![]() |
@Deja-vu
Ar trebui sa nu-ti mai raspund. Ziceai ca esti satul de dat lectii aici. Nici nu te pune nimeni si nici nu stii mare lucru. Nu faci decat sa imprastii lucruri gresite si sa amesteci lucrurile, pana si scripurile le prezinti gresit. Totusi nu vreau sa ramana greseli aici, ca mai vin si altii si citesc si chiar le iau in serios. 1. Din Scripuri: - daca Iisus ii spunea Maicii sale numai "femeie" si nu "mama" nu stiu. Nu reiese asta. Poate ca pe atunci asa era obiceiul. M-ar intrista sa stiu ca nu o considera mama. - la moartea Lui au fost acolo femeile mironosite, dar cred ca n-ai auzit de ele. Erau Maica Domnului, Maria Magdalena si inca vreo doua Marii si nu mai stiu acum exact, pe de rost. Maria Magdalena i-a spalat capul si picioarele cu mir. A fost femeia pacatoasa, pe care Dumnezeu a iertat-o si iubit-o chiar mai mult decat pe Apostoli. L-or fi dat barbatii jos de pe cruce, dar femeile l-au plans si ingrijit. - prima persoana care a vazut si inteles Invierea Sa a fost tot o femeie...Maria Magdalena. Si tot ea a dus vestea Apostolilor. Ea a umblat la mormant si L-a cautat si nu Apostolii. De ce, nu stiu. - Maria Magdalena a fost de fapt tot o apostolita a lui - peste tot L-au urmat si femei, numai ca nu se spunea asta direct. - exista unele intrebari si nelamuriri la multa lume, a caror raspuns n-o sa-l aflam niciodata. - cel mai important lucru: Iisus a iubit si respectat femeile, le-a aparat. Numai oamenii nu... - ai inteles gresit ceea ce spuneam de Adam si Eva. Ei, acolo in Scripturi au pacatuit si au fost pedepsiti impreuna. Scrie clar pedeapsa pentru femeie, dar nu prea scrie de cea a lui Adam. In fine, au primit amandoi pedeapsa. In practica, in biserica, insa, se vede ca numai femeia este pedepsita, iar barbatul deloc. Asta spuneam eu. Asta fac oamenii. 2. Au existat femei diaconite, mai citeste putin. Si eu spuneam ca ar trebui sa mai existe si azi. 3. A doua casatorie este acceptata de B.O.R. Numai la preoti este interzisa, fiind, dupa cate am inteles eu, comparata cu desfraul, adica un preot trebuie sa apartina numai unei singure femei. Si daca aia a gresit, tot preotul sufera si ramane fara familie, fara copii si fara profesie dupa unele opinii. Noroc ca mai exista judecata fiecarui episcop... Si nu toti preotii divortati, mai ales daca este de vina femeia, trebuie sa lase preotia. Depinde de episcop. Este f.greu sa fie preot de mir necasatorit. Dar isi poarta crucea. Asta tot oamenii au inventat-o. Singurii necasatoriti in ortodoxie ar trebui sa fie monahii. Si si aceia au probleme din aceasta cauza si cad in pacat. 4. Imi dai citate si exemple cum ca unii sfinti spun asa si altii altfel si vrei sa aduci lumina in acest fel. Pai daca tu insuti vezi contradictiile, de ce mai vorbesti? Exista opinii si opinii. 5. Nu vorbeam aici de emanciparea femeii, ci despre pozitia ei in biserica (si numai acolo), ceea ce este o mare diferenta. Nu este vorba ca femeia sa faca nu stiu ce, sa fie hirotonisita (desi nici in asat nu vad ceva rau), ci sa fie respectata si sa poata ajuta in credinta laolalta cu barabtul si nu sa fie prigonita. Inca o data: biserica este plina de femei. Barbatii nu mai vin, se duc la munca, la distractie, la nu stiu unde. Femeile mai tin credinta in picioare in bisericile de mir. Sa primeasca o recunoastere oficiala pentru asta si respect. Asta se cere aici. 6. Batjocoresti femeile in orice chip, ba ca cele tinere, ba ca vaduve, ba nu stiu care. Si barbatii ce fac? Ce mizerii fac in lume: baut, tutun, fotbal, femei (adultere, ca sa nu soun mai mult), pedofilie, razboaie, omoruri etc.! Iti place? Dar in biserica sa fie primii si fara pata! Nu mai tot batojocori femeile si spala barbatii, ca nu tine nici macar in fata lui Dumnezeu. El stie f.bine adevarul. Si inca ceva: eu nu interpretez cum vreau eu Scripturile. Nici nu am pretentia multora de aici ca le stiu si inteleg bine. Pe lumea asta toata lumea pare sa stie (la fel ca in fotbal si in politica) totul in credinta si da lectii. De la cel mai analfabet si pacatos mirean, pana la cel mai singuratic pustnic si la sfinti (care au fost tot oameni). Numai Dumnezeu stie cel mai bine ce a lasat si ce ne-a invatat si oamenii nu facdecat sa tot rastalmaceasca legea si vorbele Sale. |
Maica Domnului este cea care reda demnitatea femeii.
|
Citat:
|
Citat:
|
Multumesc pentru completari, Cristian! Ma uimesti din nou!Multumesc!
|
.....deja-vu................
