N-am cum să-ţi răspund decât parafrazând pe Domnul Iisus Hristos când a fost ispitit de sf. Petru:
''Dragul meu, ce te priveşte pe tine ce va fi cu ucenicul acela, tu vino după Mine, după tot Cuvântul lui Dumnezeu... de la Pucioasa.''

...şi te rog nu mă ispiti ca să judec eu pe unii creştini pentru alţi creştini când acest lucru îl face şi îl va mai face Domnul la judecată scoţând dintre capre pe toate oile Sale... cele cereşti pentru a le mâna în păşunile cele veşnice ale Tatălui.

Eu sunt dator doar a-mi scoate neghina din inima mea şi bârna din ochiul meu cel drept deci:

BCU nu există ca instituţie ci este doar un simbol al valabilităţii şi universalităţii lui Dumnezeu prin Cuvântul Său pentru toate neamurile şi toată făptura... şi singurul care o reprezină este Domnul nostru Iisus Hristos care este Calea ORTODOXĂ, Singur Ortodoxia. Noi ceilalţi: fii, îngeri, fraţi, părinţi, copii, prieteni, animale, plante, pietre, nori, vânturi, ape, fulgi, ghiocei... aflaţi în orice biserică şi orice neam suntem asemenea Lui după cum ne străduim şi iubim şi credem... şi nu putem pretinde supremaţia şi întietatea în ceva căci cine se va înălţa pe sine va fi smerit iar cine se va smeri pe sine va fi înălţat iar cine se socoteşte şi se crede vrednic şi fără de păcat deşi este păcătos şi făţarnic atunci Domnul însuşi îi va sta împotrivă iar cine se socoteşte nevrednic şi caută pocăinţă fie că este vrednic sau nu atunci Domnul îl spală, îl tămăduieşte, îl mântuieşte şi-l îndreaptă şi-l aduce la Adevăr, sălăşluindu-i viaţa în Adevăr, în Dumnezeu, viindu-l şi înnoindu-l pentru Sine şi desăvârşindu-se întru el prin răbdare.

Aşa că dragul meu te întreb: ''ce-i pasă măgarului de unde beau oile apă?..'' că nu cred că ai dumneata vre-un sentiment de iubire faţă de persoana mea sau de iubire de Dumnezeu şi aproape căci atunci nu ai osîndi pe rătăciţi şi eretici ci te-ai ruga şi milostivi la Dumnezeu pentru ei... iar de griji deşarte sunt sătul căci îmi ştiu grijile mele.

Deci eu nu mă dezic nici de tine şi nici de ei BU şi cred că şi ei au o şansă la mântuire... oricât ar fi de vicleni sau materialişti sau entuziaşti creduli... are grijă Domnul şi de ei ca să le călăuzească paşii la fântâna tinereţii şi la izvorul tămăduirii... exact aşa cum are grijă te orice om şi orice făptură care nu a încetat să caute pe Dumnezeu şi pe aproapele Lui şi al omului.

''Îl iert dar nu îl uit!''

Această vorbă creştinescă a fost stâlcită prin ironie băţoasă şi poftă de răzbunare de către cei ameninţători şi răi care păstrau în suflet necredinţa şi fariseismul, plăcerea de a se arăta ei mereu ca victime vrednice ca să fie ei văzuţi sau compătimiţi de oameni.

Dar ea trebuie aplicată întocmai cum este scris:

''Îl iert dar nu îl uit... niciodată'' căci ce iertare este aia dacă pe un om îl ierţi dar apoi îl uiţi?

Şi când spui că pe cineva nu îl uiţi te referi întotdeauna la buna credinţă şi la fericita reamintire a persoanei lui deci trebuie să nu-l uiţi pe cel pe care l-ai iertat ci să-i stergi din memorie eventual fapta lui cea rea, plata ei, înlocuind-o cu fapta lui cea bună căci ţi-a cerut iertare şi caută să se îndrepte ca să nu-ţi mai greşască... Deci cu siguranţă nu e voie să-l mai uiţi.

Vorba asta omul sau dracul a învârtoşat-o ca să strice iertarea creştinească.

Aşa că dacă v-aţi cerut iertare ''vă iert dar nu vă uit'', şi dacă v-am iertat sper să nu vă uit niciodată căci nu mai am niciun motiv ca să mă feresc de reamintirile cu voi.

Şi mai e ceva, nemulţumirea omului care s-a săturat când el ar trebui dacă tooot s-a săturat atunci să fie mulţumit din moment ce are desaga sau punga sau burta sau burduful plin. Să se simtă bine şi fericit şi să mulţumească Domnului şi aproapelui că e sătul, dar el nu şi nu ci acuma dacă e sătul e şi mai nemulţumit... se plânge el că atât de multă vreme a fost nesătul, practic ar vrea mereu să fie nesătul şi acuma de s-a săturat e şi mai nemulţumit. Te doare sufletul şi te revolţi împreună cu el când îl vezi cât e de nemulţumit.

Omul ar trebui să fie bucuros şi fericit dacă e sătul şi ar trebui să se sature cu tot mai puţine şi să guste din tot mai puţine şi să fie fericit şi dacă nu e chiar sătul, însă iată că omul e culmea nemulţumirii, dacă se satură el brusc devine şi mai nemulţumit... prinde putere în el nemulţumirea şi practic el devine mâncând şi mai nemulţumit şi dacă e sătul şi dacă e înfometat e mereu nemulţumit şi chiar dacă e lacom şi nesătul şi mâncă într-una el tot nemulţumit este... la nesfârşit.

Ce e de făcut? Nu ştiu...

Poate ar trebui să nu-şi mai facă atâtea griji crezând că poate ieşi prin puterea lui din nemulţumire, prin mâncare... să-şi dea seama că frustrarea şi nemulţumirea nu pot fi vindecate şi să încerce să şi le rabde... căci nerăbdându-se şi liniştindu-se de la săţietate ajunge să se înfurie că acuma de ce nu mai e el nemulţumit... fiindcă avea el impresia că aşa de mare şi frumos era în postură de nemulţumit şi aşa de bine îi stătea deşteptăciunea asta încât nu mai vrea chiar sătul fiind ca să fie altfel decât nemulţumit, cel mai mare nemulţumit, sătul şi nemulţumit.

