Desi noi constientizam pacatele si neajunsurile, nu vad nici un bine sa le trambitam altora. Caci vai celui prin care vine sminteala! Si oricum, adevarata smerenie nu este aceasta.

Ma iertati, caci maine ma duc sa ma impartasesc! (aluziv, ca sa aveti si voi curaj) :)

De ce nu traim cu adevarat credinta?
 

De ce nu traim cu adevarat credinta?
Dar stim noi cu adevarat ce inseamna credinta???
Si fariseii credeau ca stiu ce inseamna credinta si erau cei mai mari
tipicari in privinta regulilor si ceremoniilor.
Si carturarii credeau ca stiu ce e credinta, ca aveau explicatii la
orice text din Biblie si puteau sa peroreze si sa recite din scoarta
in scoarta.
Chiar si fatarnicii pretindeau ca au credinta.
Si totusi n-aveau credinta...
Ioan botezatorul ii numea cumva, desi el nu era nici scrobit ca
fariseii, nici scolit precum carturarii.
Noi ce model urmam?
Har, smerenie si jertfa de sine.

Iisus se scrie cu doi de i.

Foarte corect , dar observ de la un timp la tine folosirea vicleşugului :postezi doar pentru a-ţi face publicitate bloogului tău ! Publicitatea mascată se sancţionează şi mult mai mult se sancţionează MÂNDRIA , prima de Admin , iar cea de a doua de Domnul . . . !

Ca sa te linistesc,nu am nimic de vanzare pe blogul meu.Si ,bineinteles ca cei care vad raspunsurile mele,pot accesa si blogul,daca doresc si cred ca nu au nimic de pierdut.Daca tu ai avea un blog,ai proceda la fel.
In schimb ceea ce sugerezi,ca dau raspunsuri numai pentru a-mi face publicitate blogului ,gresesti! In primul rand ,dau raspunsurile pe care le consider potrivite temei,iar in privinta blogului este doar un efort personal,care mai mananca si timp,si la care e posibil poate sa si renunt ,la un moment dat,sau sa scriu mai putin.

raspuns
 

satana si duhul rautatii care ne da tarcoale din calea pocaintei si mantuirii...Ea este responsabila de toate esecurile si a indepartarii de Dumnezeu a omului..

Nu în totalitate !

Dar nu este singurul care are blog si care isi face publicitate, Cristian. Daniel macar este ortodox de-al nostru. Asa ca nu vad de ce ar fi sanctionat. Ori toti, ori niciunul.