ar mai fii ceva atat timp cat botezul simbolizeaza clar si explicit IRETAREA PACATULUI STRAMOSESC ...evident ca nu ar avea dece femeia sa plateasca pacatul evei asta insemnad ca negi botezul pt fete si ar fii valid oare cel pt baeti.....?si nu cred ca intr o taina asa de mare se pune problemea iertari pe jumate la fete si in totalitate la baieti.....??e o mare aberatie acesta interpretare,E CLAR PRIN BOTEZ AMBII PRIMESC IERTAREA PACATULUI STRAMOSESC..... SI SA NU UITAM MAREA TAINA A LUI DUMNEZEU CARE SA INTRUPAT DIN FEMEIE .....E INCREDIBIL........SI CULMEA IN CRESTINISM FEMIEA E PEDEPSITA OARE CUM...DAR ATAT TIMP CAT DUMNEZEU SA SMERIT ATAT DE MULT PT A RIDICA CINSTEA FEMEI........... noi nu facem decat sa avem curente iudaice introduse care de-a lungul timplui s a ajuns aici,si femeiea e tratata ca in cultul mozaic...oare cum.....sub o alta fatada cu amprenta crestinismului..... pt ca noi daca nu ne smerim nu putem intelege mare taina pe care a facut-0 DUMNEZEU de a se intrupa din femeie... ca exemplu multi barbati pe acesta tema ii zice femei SA SE SMEREASCA ASTA E SOARTA EI.....EI UITAND DE FAPT CA ACEASTA REGULA E VALABILA SI PT BARBATI A SE SMERIIIIII....dar in modul lor de impunere a femei sa se smereasca inseamna ca in mintea acestora exista un dram de mandrie pe care Dumnezeu il cunoaste..... deci sfatul ca femeiea sa se smereasca e valabil tuturor ca noi toti sa ne smerim....iti dai seama ce greu e pt un barbat sa se smerasca in fata unei femei.......imposibil pt mandriea pe care o are..... uitam ca o fapta buna foarte greu e scrisa in ceruri pt ca se cerceteaza orice gand cat e de mic si unul ca mandria care a facut din ingeri draci e cam grav..... deci cand ai sa vezi un barbat ca se smereste in fata unei femei sa stii ca abea atunci a ajuns la desavarsire....pt smerenia sincera .... dar rar vei vedea pt ca MANDRIEA CA E BARBAT E DINTAI NASCUT ADAM il face sa piarda tot ce incearca sa cladeasca...... un pacat asa de mica...... le este usor sa zica asta e soarta femei smerestete si taci......!!!!!!!mai da si rugaciuni pt asa ceva...dar oare asa zicea Hristos cand propovaduiea....NU SE DADEA PE SINE EXEMPLU SMERINDU SE....... deci mai avem mult pana ajungem oarecum sa cunoastem pe Dumnezeu.....ni se pare ca daca stim legea stim tot ...dar e greu sa mergi pe calea ceea stramta si mai ales fara smerenie.... ma mirat foarte mult stilu pe care l ai folosit.....din care a reesit acest lucru mandria ca esti barbat si asta e .....oricum sunt multi barbati care efectiv nu poate accepta ca femeie prin botez ii s a iertat si ei pacatul si nu pe portinui sau o parte ci intotalitate ca Hristos a venit sa ridice pe om fie barbat fie femeie.....nu a venit partial pt femeie.....! avem de lucrat la smereniea noastra ca om fie barbat fie femeie...! |
femeia merita... un barbat
|
Citat:
Desigur, in virtutea oricaror libertati , ori a principiului al III-lea al mecanicii newtoniene (principiul inertiei) ori... al oricarui fenomen meteorologic terestru sa nu ascultam de nimeni si se nimic si sa facem cum voim noi. Se poate si asa dar nu pe tarimul teologicoduhovnicesc deoarece se alege paful de curajos . Poti incerca si sa vezi ce obti ! Defapt esti pe drum . Neascultarea da roade tare bogate . Cele mai mari si frumoase sunt ereziile ! |
pentru ZAHARIA
APROPO DEFINESTEM EREZIA??????????probabil nu cunosti sensul ereziei Ereziile (gr. hairesis și lat. haeresis = opțiune, alegere) sunt "concepții particulare fie despre Sfânta Treime[/COLOR, fie despre dumnezeirea lui Iisus Hristos, sau despre firea Sa omenească, sau despre raportul dintre cele două firi în ipostasul Său dumnezeiesc, acestea din urmă fiind cunoscute sub numele de erezii hristologice. Se cunosc și erezii pnevmatologice, întâlnite în teologie sub numele de subordinaționism pnevmatologic, sau de pnevmatomahie". De asemenea, ereziile care afectează viziunea corectă asupra Bisericii se numesc erezii eclesiologice. ARATA MI MIE UNDE AM FACUT EU ASTFEL DE AFIRMATI?????????? DACA AM ZIS SA FITI MAI SMERITI ASA CUM A FOST HRISTOS CARE FIIND DUMNEZEU SA SMERIT NASCANDU-SE DIN FEMEIE.....nu e o conceptie particulara ci chiar asa a fost nu??? 1.ce te face sa crezi ca sunt pe drumul rau iar tu pe drumul drept?????? 2.daca tot crezi ca eu intrepretez cum vreau nu observi ca si tu vii cu citate din scriptura doar cee CE VREI TU......oricum orice discutie pe tema scrpituralnica fiecare are adevarul si interpretarea lui......eu vorbeam ce zice Hristos dar daca tu crezi ca ce zice SF.AP.Pavel e mai presus de cat smerenia in sine a lui Hristos nascandu-se din femeie pe care in orice pericopa o numeste femeie aratand pozitia ei clara ca a ridica-o.....putea zice"mama"dar nu.... 3.ce e rau ca noi toti sa ne smerim????????....dece un barbat nu s-ar smeri in fata unei femei????????????? e PACAT daca un barbat se smereste in fata unei femei???????? 