Şi unii au priceput cum vine treaba asta şi s-au mulţumit şi sunt foarte mulţumiţi chiar sătui. Dar sărmanii, defapt ei se mulţumesc de sine şi de faptele lor şi de părerile lor şi de mâncare şi nicipedeparte nu ajung la pacea aia care îţi conferă liniştea şi mulţumirea... căci nu poţi fi mulţumit ştiind că în loc să cânţi psalmii tu-i citeşti ca nebunul până te victimizezi şi căpiezi de tot. Psalmii sunt nişte scrieri sfinte pentru a fi ele cântate căci au un tragism şi o trăire aparte, iar dacă tu-i citeşti încercând să-i trăieşti în loc să-i cânţi nu faci altceva decât să aberezi, acuma tot mai bine e să aberezi decât să uiţi de Dumnezeu complet deşi ei pentru a fi cântaţi au fost croiţi de Duhul Sfânt.

Psalmii se adresează în primul rând muzicii din om şi nu omului direct ci omului se adresează scriptura, aşa că dacă citeşti psalmii încearcă să-i citeşti melodios şi duios căci altfel e grotesc să aberezi recitându-i sau interpretându-i ca la spectacolele de gală ţinute la sălile de şedinţe ale unora sau altora, ca să le gâdili şi să le flatezi gorgoliile. N-are sens... căci n-ai să ieşi din nemulţumire oricât te-ai victimiza iar în mulţumire nu poţi intra pe poarta cea largă.

Mulţumeşte-te cu mult... mai puţin, cu cântecul neînţeles prin cuvinte al psalmilor.

Pentru cei care nu pricep ce e aia Biserica Creştină Universală ca şi simbol că ea nu există ca instituţie nicăieri, adică universal valabilă şi veşnică şi nesfârşită, ea este defapt BtSD sau Ortodoxia, adică:

Biserica tuturor Sfinţilor şi Drepţilor de la Dumnezeu şi Adam şi Eva în veşnicie, ea nu are vre-o instituţie legalizată sau vre-o clădire anume ci ea este în omul lui Dumnezeu şi în toate fiinţele şi lucrurile ce-l înconjoară pe El precum în cer aşa şi pe pământ şi ea este a sfintei Treimi şi a Maicii Domnului şi Fiului şi Duhului şi ea este prin legea sfinţeniei Domnului nostru Iisus Hristos şi Cuvântul lui Dumnezeu, iar în ea toţi suntem fraţi: părinţi fraţi, fraţi fraţi şi copii fraţi iar ea viează prin tot Cuvântul lui Dumnezeu care a fost, este şi care va fi.

Deci ea este o biserică a tuturor sfinţilor Domnului din cer şi de pe pământ şi oriunde s-ar afla ei.

Există o viclenie care spurcă toate bisericile, te trimit ei la duhovnic, te trimit la ascultare de duhovnic pe motiv că aşa au scris sfinţii şi că altfel ar fi mândrie... dar sfinţii nu spuneau asta şi nu scriau asta la modul viclean ci ei întăreau aşezămintele monahale prin asta şi întăreau pe tinerii călugări şi tinerele călugăriţe pentru ca să nu mai creadă toate prostiile gLumii şi să nu mai asculte de toate grijile şi spaimele induse de ea ci să asculte de stareţ şi stareţe, să ia sfat de la cel mai înţelept, de la cel mai sfânt ca să se mântuiască şi să se desăvârşească prin răbdare.

La noi e moda vicleană ca să te trimită la ascultare de duhovnic, defapt astfel ei îşi justifică privilegiile, şi te trimit ca pe tâmpit să faci ascultare, oridecâte ori nu le convine că vezi cum dreptatea Domnului e călcată în picioare, oridecâte ori te miri de privilegiile, de banii lor, de cum storc ei pe văduve şi pe orfani, cum sug ei credincioşii păcălindu-i cu ''ascultarea'' de duhovnic.

Mai e o modă viceversa, cea a sectarilor, ăştia nu ascultă de nimeni decât de ce este scris în carte, iar în carte aşa scrie ca să nu asculţi de idoli, iar ei habar n-au ce-i ăla un idol, o minciună, o viclenie, o lăcomie, o poftă infidelă, o slavă deşartă, deci îţi arată şi te învaţă ca să nu asculţi de nimeni căci au măsluit-o ei pe ici pe colo, prin părţile esenţiale ca să crezi că nu mai trebuie să asculţi de nimeni şi nu mai trebuie să te sfătuieşti cu nimeni, că nu mai sunt taine, că totul e clar şi deci e musai să nu ieşi din interpretarea textului scris, şi interpretat corect de ei, fireşte de către unii mari predicatori care singuri s-au autoîndreptăţit şi nu sunt în Duhul.

A treia modă este 'nici aşa şi nici aşa' sau 'şi aşa dar şi aşa', adică sunt plini de ''calea de mijloc'', sunt echilibraţi, adică au în ei şi vicleniile ''ascultării de duhovnic'' pentru ca să sprijine instituţional tot felul de privilegii şi de privilegiaţi pe nedrept dar au şi vicleniile autoîndreptăţirii pe text, pe citate, exact ca şi toţi sectanţii... şi se declară ăştia mulţii şi mari ortodocşi, mari duhovnici, mari credincioşi, mari habotnici, mari purtători şi înţelegători de Hristos.

Ce-i uneşte pe toţi este moda slavei deşarte, adică unii altora îşi dau slavă şi măriri deşarte bucurându-se în entuziasmul că cică s-a dat liber la păcat şi la mândrie, şi aşa, foarte fericiţi, şi foarte apostoli care au descoperit ei 'afundarea' în mocirlă strigând Evrica, îi vezi cum se strâng hrănindu-se unii pe alţii cu slavă deşartă şi mândrie... Iar dacă se adună în clădiri cinstesc zidurile şi măreţia construcţiilor şi frumuseţile lor de parcă ar admira femeile pentru că le oferă tot felul de plăceri necuvincioase.

Păi nu se văd icoanele? Nu se văd picturile de pe pereţi ce reprezintă ele?

Sunt sfinţi îmbrăcaţi în credinţă care ascultă de Cuvânt! Ei sunt în natură, sub cerul liber, sau urmează pe Iisus, iar Iisus cinstea Crucea şi Zidurile căci erau ale Lui Dumnezeu oricât de mici şi oricât de mari ar fi, pentru că în ele s-a depus Duhul Sfânt şi prin ele trecea Marele Împărat înnoind Harul ce locuia tainic în ele...

Acuma precis ne vom întreba: da' cum e mai bine să facem ascultare de Dumnezeu?'

Păi aşa cum a zis sf. Ap. Pavel: ''Ascultaţi-vă unii pe alţii la ceea ce este bine... pentru Hristos, fiţi următori Lui supunându-vă mai marilor voştrii (ăia sfinţii şi drepţii), şi unii altora să purtaţi greutăţile şi sarcinile şi astfel veţi plini legea Domnului, sfinţenia.''

Deci vă rog să încetaţi cu viclenia trimiterii oamenilor ca să facă ascultare de duhovnic motivând că cică sfinţii au scris asta! Păi au scris însă viclenia voastră s-a depus şi voi cereţi împlinirea vicleniei folosindu-vă de textele sfinte ale sfinţilor.

''Ascultaţi-vă unii pe alţii la ceea ce este bun... spre slava lui Dumnezeu''.

Dar măcar să ne spovedim putem? Şi acolo, un canon mic, în caz de îndrăzneşte duhovnicul să propună? :39:

Mie vsovi mi-e simpatic, dar ii citesc postarile in diagonala si pe jumatate, ca altfel ma apuca durerea de cap. Te felicit ca poti citi pe indelete si tot.
# pkg_delete pucioasa stilism schism

Dacă nu citeşti şi nu pricepi unde bat, ce sens are să mă ironizezi la persoană scoţându-ţi la iveală pactul cu diavolul roşu, adică iar faci pe neştiutorul şi-mi pui întrebări ispititoare din care s-ar deduce că eu susţin răstărmăcirile şi răsturnările de situaţie, adică ceva absurd şi rău, fapte pe care le închipuiţi voi lansând astfel bârfa vicleană care apără tot rahatul... ăla turcesc plin de stafide acrite?

Deci dacă chiar vrei să te spovedeşti crede-mă că nu eu te opresc, însă ar trebui să începi cu păcatul cel mai mare dacă tot te duci, persistenţa în viclenie, în credulitatea născocitivă şi în susţinerea orbeşte a slavei deşarte... împreună cu toţi 'duhovnicii', fireşte.

Ce sens are să-mi ironizezi scrierile apărând 'ascultarea' când se vede de la o poştă cât de ergolios eşti apărând ergoliile puilor de năpârcă...

...''Au doară'' nu întrebau şi ei pe Hristos la fel: ''dar cine este Aproapele meu?'' sau ''nu este acesta fiul tâmplarului?'' sau intrebarea aia naivă cu banul...

Păi dacă voi nu ascultaţi de Aproapele vostru pe care-l ştiţi şi-l cunoaşteţi cum atunci veţi avea credinţă ca să ascultaţi de duhovnicii pe care nu-i ştiţi şi nu-i cunoaşteţi?

Nu vezi deci că eşti plin de vrăjeală vicleană? Nu vezi că te-ai molipsit de ceartă? Ce artă? Păi artă marţială şi joială, adică dacă te cerţi cu aproapele cum atunci vei asculta de duhovnic... sau de scripturi sau de Dumnezeu?

Chiar nu-ţi dai seama că nicimăcar nu pricepi ce am scris fiindcă slujeşti idolului meci la care ai pariat şi tu pe echipa viclenilor ascunşi sub hane de biserică pentru ca să nu se vadă fărădălegiile şi privilegiile cu care îşi umflă inima? Dar le va fi bolovan greu care o săi trag în fundul adâncului...

''Fericiţi cei cu inima curată căci ei vor vedea pe Dumnezeu'', viclenii răi şi răstălmăcitori şi făţarnici nu vor moşteni împărăţia căci ai au slujit mamonei... trimiţându-vă însă pe toţi să ascultaţi de duhovnici... de duhovnicii ţinuţi de ei sub ascultare... nu de Dumnezeu ci de ei înşişi, pentru scaunele şi măririle şi slava lor.

Deci dragul meu, dă slavă Domnului şi nu gLumii cu 'bisericile' lor cu tot, deci nu mie ci Lui Dumnezeu... ascultând voi unii de alţii la ceea ce este bun... lui Hristos.

Cin' se ceartă dragule? Eu?? Care abia scriu 10 cuvinte? Sau matahale care parcă ai fi Balzac?

Păi tu cu câte 6 cuvinte te tot cerţi foarte ergonomic şi ergolios însă nu cu mine ci cu Dumnezeu... căci pe mine doar mă persiflezi şi mă ridiculizei întrebând ca un neştiutor nevinovat: nu-i aşa că eşti eretic? nu-i aşa că eşti sectant? nu-i aşa că ne înveţi rău?.. Când eu mă strădui ca să nu dau lecţii nimănui, căci este Cine, însă vorbeam de viclenia depusă... am dat o mână de ajutor sfântului Ilie... i-am slujit şi lui... i-am luat de pe umeri din sarcini.

''Şi un oftat sau un strănutat poate fi un păcat!..'' şi cu cât pare mai mic el este mai mare.

Dar tu nu eşti eretic, nu te-am întrebat aşa ceva.
Tu eşti doar stilist, adică o ţâră schismatic, mai ai şanse de revenire în sânul Bisericii dacă renunţi la idolatria calendarului.

Tu nici nu ştii ce este aia stilism... iar stiliştii sunt eretici, bine că mă făcuşi stilist.
Deci vezi că minţi cu neruşinare şi că eşti viclean? Nu trebuie să scrii decât 6 cuvinte şi ştiu că eşti cumpărat de diavolul roşu ca să minţi despre mine sau despre Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa.