4.chiar Sf.Ap.Pavel zice in Hristos nu exista barbat sau femeie,bogat sau sarac.....deci evident ca vei interpreta cum doresti.....capul plecat sabia nu-l taie deci mai ai de lucrat la smerenie eu am la"erezie"dupa cum zici tu iar tu la SMERENIE caci in toate postarile tale faci sa injosesti femeia si tot bati la lege....tu tot suti ca LA BOTEZ FEMEI II SE IARTA DOAR PE JUMATATE PACATUL STRAMOSESC???????de ce crezi...?oare Hristos a murit doar pe jumatate pt femeie????asa relatezi in alte postarile tale ca femeii pe jumatate ii se iarta pacatul stramosesc? 5. nu e nevoie de fizica pt smerenie atat timp cat Hristos a zis cine vrea sa fie sus sa fie SLUGA...dar cum un barbat nu poate sa se smereasca in fata unei femei clar caNU e pe drumul cel bun????????????nu?crezi ca smerenia are trepte? 6.tu crezi ca crestinismul se merge strict pe lege???????e ca si cum ai zice unde e lege nu i tocmeala.....?dar faza asta nu prea merge in crestinism se MERGE PE MILA SI NU JERFA... dar nu uita cu ce masura masori cu aceias vei fii masurat........ cand vei ajunge in rai sa ma pomenesti si pe mine pt faptul ca eu consider CA SMERENIA INTRECE ORICE LEGE...... si probabil fiind invatat ai citit interpretrea teologica a NT in care se explica foarte clar de ce sf.ap.Pavel a zis ca femeia sa taca ...pt faptul ca femeile erau predominante in primele veacuri erau mai galagioase si lea interzis.....si in constituita apostolica vezi clar rugaciunea de hirotonie a diaconitelor in care se rosteste exact ca si acum iar Sf.Vasile le a oprit tot din cauza slabiciuni barbatilor....... intrebat un parinte din sf Munte dece femeile nu au voie...stii ce a raspuns???PT SLABICIUNEA SI NEPUTINTA FIRII NOASTRE DE BARBAT....!si oare el nu putea critica femeia etc...dupa lege....dar nu a facut-o pt faptul ca fiind intelept S-A SMERIT PE SINE CONSINDERANDU-SE NEPUTINCIOS........! dar oricum aici nu e vorba de lege ci doar de ORGOLIU MASCULIN care isi pune accentul......crezi tu ca daca te smeresi in fata unei femei vei fii pedepsit de sf.ap.Pavel?????????sau vei da socoteala in fata lui Dumnezeu?????????crezi tu ca Dumnezeu nu va primi pocainta uniei femei care e in pantaloni si cu capul gol???????? APROPO CE POT SA OBTIN PRIN FAPTUL CA SUSTIN CA SMERENIA E BAZA FIE BARBAT FIE FEMEIE CA UNUL ALTIUEA SA SE SMEREASCA....CE POT OBTINE MA VOI DUCE IN IADDDDDDDDD CA SUSTIN CA UN BARBAT SA SE SMEREASCA???????????????????????????/ incredibil unde poate merge MANDRIAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA norocul meu e ca Dumnezeu nu gandeste ca voi si va plati fiecaruiea dupa FAPTELE SI BUNATATEA LUI fiecare om are dreptul sa se smereasca..... si nu uita ca in cultul ortodox fiecare etapa sa plasat in timp pt fiecare perioada ... cand zice Hristos iubeste pe aproapele tau nu zice doar daca e barbat daca e femeie supune-o ca e femeie nu o respecta e e femeie si etc.....hai ca deja dam in alte curente care au aparatut dea lungul anului CAND TE VEI SMERI UN PIC IL VEI CUNOASTE CU ADEVARAT PE DUMNEZEU.....!MAI AI...........! daca vrei la lege sunt atatea greseli care se fac se incalca N canoane si nu se mai zice nimic.....chiar daca sunt administrative dar sunt facute de SF Parintii si nu ar trebui sa se incalce......dar daca zic ca smereniea e baza gata ...mi se aduce citate etc.....!hai sa o lasam balta... stii ce a zis Moise ca de cat sa se duca singur in rai mai bine sa l piarda si pe el ca nu e de folos sa mearga singur deci a renutat la rai pt poporul sau....iar noi nu stim cum sa facem sa vedem paiul din ochiul celuilant...ca e femeie e in pantaloni etc...in loc sa vedem barna noastra... uite de asta in toate pericopele,Hristos arata ca cei de alt neam samarinean etc erau mult mai milostivi decat evrei cu litera legi..... si hai sa nu mai aruncam cu"pietre"ca ni se pare ca X e eretic....nu am ajuns la o asemenea DESAVARSIRE ca sa fim in masunra a spune astfel de lucruri......da...putem afirma aceste lucru fata de ceilanti atat timp cat ne consideram in sinea nostra un pic mai buni si credinciosi fata de ceilatii si din cauza A TOT CUNOASTERI NOSTRE NE PRMITEM SA jicnim indirect facand eretic pe unul si pe alt pt faptul ca nu ne consideram mai intelepti...deci MANDRII de intelepcinea nostra..... oricum ma bucur daca ati ajuns la astfel de desavarsire de a cunoaste si a deprinde cine e eretic......! |
pt Zaharia
O persoană care renunță complet la creștinism nu este considerată eretică, ci apostată; o persoană care renunță la autoritatea Bisericii, dar nu la învățăturile sale este o schismatic, în timp ce un individ din afara Bisericii Ortodoxe care se consideră el însuși creștin poate fi numit heterodox. De obicei, ereticii nu ăși definesc învățătura ca fiind eretică. Erezia este expresia unei vederi din interiorul unui sistem de credință stabilit. De exemplu, romano-catolicii îi consideră pe protestanți eretici în timp ce unii necatolici consideră catolicismul ca fiind "marea apostazie."