Stiliştii sunt eretici nu pentru că ţin ei la calendar cum confunzi tu ci pentru că ei osândesc ortodoxia Română că a dat ceasurile înainte cu 13 zile, şi spun ei că e greşit canonic şi că de atunci s-a pierdut Harul, când canoanele nu osândesc aşa ceva, nu osândesc mutarea ceasurilor...

...deci chiar dacă ei cred corect că nu exista motiv întemeiat ca ceasurile să se fi dat înainte, ei pe baza acestui adevăr, că nu e bine să serbezi sfinţii în alte zile decât în zilele lor, că trebuie respectată cursivitatea săptămânilor şi a anilor şi că nu trebuiau operate modificări după calculele calculaţionştilor ştiinţifici care au potrivit lucrurile ca să fie ceva repetări stelare, ceva cicluri observate de ei... pe cer... nişte potriveli crezând ei că anul are în timp cicluri de câte 4... stiliştii sunt eretici deci nu pentru calendarul lor sau al altora ci pentru faptul că ei susţin verbal şi practic prin rebotezări şi remiruiri şi alte lucruri minciuna, susţinând absurdul că cică ei ar fi singurii valabili şi că BOR ar fi eretică şi mai ales susţinând ei erezia că Duhul Sfânt n-ar fi fost lucrător în BOR de la momentul când s-au dat ceasurile înainte.

Dar eu ca susţinător neplătit şi dezinteresat al celor de la Pucioasa, n-am cum fi stilist din moment ce sf. Verginica a fost o credincioasă din BOR care a fost iubită de Dumnezeu şi care a lucrat prin ea după momentul schimbării ceasurilor... până azi prin urmaşii ei la trâmbiţare.

Deci vezi dumneata cum singur te-ai dovedit şi viclean şi necunoscător dar insunator că cică eu aş fi schismatic sau eretic sau stilist?.. când defapt tu eşti cel ce te ascundeai sub cele 6 cuvinte cu care mă ironizai?

Iată că dacă nu te-ai oprit la timp, acuma ţi-am demon-strat... că trebuie să te spovedeşti... din moment ce bagi vrăjeală şi diversiune ergonomică şi ergolioasă...

Ştiu că ţi-am mai explicat asta, însă dacă nu vrei să pricepi înseamnă că vrei să persişti în viclenie şi acuzări mincinoase... iar a persista este dovada clară că ai pariat pe victoria căpuşei roşii şi a mulţimii de puişori... din ăia neştiutori şi nevinovaţi care mişună peste tot fiind programaţi de către cel rău:

-să se laude în deşert în numele gLumii,
-să creadă că s-a dat liber la păcate şi mândrie ca prin asta să te sfinţeşti ademenind fecioarele
-să fie ei foarte drepţi pe nedrept.

Ştiu prea bine că e o deşertăciune a deşertăciunilor ca să cred că vei fi vreodată cinstit... nu cu mine ci cu Dumnezeu, deci nu aştept să te schimbi pentru mine făcându-mi pe plac prin încercările de a citi ceea ce scriu cu bună credinţă ci mă rog să te laşi schimbat pentru ca să lepezi năravul tău cel mare: ergoliul de care te-ai molipsit de la falşii duhovnici şi falşii predicatori... căci altfel nu aveai cum să mă faci stilist!.. decât luându-te după unii ca ei care neavând cuvintele dreptăţii la ei... te aruncă în atoatăştiinţa lor deşartă, ei ştiu întotdeauna mai bine ca tine şi ca Dumnezeu ceea ce eşti: un păcătos eretic şi schismatic şi care nu mai ai nicioşansă, şi asta pentru că ei sunt fatalişti fatalizaţi de matematica şi fizica şi chimia ştiinţificilor care au născocit teorii fataliste pe care le-au băgat în calendar şi în an ca să le puşte lor socotelile.

Socotelile sunt greşite, calendarul e greşit, datul înainte a ceasurilor este durere pentru sfinţi căci nu mai sunt sărbătoriţi la zilele lor, dar asta nu este o greşală canonică... nu este sursă de greşală pierzătoare de Har şi de lepădare de Dumnezeu...

...deci atunci când rugam rectificări ortodoxe asupra Calendarului şi a anului nu susţineam stiliştii sau pe ăia care s-au erijat în biserica pe vechi, fluturând calendarul în timp ce calcă în picioare toate canoanele... ci vorbeam despre Adevărul, care dacă nu este luat în seamă e ca şi cum ţi-ai tăia încet dar sigur craca de sub picioare, însă nu cazi pe pământ ci te tooot duci până în fundul iadului... incet dar sigur... şi odată brusc de toooooot, ferească Dumnezeu.

:)))))))))))

Mă apucă râsul... însă nu e de râs... totuşi mai ai o şansă: să crezi că nu e mincinos Creatorul a toate, mă refer la scripturile pe care tu nu le crezi atunci când e vorba de Creaţie, bine că le crezi măcar în ceea ce priveşte mântuirea sufletului. Dar ştii dumneata cine este Sufletul omului?.. fireşte, doar dacă se pocăieşte omul şi se umileşte şi se smereşte... ca să asculte, nu de mine ci de Învăţătorul tuturor.

Păcat că i se dă prea puţină atenţie. Oare ce altceva mai bun avem de făcut? Să ne slăvim în deşert şi să ne adunăm în numele gLumii? Minciuna n-a făcut-o Dumnezeu, ci mamona.

Păi vorbeşte cu cei de la Pucioasa să te plătească.

" Povesti " adevarate !
 

Păi n-are nimeni 'bani' mai mulţi ca Dumnezeu în Ceruri, şi pe mine Domnul mă plăteşte cu ceva ce voi nu aveţi cum pricepe, îmi dă 'mană' ascunsă... şi m-a şi plătit deja prea destul cu 'bani' veşnici vii că nu mai am nevoie de nimic.

N-are nimeni ce-mi dă mie Dumnezeu... aşa că ce poate să-mi dea mie gLumea dacă Dumnezeu îmi dă Cuvânt... Pucios... veşnic viu?

Tu vrei să fiu plătit de cineva ca Iscarioteanul ca să zici că mi-am vândut sufletul cuiva pe bani şi că sunt un fel de mercenar ca să pledez vre-o cauză pe nedrept...

Eu scriu aici din pură plăcere şi fericire... vă împărtăşesc bucuria mea, pe gratis, însă văd că tu ai vrea să mă plăteşti ca să tac, doar pentru că habar n-ai ce-s alea eresuri, erezii, secte, minciuni, făţărnicii, viclenii, lăcomii şi alte idolisme ce te atrag la meciul mileniului. Nu ştii şi de frustat ce eşti ca credoolul crezi în cei ce au intoxicat apele şi aluaturile.

Nu mai mâncaţi din aluatul fariseilor căci ei slujesc doar funcţiilor gLumeşti! Nu vă hrăniţi cu slavă deşartă, cu bucuria ergoliului poftitor de goliciunile infidelităţii!

Adică... ce mai e de zis?
Păi alintatu' fariseu are impresia că el însuşi ca fiu al lui Avraam, ca fiu al lui Dumnezeu, ca Dumnezeu între zei şi între oameni păcătoţi căci este scris ''sunteţi Dumnezei şi minunat este Domnul întru sfinţii Săi'' şi fiindcă ştie el toată scvriptura şi poate el totul că se închipuie veşnic viu-fiu şi mai ales poate totul pentru răsplata de la oameni că oamenii apreciază mai mult pe stăpânii viermi şi omizi fiindcă-i vede că-s jmecheri şi că-i judecă pe toţi fără frică şi că nu fac nimic din porunci şi din munci şi cu toate astea sunt foarte bogaţi, putrezi, ei, săracii farisei alintaţi au impresia, aşa ca nişte casnici, ca nişte obijnuiţi ai casei, ca nişte copii foarte deştepţi, talentaţi, înţelepţi, îndrăzneţi cu ochiul, cu gândul, cu libertatea, cu vorba, au deci impresia că legea sfinţeniei e numai pentru sclavi, pentru proşti, pentru alţii şi nici într-un caz şi pentru ei, ci ei au dezlegare veşnică, aşa ca nişte boieri privirilegiaţi, au dezlegare la toate căci practic toate sunt ale lor sau pot fi ale lor dacă vor... şi ca atare ei nu mai fac altceva decât trăncănesc, decât clămpăne, decât viclenesc şi te fac din vorbe, din ascunzişuri, din 'taine', te dărâmă cu totul căci ei toţi vorbesc şi închipuie şi nălucifariferizează o nălucă deşartă dar când e vorba de crezut, adică să creadă în puterea de a crede şi nu în aia de a avea ce nu ţi se cuvine şi a te acoperii cu merite şi cu haine de biserică, atunci se arată neputincioşi şi smoliţi şi victime nedreptăţite şi violate de către toţi cei răi.

Adică: alintatu' dacă-l mustră Dumnezeu direct sau prin altcineva, se minte instantaneu lovindu-se'n orgoliul de stăpân al deşertului că cică-i faci rău... şi apoi gata, se supără şi te urăşte căci crede el în bârfa asta e care şi-a spus-o singur în ascuns... crede ca credoolul şi apoi iscodeşte şi nu se mai lasă cică păcălit de Adevăratul Stăpân şi Învăţător... că cică l-a bătut, l-a umilit, l-a făcut de ruşine. :71:

Tot trupul are aceiaşi lege sfântă şi tot Duhul acelaşi Har oricât s-ar crede unii copilaşi care mai de care mai alintaţi şi mângâmamizaţi între corniţe!:61::36:

Vor toţi apoi RĂZBUNARE!.. căci se dau cu toţii victime vrednice... adică tot ei... stăpânii de sclavi şi de cadâne.

Un banc foarte buun!
 

Cică se gândeşte gLumea la tine. :24:

Pentru cei care n-au înţeles: adică vrea să te laşi ca să-ţi facă pe plac.:21:

N-ai cum să scapi de asta decât dacă te strădui mereu ca să n-o mai pomeneşti, căci de câteori o pomeneşti ea te mituie... cu tine că cică o placi şi că te gândeşti la ea. Şi cum se gândeşte puiul de om, puii de cipârcă şi de cipere la gLume? Păi aşa se gândeşte, ca s-o slujească pentru ca să-i dea ea slavă sperând că o să-i dea şi toate bunătăţile şi plăcerile... gLumii, nişte spurcăciuni ce-i drept, dar asta nu mai contează.

Acuma hai să vă tălmăcesc şi ce a vrut să zică sf.pr. Ioan Botezătorul despre puii de năpârcă... şi apoi Domnul despre puii de vipere întărind Cuvântul.

Păi năpârca foarte ştiutoare năpârleşte şi pâreşte iar puii de năpârcă sunt foarte superstiţioşi având o mare evlavie pentru superstiţiile şi motivele năpârlirii şi devin pârâcioşi. Iar puii de VIPere sunt puii ăia care-şi ucid pe mămica lor viperă când s-au făcut mărişori... de lene, că n-au chef să-şi caute de mâncare.

Deci dragă Paria Bagdalenea... adică instituţie 'divino' umană momonizată, ai de grijă că gLumea se gândeşte la tine... tot aşa cum te gândeşti şi tu la ea!:71:

Până nu v-a cânta cocoşul de 2 ori ca să-i pună capăt voi tot nu veţi pricepe...

merită, la cât apostolat face :)

Păi cu ce să mă plătească ei pe mine?.. că-s mult mai săraci sărmanii... sunt mult mai săraci de averi... însă cu Duhul.

Fred, cred că am mai explicat destul pe tot felul de fire că am fost deja prea bine plătit de Dumnezeu cu mană cerească ascunsă şi nu ca din aia de pe vremea lui Israel cel vechi sau cu prepeliţe, ci cu averi cereşti şi curate pe care nu mi le poate da nimeni altcineva decât Dumnezeu şi nici nu mi le poate confisca nimeni din mâna Lui.

Iar ei nu trimit pe nimeni în apostolat ci dacă le cere Dumnezeu se duc chiar ei înşişi ca să mustre cetatea aceea aşa cum Iona a mustrat pe Ninive şi s-a pocăit ea, dar după o vreme au zis că nu ar fi fost distruşi şi că proorocul a fost un păcălici şi atunci le-a venit lor sfârşitul...