|
Citat:
Desi scriu corect romaneste si in exprimare fluenta constat ca ai nevoie de traducere din romana in romana . Ca sa-ti arat eu tie de ce erezie te faci vinovat te rog sa-mi arati unde te-am facut eu textual pe tine eretic . Am spus insa ca desvoltarea maxima a tilcuirilor strict personale ale sfintei Scrituri este erezia si cvasierezia(adica iminenta de erezie) . Am mai spus ca , dupa parerea mea, te afli pe drumul consideratiilor si interpretarilor strict personale privind scriptura, undeva pe drum dar ca mai ai ceva pina la final . Ce este de neinteles ? Iti multumesc pt. postarea definitiei ereziei, poate prinde bine pt. multi dintre cei fara studii temeinice de teologie; ai facut un lucru tintit initial defectuos dar care reorientat poate aduce mult folos ! Repetindu-ma , de ce nu ai reusit sa vezi padurea de copaci ? De ce nu ai inteles acestea si singur fara ca eu sa revin ? Pt. avizare si precautie : nu doresc sa ma exprim in alta limba ! Este tot ceea ce pot sa fac ca vehicul/mijloc de exprimare ! |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
hmm...
observ cu stupoare ca peste tot (pe forum) exista obsesia asta cu femeile, cum ar tb sa se imbrace, comporte, machieze etc...oameni buni, altceva nu aveti de dezbatut?
|
Citat:
|
Bine e ca femeia s-o urmeze pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu. In imbracaminte, in smerenie, in devotament si in alte virtuti crestinesti.
Cu cat deprinde mai mult aceste virtuti, cu atat isi aduna mai multe comori pentru viata vesnica. Ingerii scriu toate faptele bune. Daca ne intelegem crestineste menirea, vine Dumnezeu si ne ajuta sa ne purtam crucea. Daca nu, atunci ne lasa sa tanjim numai dupa pretuirea oamenilor... |
Maria Magdalena in perspectiva gnostica si blasfemii din Codul lui Da Vinci
Dupa atatea conferinte si luari de pozitie ale celor mai autorizate voci ortodoxe, credeam ca asa-zisul roman "Codul lui Da Vinci" a fost demult aruncat acolo unde ii este locul (adica la gunoi) si macar cei de pe forumul ortodox isi pazesc sufletul si mintea de hulele si minciunile din acea carte mizerabila, ca nu cumva ei insisi sa-i urmeze autorului si scrierilor lui pe drumul spre ghena: "Nu va temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot sa-l ucida; temeti-va mai curand de acela care poate si sufletul si trupul sa le piarda in gheena." (Matei 10:28) Intr-adevar, eu nu stiu nimic, dar oare Sfintii Parinti, apostolii si insisi evanghelistii chiar nu stiu nici ei nimic?
Daca nimeni nu reactioneaza la minciunile gnostice preluate din roman si lansate aici, care fac din Maria Magdalena "ucenicul cel iubit", sau ca ar fi existat "apostolite" (si ma refer mereu la sensul propriu: adica participanti la Cina cea de Taina, carora li s-a incredintat botezarea neamurilor, urmand ca dupa invierea de obste sa judece de pe cele doisprezece scaune poporul israelit), am sa incerc eu s-o fac. Maria Magdalena este egala apostolilor ca iubire (dupa Fecioara Maria si Petru mai apoi, ea L-a iubit cel mai mult pe Iisus, dar nu invers: Iisus iubea cel mai mult dintre ucenici pe Ioan) si ca marturisire (precum samarineanca Fotini) insa nicidecum n-a primit episcopia, puterea de a da harul preotiei prin punerea mainilor sau pastorirea unuia din cele 12 neamuri (stim din Evanghelii care au fost cei doisprezece alesi pentru aceasta misiune). Mai mult, ea este cuvioasa si nu mucenica, pe cand apostolii au primit cu totii mucenicia conform promisiunii: "Paharul Meu veti bea si cu botezul cu care Eu Ma botez va veti boteza", deci sa nu amestecam preotia, spovada, oficierea Sf.Taine sau anumite lucrari (incredintate numai celor doisprezece apostoli si barbatilor) cu lucrarea Mariei Magdalena, chiar daca toti au propovaduit Cuvantul Evangheliei si au facut minuni: 26. Deci Iisus, văzând pe mama Sa și pe ucenicul pe care Îl iubea stând alături, a zis mamei Sale: Femeie, iată fiul tău! (Ioan, cap.19) - (fiul era Maria Magdalena?!) 15. Deci după ce au prânzit, a zis Iisus lui Simon-Petru: Simone, fiul lui Iona, Mă iubești tu mai mult decât aceștia? El I-a răspuns: Da, Doamne, Tu știi că Te iubesc.Zis-a lui: Paște mielușeii Mei. 24. Acesta este ucenicul care mărturisește despre acestea și care a scris acestea, și știm că mărturia lui e adevărată. (Ioan, 21) Deci daca ucenicul cel iubit a scris Evanghelia dupa Ioan, numai un roman gen Codul lui Da Vinci poate sustine asa o minciuna: ca ucenicul nu era Ioan, ci Maria Magdalena. Din pacate pentru cei care neaga invatatura Sfintilor Parinti, Evanghelia zice ca Maria Magdalena si "ucenicul pe care-l iubea Iisus" sunt doua persoane diferite: 1. Iar în ziua întâia a săptămânii (duminica), Maria Magdalena a venit la mormânt dis-de-dimineață, fiind încă întuneric, și a văzut piatra ridicată de pe mormânt. 2. Deci a alergat și a venit la Simon-Petru și la celălalt ucenic pe care-l iubea Iisus, și le-a zis: Au luat pe Domnul din mormânt și noi nu știm unde L-au pus. (Ioan, cap.20) Alte erori si sminteli respinse de ortodoxie: ca Maria Magdalena i-a spalat capul si picioarele cu mir lui Iisus, ca a fost prima care a inteles Invierea, in definitiv ca ea a fost deasupra apostolilor ba chiar si a Maicii Domnului, care nu s-au invrednicit sa vina primii la mormant si n-ar fi crezut in Inviere dupa vederea mormantului gol, a giulgiului si a naframei (Doamne fereste de asa hule!) Dovada ca nu asa stau lucrurile e ca Maica Domnului (si poate chiar apostolul Ioan) s-a ridicat cu trupul la cer, pe cand Maria Magdalena are sfinte moaste la Athos. Dar Sf.Apostol Pavel, care a stat mult de vorba cu Sf.Apostol Petru si cunostea direct acesta detalii de dupa Inviere ne zice: 3. Căci v-am dat, întâi de toate, ceea ce și eu am primit, că Hristos a murit pentru păcatele noastre după Scripturi; 4. Și că a fost îngropat și că a înviat a treia zi, după Scripturi; 5. Și că S-a arătat lui Chefa, apoi celor doisprezece; 6. În urmă S-a arătat deodată la peste cinci sute de frați, dintre care cei mai mulți trăiesc până astăzi, iar unii au și adormit; 7. După aceea S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor; (I Corinteni, cap.15) 33. Și, în ceasul acela sculându-se, s-au întors la Ierusalim și au găsit adunați pe cei unsprezece și pe cei ce erau împreună cu ei, 34. Care ziceau că a înviat cu adevărat Domnul și S-a arătat lui Simon. (Luca, cap.24) Asadar, Iisus s-a aratat lui Petru (caci era cuprins de deznadejde dupa lepadare si probabil fugise in singuratate sa-si planga cu amar pacatul), apoi "celor doisprezece" si in apoi tuturor "apostolilor"; deci termenul de apostol in sens larg se refera la toti ucenicii care L-au cunoscut personal si urmat in peregrinari pe Iisus, iar in sens restrans - adica "cei doisprezece apostoli" e cercul interior, al celor care vor judeca pe Israel (pt. simplitate si pt. a nu repeta mereu expresia "cei doisprezece apostoli", eu personal ii numesc pe acestia apostoli si pe ceilalti ucenici): 14. Iar zidul cetății avea douăsprezece pietre de temelie și în ele douăsprezece nume, ale celor douăsprezece apostoli ai Mielului. (Apocalipsa, cap.21) Nu putem spune daca Iisus i s-a aratat Mariei Magdalena inaintea lui Petru, dar inclin sa fiu de acord cu unul din cei mai mari parinti ai Bisericii: Sf.Grigorie Palama, ajuns la cea mai inalta cunoastere a Dumnezeirii (vazator al energiilor necreate), care spune ca Iisus trebuie sa se fi aratat intai si intai Maicii Sale, fie si numai pentru cinstirea pe care i-o datora ca fiu dupa trup (pe langa faptul ca prin ea s-a izbavit pacatul Evei): "Nimeni dintre oameni nu l-a vazut pe Adam, la inceput, cum a fost plamadit si daruit cu viata, caci in acel ceas nu exista inca niciun om. Cea dintai dintre toate fapturile omenesti l-a vazut o femeie, caci Eva a fost cea dintai fiinta omeneasca creata dupa Adam; tot astfel, pe cel de-al doilea Adam, Care este Domnul, n-a fost om sa-L vada inviind din morti, caci nimeni dintre cei apropiati Lui nu se afla de fata (...) Or, dupa ce a inviat El, cea dintai care L-a vazut a fost o femeie. Totusi evanghelistii au vestit in chip ascuns un fapt pe care il voi descoperi evlaviei voastre; caci cea dintai dintre toti oamenii care a primit vestea cea buna a Invierii Domnului – asa cum se cuvenea si era drept – a fost Nascatoarea de Dumnezeu; iar ea a primit vestea chiar de la Domnul. Ea a fost cea care, inaintea tuturor, a stiut ca El inviase, cea care s-a bucurat de cuvantul Sau dumnezeiesc si nu doar ca L-a vazut cu ochii si L-a auzit cu urechile, dar tot ea a fost cea dintai si singura care I-a atins cu mainile ei picioarele neprihanite, desi evanghelistii nu spun in chip limpede toate acestea, nevrand ca tocmai Mama sa fie adusa drept martora, spre a nu da prilej de banuiala celor necredinciosi. Insa intrucat noi, acum, prin harul Celui Inviat, graim cuvantul nostru catre cei credinciosi, luand incredintare de la Cel ce a spus ca “nu este nimic ascuns, care sa nu se dea pe fata” [Luca 8, 17], vor fi dezvaluite de noi si acestea. Maica Fecioara era de fata cand a fost cutremurul, cand a fost rostogolita piatra, cand a fost deschis mormantul, fiind de fata si paznicii lui, chiar daca erau cazuti la pamant de frica. De aceea, dupa cutremur, de