Şi a zis şi Ch-efa că nu poţi cumpăra Harul cu banii lu' mamona şi viclenia lu' taticool, nu se poate fiindcă Harul e curat de orice fel de mită şi făţărnicie şi viclenie şi de orice fel de răutate şi absurditate, deci nu merge cu vrăjeală şi nărav supărăcios şi pretenţios. Harul e bun ca binecuvântarea din Dumnezeu şi ca tot ceea ce este bun şi este din Dumnezeu căci ceea ce este din Adevăr, este născut din Adevăr aia dăinuie. Aşa că 'daţi Cezarului ce este al Cezarului...', (diadema şi lozinca şi înscrisurile) iar 'aururul' daţi-l lui Dumnezeu adică săracilor... în Duh.

Daţi voi şi nu mă tot ispitiţi pe mine la discuţii ca să fac apostolat pro sau contra pentru bani... pro sau contra Cezarului... mituindu-mă că am apărat ortodoxia, căci nu ortodoxia vreţi voi să apăraţi ci minciuna vicleană lansată de popa, minciună cu pretenţie de mântuitoare scurtă înţelepciune...

Puiul de om nu crede decât în minciunile popii... fiindcă e foarte superstiţios şi credul.

De ce credeţi voi că i-a zis Domnul lui Iezechiel să mânce pâine din balegă de om?

a pomenit cineva de bani?!

Fred a pomenit, ăla care se gândeşte la tine... sau la mine.:24:

cine este Fred?!

Soţul Wilmei.

la răspunsul asta m-am gândit şi eu, având în vedere că sunt fan :D

Dedicaţie specială pentru Willma şi Betty
 

Uite aici un cadou minunat pentru toţi sectanţii şi toţi ereticii şi pentru toţi păgânii şi idolatrii şi ateii şi pentru toţi dracii, comunistoizii şi masonii... adică pentru toţi fraţii...
...de la un umil creştin ortodox israelit amărât care aşa ca Tata săracul 'milă voieşte şi nu jertfe'.

Da, da, abea când a plecat plângând...

Ce-o fi în capul tău numai tu ştii. Un amestec mai "exotic" ca la tine încă nu am întâlnit .

Ce-o fi o fi!

Dacă tu nu pricepi ce scriu, asta nu înseamnă că e ceva exotic ci mai degrabă exodic.

Sau probabil că tu nu eşti deacord să nu cumva să urâm sectanţii şi ereticii, dracii sau păgânii... ca să nu se lovească piciorul lor de vreo piatră, şi dacă nu eşti deacord să-i iubim căci Domnul pe toţi deopotrivă îi iubeşte atunci probabil că vrei să le dăm foc în pieţe sau să-i răstignim aşa cum a răstignit Crassus pe toţi gladiatorii şi toţi sclavii care au dorit libertate pe marginea drumurilor Romei sau să-i prigonim ca nu cumva să se amestece cu oile noastre pe care le mulgem şi le tundem numai noi, numa' noi doi, bibilică bibiloi.

Păi nu zice Hristos că ai Tatălui sunt şi că pe oricine vine la El nu-l va scoate afară căci Tatăl este Cel ce-i mână la El? Şi oare nu Tatăl este Creatorul tuturor lucrurilor şi fiinţelor?

Fie-vă milă deci de Dumnezeu Săracul şi nu mai răstălmăciţi scripturile şi porunca!.. fiindcă în gLume sunt şi neghine rele adică fiii celui rău, lupii ăia ce stau ascunşi sub haină de oaie, de biserică sau de sfinţişori şi care au mare poftă de libertate, adică se eliberază ei nu de păcate şi mândrii ci de răspunderea înaintea lui Dumnezeu când Acesta le arată hăinuţa sau cămăşuţa lor plină de pete... de păcură care stă gata să se aprindă usturător ca de supărată pretenţie absurdă să arunce ei benzina de taină pe toţi cei din jur... ca să ardă şi ei săracii dacă şi aşa tot stau dejabba.

Dar să ştii că ai dreptate, deci nu te contrazic, chiar nu e nevoie să iubeşti pe nimeni altcineva decât pe Hristos şi pe restul să-i laşi baaltă ca nu cumva să te pună dracool să ai putere prin vreun organ sau mădular şi să te molipseşti şi tu de toate răutăţile şi prostiile şi perversiunile pe care le fac ei... în frunte cu popa ăla care-i condamnă mereu pe nedrept... săracii de ei.

De ce îmi pui în gură cuvinte pe care doar mintea ta le debitează?

Nu mintea ci inima le debitează cu măsură căci 'din preaplinul inimii grăieşte gura', şi e vorba de a mea şi nu de a ta...

Şi care sunt mă rog cuvintele pe care ţi le-am pus în guriţă?.. căci eu ţi-am răspuns îndrăznind să pricep ceea ce aveai în minte căci rezultă din text şi nu ceea ce ai spus sau n-ai spus ca să trebuiască să-ţi pun eu ţie cuvinte de care te dezici.

Deci ia să vedem ce cuvinte am zis eu că le-ai scris tu ca să te contrazic şi prin asta să mă laud pe mine în loc să las loc de bună ziua? Că văd că nu faci altceva decât să mă acuzi de câte ceva... în ambele postări... dar nu direct ci aşa ironic şi ocult şi deductiv insinuant şi neclar... în sensul că 'nu citiţi că acolo e ceva toxic'... deci eşti pe post de un fel de afiş cu moartea sub care scrie ceva ca să avertizeze: Pericol Mare!!!... adică sminteală. Păi nu ţi-e ruşine ţie obrazului măcar un pic?.. să faci şi pe prostul apoi susţinând că-ţi pun cuvinte grele în gură?

Prefer să nu mai zic nimic, că iărăşi deraiezi. Uită ce am zis.

Spune-mi tu eşti în înregistrărille care au trimitere de la "deşertex"?

Ok, uit, dar iar m-ai acuzat... că am deraiat şi că iar o să deraiez deci iată că te temi de ditamai năravul meu evident, şi atunci adică ce crezi tu că înseamnă asta? Specula asta pe care o practici? Mai bine nu-mi răspunde că e retoric.

Nu eu din păcate, ci acolo e înregistrat fratele meu... măgăruşul.

Să răspunzi serios la o întrebare, poţi? :71:

Dragul meu!
Mandrindu-ma cu smerenia mea nu voi dobandi vreodata SMERENIA [lui Hristos]. Ce zici, o fi adevarat?

Cine nu iubeşte pe Dumnezeu să fie anatemă!
 

Păi cum să iubeşti pe Dumnezeu dacă-L negi, Îl renegi, iei în gura ta Cuvântul Lui şi-L împrăştii cu credulitatea naivă că aşa vei împlini şi tu dacă or să facă alţii ceea ce ar fi trebuit să faci tu, şi răspândeşti cu tupeu Cuvântul Credinţei în timp ce tu eşti o neghină văruită care abea aşteaptă să rânchezească... fiindcă vrea mereu să i se scoale din trădare, ca să-şi umfle vorbele şi să-şi îngâmfe inima în timp ce i se ridică sminţenia lui până deasupra iubirii şi deasupra capului său ca să asculte mai mult pe fraţi, pe tata sau mama, pe fiice, pe copii, pe nevastă, pe soţ, decât pe Iisus...
...şi pe cine asculţi mai mult pe ăla îl iubeşti mai mult, iar cine face aşa să fie anatemă fiindcă nu împrăştie grâu ci neghină vopsită, ca să facă el mulţi copii-balaure, aşa mari şi nesăţioşi ca atunci când au jurat fiii lui Dumnezeu să se încurce cu fiicele cele 'frumoase' ale oamenilor de au ieşit 'oameni' ce nu se mai săturau de rău ca beroii!

Şi dacă în însuşi templul tău, în mintea, inima, sufletul, închipuirea ta îţi place să pipăi ceea ce nu îţi este îngăduit şi nu ţi se cuvine ţie, ca să te hrăneşti ca o muscă şi ca un gândac de cămară sau ca un şarpe iscoditor de pustie, pentru ca să dobândeşti cunoaşterea păcatului şi să te mândreşti apoi ca un câine negru al pământului ce apără făţărnicia sau ca un câine alb ce apără ştiinţele născocitorilor deşerţi, cu înţelepciunea lor sau a ta, atunci crezând că ai dobândit pacea fiindcă eşti mulţumit că ştii... descoperi că defapt tu nu faci altceva decât că descoperi la nesfârşit goliciuni care ţi s-au poruncit să nu le descoperi şi nici să te distrezi batjocurindu-le cu necredinţă... şi atunci deci dejabba rinchezeşti ca un rinchezaşaşaş... şi te ascunzi în scăpări mituitoare cu suptul ca să scapi sau pupatul jos ca să faci pe plac şi dejabba te crezi creştin fiindcă tu nu eşti creştin decât cu numele sau cu hainele sau vorbele linguşitoare când defapt tu eşti anatemă şi eres, adică un mestec toxic de lucrător acoperit cu credinţa în timp ce tăgădui puterea credinţei, iar iubirea ta nu-şi face temele de la Învăţătorul Iisus ci de la satana... şi astfel copiii tăi vor fi nişte uriaşi blestemaţi pe faţa pământului din pricina ta... aşa ca în vechime.

Deci păzeşte-ţi rădăcinile şi antenele gândacului ca nu cumva să vadă şi să audă şi să pipăie ca să ţi se ridice... din necredinţă şi trădare... pofta cea mare, lăcomia de a ispiti... pe Dumnezeu... cu sminţenia ta ca să te dai mare, tot mai mare, dându-te până şi exemplu şi lăudându-te în nebunie... că cică ţi-a înflorit ţarina ori că ţi-a rodit şi că de-acuma poţi să te mulţumeşti cu iubirea de sine şi să te lauzi cu lucrul tău!

Fii mai degrabă atent de ce ţi se ridică mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău ca să pretindă datorii şi sarcini grele de care tu nici cu degetul nu te atingi, de ce ceri tu de la alţii tot felul de jertfe pustii, jertfele vorbelor în deşert care nu împrăştie înţelepciunea fiindcă tu nu eşti înţelept ci neghina vopsită fiindcă eşti un spurcăcios!

Atât a cerut Domnul: Să-i iubeşti pe toţi casnicii tăi, pe toţi vrăjmaşii tăi, dar pe El să-l iubeşti mai mult căci pe cine iubeşti mai mult pe acela-L şi auzi mai bine!

Pe scurt:
 

Pe casnicool tău: cum l-ai alintat cum o rânchezat, cum l-ai mângâiat cum ţi-o dat pa... cu călcâiul, iar dacă l-ai mustrat sau l-ai certat, nu pe el ci pe păcat, gata, te ţine minte toată viaţa că eşti de neîncredere fiindcă i-ai făcut rău şi l-ai rănit în nevinovăţia şi autovictimizarea lui cea de bibelou, i-ai luat smalţul, l-ai julit, l-ai jignit... chiar când el săracool te iubea cel mai mult şi era şi cel mai deştept pentzru ca să-ţi aducă slavă în lume cică ţie... gata l-ai nenorocit.

E vorba deci să nu pierdeţi Calea şi mai ales sensul pe ea, că dacă te-ai oprit pe stâncă trebuie să iei aminte să nu fii bolovan 'rotund' ca nu cumva să te rostogoleşti nu numai până jos ci până la fundul... mării, acolo unde satana te calcă pe cap şi putrezeşti exact ca cingătoarea de in nemuiată şi băgată de Ieremia proorocul în crăpătura din stâncă şi închisă cu pământ lutos.

aici e scris adanc!

Nu e meritul meu decât păcatool.
 