indata ce s-au ridicat, nu s-au gandit decat la fuga. Insa Maica Domnului se desfata cu aceasta priveliste, fara a le impartasi teama. Iar mie mi se pare ca pentru ea, in primul rand, s-a deschis acel mormant datator de viata. Si s-au dus ele degraba “cu frica si cu bucurie mare” [Matei 28, 8]. Iar mie imi pare ca Mariei Magdalena, ca si celorlalte femei care au mers atunci impreuna la mormant, le era intrucatva teama. Caci ele nu intelesesera inca puterea celor graite de inger si nici nu izbutisera sa primeasca in intregime lumina, ca sa o vada si sa o inteleaga pe deplin: insa Maica Domnului a simtit marea bucurie despre care vorbeste Matei; intelegand cuvintele ingerului si fiind cuprinsa toata de lumina – ea, care era pe deplin curata si plina de dumnezeiescul har; ea, care daduse crezare arhanghelului, intrucat acesta se aratase deja de multa vreme vrednic de incredere, prin faptele sale – cum oare, fiind de fata la toate aceste intamplari, ar fi putut Fecioara cea plina de dumnezeiasca intelepciune sa nu fi inteles ceea ce s-a infaptuit? Dar daca L-a vazut, daca L-a atins cu mainile ei, daca L-a intalnit si L-a ascultat, cum a putut spune cuvinte ca acestea: “L-au luat” si “nu stim unde”? Insa, dupa ce Petru si Ioan au alergat la mormant, dupa ce si ei au vazut giulgiul si dupa ce s-au intors de acolo, “Maria statea afara langa mormant plangand”. Vedeti, dara, ca nu numai ca ea [Maria Magadalena] nu-L vazuse inca, dar nici macar n-avusese parte de coplesitoarea bucurie de a-L auzi. Iar cand ingerii care erau de fata au intrebat-o: “Femeie, de ce plangi?”, ea nu le vorbeste, in raspunsul ei, decat despre Cel mort. Atunci, cazand si ea inaintea Lui si cautand sa-I imbratiseze picioarele, L-a auzit spunandu-i: “Nu te atinge de Mine!”; iar prin acest cuvant aflam ca, atunci cand,pentru intaia oara, s-a aratat Maicii Sale si femeilor care o insoteau, El i-a ingaduit doar ei sa se atinga de picioarele Lui, chiar daca Matei face ca aceasta atingere sa fie impartasita si de celalalte femei, nevoind Evanghelistul, din pricina pe care am pomenit-o la inceput, sa vorbeasca deslusit despre rolul pe care Maica Domnului l-a avut in acele imprejurari." http://calindragan.wordpress.com/201...mironositelor/ |
Am sa arat preotului acest articol.
Eu nu stiu aceste omilii, dar in scripturi scrie altceva. Ceva nu este in regula cu articolul citat. Rog un preot de pe forum si adminul sa controleze acest mesaj a lui Deja-Vu si sa spuna cum este corect. |
Iata viata Sf. Maria Magdalena (versiunea care se citeste si in biserici):
Sfînta Mironosiță și întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena (22 iulie) Viețile Sfinților pe luna iulie Sfînta Maria, numită Magdalena, a fost ucenița și mironosița lui Hristos cea dintîi și cea mai mare decît toate mironosițele și purtătoarele de mir. Ea se trăgea din seminția lui Neftalim, a cărei patrie se cuprinde în hotarele Galileii celei de sus, dintr-un loc ce se numea Magdala și de unde s-a și numit Magdalena. Aceasta a trăit în vremea venirii pe pămînt a Domnului nostru Iisus Hristos, ca, după judecățile lui Dumnezeu, să se arate lucrurile Fiului lui Dumnezeu întru dînsa, precum Însuși zice despre orbul din naștere. Tot prin voința dumnezeiască și spre oarecare folos sufletesc, ea era muncită și supărată de șapte duhuri necurate. Auzind ea de Hristos, Mîntuitorul lumii, Care umbla în vremea aceea prin cetățile și satele Galileii, că tămăduia toate bolile și neputințele din oameni, izgonea pe diavoli dintr-înșii, propovăduia Evanghelia împărăției cerului și cu puterea Sa dumnezeiască cea dătătoare de tămăduiri, făcea bine tuturor, s-a dus la Dînsul și s-a învrednicit îndată de milostivirea Lui cea iubitoare de oameni, împreună cu cei miluiți. Domnul Cel multmilostiv, care cunoștea pe toate mai înainte de facerea lor, a gonit dintr-însa pe cei șapte diavoli muncitori cumpliți, făcînd-o sănătoasă nu numai cu trupul, dar și cu sufletul; căci i-a luminat mintea cu lumina cunoștinței adevărului, făcînd-o să cunoască pe Mesia Cel așteptat și să creadă într-Însul, că El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel trimis de Tatăl, spre mîntuirea lumii. De atunci, Sfînta Maria Magdalena s-a făcut uceniță și următoare lui Hristos, slujindu-L împreună cu celelalte sfinte femei, pînă la patimile Lui cele de bună voie, pînă la moartea pe cruce și pînă la îngroparea dumnezeiescului Trup, după cum mărturisește despre aceasta Sfîntul Matei Evanghelistul, astfel: Acolo erau și femei multe, privind de departe, care veniseră după Iisus din Galileea, slujindu-I Lui, între care era și Maria Magdalena. Celelalte femei mironosițe erau: Maria, mama lui Iacob și a lui Iosi, adică vara Maicii Domnului; Maria lui Cleopa și Salomeea, mama fiilor lui Zevedei; Ioana, femeia lui Huza, un ispravnic al lui Irod; Suzana și cele două surori ale lui Lazăr, Marta și Maria. Această sfîntă mironosiță petrecea nedezlipită de Hristos și de Preacurata Lui Maică, mai mult decît toate. Pentru aceasta evanghelistul o pune mai întîi decît pe celelalte, ca pe o iubitoare de Hristos și de Maica Lui și ca pe o mai osîrdnică slujitoare Maicii Domnului și Mîntuitorului nostru. Ea, în vremea răstignirii Lui, stătea lîngă cruce, împreună cu Preacurata Fecioară Născă-toare de Dumnezeu și cu celelalte femei, privind la pătimirea lui Hristos. Pe de o parte, plîngea și se tînguia cu amar pentru Dînsul, iar pe de alta suferea pentru Maica Lui cea cu totul fără de prihană, care plîngea și se jelea ca o Maică fără de mîngîiere, pentru preaiubitul ei Fiu, al cărui suflet i l-a pătruns sabia, după cum spusese bătrînul Simeon mai înainte. Deci, inima sfintei fecioare, fiind slăbită cu totul, Sfînta Maria Magdalena, pe cît îi era cu putință, împreună cu celelalte, o mîngîia și o sprijinea, făcînd toate pentru ușurarea supărării ei. După ce s-au dus toți răstignitorii și după ce Hristos Și-a dat sufletul, a venit Iosif din Arimateea cu Nicodim și au luat trupul lui Iisus de pe cruce; deci, Maria Magdalena, căzînd împreună cu Preacurata Lui Maică și cu celelalte, au sărutat sfîntul și îndumnezeitul Lui trup și L-au petrecut pînă la mormînt. După ce L-au pus în mormînt, prăvălind piatra pe ușa lui, toate celelalte femei s-au dus împreună cu Iosif și cu Nicodim, numai ea împreună cu Preasfînta Născătoare de Dumnezeu se vede că au rămas lîngă mormînt, după cum zice Sfîntul Matei Evanghelistul: Era și Maria Magdalena și cealaltă Marie, adică Născătoarea de Dumnezeu, șezînd în preajma mormîntului. |
"Dar, fiindcă atunci era Vineri, seara tîrziu și după porunca Legii Vechi, se cădea să se odihnească fiecare după lucrul său, s-au dus și ele să se odihnească în casa lor. Deci, Sîmbătă s-au odihnit, după poruncă, după cum zice Sfîntul Luca Evanghelistul. După ce a trecut Sîmbăta, cînd se lumina de ziua întîia a săptămînii, după cum scrie Sfîntul Matei Evanghelistul, care istorisește cea dintîi mergere a femeilor la mormînt, care lumina spre Duminică, a venit Maria Magdalena și cealaltă Marie, adică Preasfînta Născătoare de Dumnezeu, să vadă mormîntul; pentru că Maica Domnului, pătimind durere ca o maică mai mult decît toți, n-a putut să rabde pînă ce se vor pregăti și celelalte miro-nosițe. Deci, aflînd pe Maria Magdalena împreună alergătoare și întocmai ca dînsa cu sîrguința, cu durerea și dorința - pentru aceea se pomenește de toți cei patru evangheliști -, a venit după miezul nopții la mormînt, nu cu aromate, că nu îngăduia vremea, ci numai să vadă mormîntul. Aceasta este cea dintîi ducere a cinstitelor și sfintelor femei la mormîntul Domnului nostru Iisus Hristos, pe care o istorisește Sfîntul Matei Evanghelistul.
Apropiindu-se ele de mormînt, iată s-a făcut cutremur mare, căci îngerul Domnului, coborînd din cer și venind, a răsturnat piatra de pe mormînt și a stat deasupra ei. Îngerul venise să vestească că a înviat Domnul! Deci, evanghelistul n-a zis că după ce s-a răsturnat piatra, atunci a ieșit Mîntuitorul din mormînt, ci cum că îngerul a răsturnat piatra și a stat deasupra ei. Că Domnul, strălucind trupul Său cu nestricăciune ca un Dumnezeu, cînd piatra era peste mormînt, a ieșit dintr-însul, precum și în seara aceleiași Duminici, ușile fiind încuiate, a intrat la ucenicii Săi. Și zice: Chipul lui era ca fulgerul și îmbrăcămintea lui albă ca zăpada și de frica lui s-au cutremurat străjerii, rămînînd ca morți. Îngerul a zis către femei: Nu vă temeți, știu că pe Iisus Cel răstignit Îl căutați Nu este aici, ci S-a sculat, precum a zis; veniți de vedeți locul unde a zăcut Domnul; și, ducîndu-vă, spuneți ucenicilor Lui că S-a sculat din morți. Vedeți că îngerul nu le-a mustrat, nici le-a spăimîntat, ci a vorbit cu blîndețe către dînsele: Nu vă temeți, știu că pe Iisus Cel răstignit Îl căutați...? Și nu numai aceasta, dar le cheamă să vadă și locul unde a fost pus trupul Lui, zicîndu-le: Veniți de vedeți unde a zăcut. El le și sfătuiește să se ducă să spună ucenicilor că Domnul a înviat, zicîndu-le: Degrabă mergînd, spuneți ucenicilor Lui că S-a sculat din morți.... Pentru ce așa? Ca să se arate din amorțirea străjerilor, din cutremurul care a urmat și din vorbirea cea cu blîndețe, că aceasta este cea dintîi ducere la mormînt a femeilor, iar