Adînci sunt rădăcinile înţelepciunii, nicidecum scrisul..meu, că nu de la mine am scris adînc ci de la Cel de sus... pe care părinţii şi fraţii voştrii L-au părăsit, ca să rinchezească şi ei împreună cu duhul gLumii... pentru voi cică şi pentru urmaşi... ca să-i depăşiţi şi voi în rânchezeală şi săţietate până o să vi se despice rasele şi o să vi se vadă călcâile aşa cum s-a întâmplat cu cei din vechime care au fost duşi în ispită, au fost duşi în Babilon, spre mărturie tuturor că este adevărat ce este scris în cărţile ce se vor deschide... despre cei curaţi care vor fi găsiţi scrişi acolo în cartea vieţii Mielului, a Mireului cel Veşnic, spre deosebire de cei ce s-au potrivit pururea cu păcatul, potrivind şi sulimenind cerbicea la învârtoşarea inimii ca să se potrivească tot mai bine, şi care vor fi găsiţi scrişi cu viaţa lor în cărţile cele necurate aflate sub stăpânirea celui rău şi ascuns şi făţarnic şi distrugător de ispititor cu îngerii lui spurcaţi cu tot şi împreună cu toţi cei ce le urmează interesele viclene, amarnice şi grozav de cump-lite, plite pe care îşi ard toată iubirea curată... de la Dumnezeu.

Iată că vine...
 

''Iată că vine Domnul pe un căluţ alb, curat şi frumos...

Dracii ortodocşi se încruntă. Nu toţi creştinii ortodocşi sunt creştini şi din ei nu toţi sunt ortodocşi ci mulţi, foarte mulţi sunt pe invers pe undeva... unii la cale, alţii la sensul pe ea, alţii la inimă, alţii la sex, alţii la pofte, alţii la milă, alţii la ştiinţă, alţii la iubire.... şi toţi ăştia pe invers fac în general 'legea' ca cel mai tare din parcare şi aşa toate rânduielile lor văzute şi ţinute de oameni sunt în general pe invers... căci toate lucrările lor slujesc lucrarea făţărniciei şi prefăcătoriei, arătându-se cu maximă cuviinţă de faţadă şi dând impresia că nu se prefac deloc exact aşa ca cerul şi pământul brut, ăla de la Facere, pământ tâmp şi nelucrat şi nerânduit cu dragoste şi înţelepciune.

Ortodoxia şi noua ortodoxie sunt o minune de la Dumnezeu, o binecuvântare şi o fericire... însă din păcate nu prea mai este om să facă binele, toţi netrebnici s-au făcut şi toţi se laudă şi se dau mari şi se cred mai buni ca Domnul dacă deschid satanei şi ţapului roşu învârtoşat, dacă sunt buni foarte şi miloşi cu stana şi cu dracii îndreptăţindui, iată aşa se cred ei mai buni ca Dumnezeu făcând bine cică prin aia că se corcesc şi se amestecă deşi cum oare poţi fi mai bun dacă tu în loc să fii mai credincios şi mai bun cu Dumnezeu şi cu fiii şi copiii Lui ca să simţi şi să te împărtăşeşti de o mai mare bunătate ca a ta, tu ca 'deşteptul', ca sminţişorul lepădând grija, paza, porunca, tu eşti mai bun cu viciul şi cu viciosul ce te trage spre viciu şi osp-piciu?

Păi poţi fi mai bun dacă tu eşti mai bun cu răul şi ispita ca să stai aşa căzut în ea lucrându-ţi viciul cu făţărnicie şi prefăcătorie vicleană ca să te lauzi? Îţi poate veni binele şi ceva mai bun de la o mai mare răutate ca tine? Cum atunci te crezi tu mai bun şi cum de te vezi mai bun?

Simplu: ai fost văzut, te-ai văzut şi te vezi, ai mâncat aluatul făţarnicilor cărora le place să fie văzuţi şi atunci vrei mereu să fii văzut fiindcă-i crezi buni şi dovezile lor văzute le iei de bune şi apoi iar mai vrei să fii văzut... ca un mare creator, născocitor, bonom, frumos, tânăr, bun de tot, capabil, competent, puternic foarte care poate orice, limbut, atractiv şi toate celelalte vrăjitorii ştiinţifice, moderne, trendy, exact aşa cum e pe placul gLumii... şi de aia rânjeşti fiindcă te în crezi... sperând ca prin minune să fii văzut tot mai bine.

Deci te-ai văzut bine şi mai vrei... sperând că... te vei vedea iarăşi bine şi realizat, aşa cum te-au păcălit fariseii gLumii căci lor le place să fie văzuţi de oameni şi să primească plecăciuni şi închinăciuni, să ia locurile dintâi la mese şi ospeţe şi să li se acorde multă cuviinţă şi competenţă, să fie temuţi şi să le fie sorbite vorbele şi cuvântările şi să fie respectaţi pentru ceea ce par ei a fi... pentru vrăjeala cu care vă păcălesc ca pe proşti când defapt ei toţi sunt nişte draci ortodocşi, fără milă, fără har şi plini de prostie căci ei slujesc toată ziua făţărnicia şi lucrarea ei plină de prefăcătorie şi pismă ucigaşe.

Nu este suficient să te crezi creştin sau ortodox ci trebuie să fii cu adevărat un ortodox tainic căci cel ce se laudă şi îşi arată meritele crezându-se sursa binelui şi mai are şi pretenţii foarte înalte de la alţii pentru ca alţii să le aprecieze toate cele ce le arată ei şi le etalează cu importanţă de sine spre a fi văzute, toţi ăştia nu sunt altceva decât nişte satane ce au furat haine de sfinţi ca să ia ochii prostimii căci prostime este gloata care crede şi urmează făţărnicia lor, făţărnicia gLumii, pisma şi viclenia satanei cu care ei se încântă ajunşi la putere: puterea de a ucide duhovniceşte sau trupeşte fără milă şi fără cruţare pe orice adevărat creştin şi pe orice adevărat ortodox... nou ortodox, creştin universal.

Răbdaţi-i da' nu le mâncaţi aluatul căci mâncarea lor e pe invers şi nu-i urmaţi căci ei cad fie deadreapta fie deastînga fie în centrul poftei rele, nu-i mai urmaţi pe ei ci credeţi Domnului căci El este mai ortodox decât toţi ortodocşii la un loc şi iată-L că vine pe un căluţ alb, curat şi frumos.. foarte, un căluţ blând şi umilit.

există căluţi umiliţi?