nu după cum socotesc alții. Deci, aceste două femei, adică Preasfînta Fecioară, Născătoa-rea de Dumnezeu și Maria Magdalena, ducîndu-se de la mormînt, cu frică și cu bucurie mare, să vestească apostolilor că S-a sculat Domnul, precum a zis către dînsele îngerul, le-a întîmpinat Însuși Dumnezeu, Cuvîntul cel întrupat, și le-a zis: Bucurați-vă! Ele, căzînd, s-au închinat Lui și, cuprinzîndu-I picioarele le-au sărutat. Deci, Domnul nu le-a certat cînd s-au atins de Dînsul, căci Îl vedeau întîi; ba, dimpotrivă, le-a îmbărbătat și le-a făcut fără de temere, zicînd: Nu vă temeți, ci duceți-vă și spuneți fraților Mei să se ducă în Galileea; că acolo Mă vor vedea. Ele, ducîndu-se la ucenici, le-au vestit lor și tuturor celor ce erau împreună cu ei, glasul îngerului și al Domnului că L-au văzut pe El. Dar nu numai aceasta, ci și picioarele Lui le-au cuprins. Ucenicii Domnului, din pricina multei și negrăitei întristări ce li s-a făcut cu răstignirea Dascălului lor, nu sufereau nici să le audă. Însă, pentru Magdalena, după cum mi se pare, nici un cuvînt n-au zis; iar pentru Preacurata Maica Domnului, pentru că o cinsteau și se rușinau de dînsa, au zis în sine, că covîrșirea mîhnirii a amăgit-o, tulburîndu-i mintea, vederea, auzirea și pipăirea. Dar sufletul ei cel curat și strălucit a fost încredințat cu dinadinsul de toate acelea care le-a văzut și le-a pătimit; și a cugetat în sine, nimic pricindu-se mai mult cu ucenicii și nemaiducîndu-se la mormînt. Maria Magdalena, crezînd mai mult apostolilor, decît celor văzute și pipăite de ea însăși, era mică la credință, neîncrezîndu-se unei vederi. Deci, socotind că i s-a nălucit, a luat cu ea pe Ioana, pe Maria și pe alte femei și iarăși s-au dus cu aromate la mormînt, în aceeași noapte, fiind încă dimineață, mult mai înainte de a se lumina de ziuă; și au intrat în mormînt cu cele ce erau cu ea și nu se dumireau în sinea lor. Atunci au stat înaintea lor doi bărbați, care nu erau alții decît doi sfinți îngeri, îmbrăcați în haine albe. Temîndu-se ele de acea vedere, îngerii au zis către ele: Ce căutați pe Cel viu cu cei morți? Nu este aici, ci S-a sculat! Deci, luați aminte, iubiților, cum se arată, că nu este aceasta întîia mergere a femeilor la mormînt, ci a doua. Lucru necuviincios era ca, pe femeile care nu văzuseră nimic și nu auziseră de Învierea Domnului, să le certe și să le mustre sfinții îngeri, zicîndu-le: Ce căutați pe Cel viu cu cei morți...? Arătat este că ele au auzit mai înainte toate acestea, de la cei ce au văzut de față pe Domnul și au auzit de la El mesajul către ucenici, dar n-au crezut. Pentru acestea le certau îngerii și încă pentru că erau și bărbați cu ele. Și cine zice acestea? Sfîntul Luca Evanghelistul. Iată ce zice el: Iar în prima zi după Sîmbătă (Duminică), foarte de dimineață, au venit femeile la mormînt, aducînd aromatele cele ce le gătiseră... După aceea, nu numai că le-au certat îngerii, dar le-au și zis: Aduceți-vă aminte, cum v-a grăit, pe cînd era cu voi în Galileea, zicînd că se cădea Fiului Omului, să se dea în mîinile oamenilor păcătoși, să se răstignească și a treia zi să învieze... Atunci ele și-au adus aminte de cuvintele Lui. Plecînd acei bărbați, femeile împreună cu Maria Magdalena, au vestit pe ucenici. Deci, Maria Magdalena pentru a doua oară văzuse mormîntul, iar celelalte o dată. Se zice că cuvintele lor s-au arătat înaintea ucenicilor ca o bîrfeală și nu le-au crezut. Acestea le scrie Sfîntul Luca Evanghelistul, pentru a doua mergere a femeilor la mormînt. După acestea, duhul Mariei Magdalena ardea, căci ucenicii n-au crezut-o nici acum pe ea, nici pe cele împreună cu ea, ci au socotit ca o bîrfeală cuvintele lor. Pentru aceea, sculîndu-se de dimineață s-a dus la mormînt, pentru a treia oară și a văzut piatra răsturnată de pe ușa mormîntului. Deci, a alergat la Simon Petru și la Ioan. Din acestea se vede priceperea femeii acesteia, căci se necăjea cu sufletul, împreună cu Preasfînta Născătoare de Dumnezeu, vestind ucenicilor întîia mergere la mormînt și învierea lui Hristos, dar nu le-au crezut. Apoi, venind foarte de dimineață împreună cu alte femei și bărbați, și atunci cuvintele ei s-au arătat ca o bîrfeală. Ea se necăjea nu numai că nu au crezut-o, dar nici nu s-a sculat cineva dintre ei să se ducă la mormînt cel puțin și să vadă. Ci, fie de frica iudeilor, fie de multa și negrăita mîhnire, ședeau toți ca niște morți. Singur Petru, după a doua vestire a femeilor, s-a sculat și s-a dus singur la mormînt, dar nu s-a mai aplecat spre el, căci nu îndrăznea să intre, fie pentru că se credea nevrednic, fie că-și aducea aminte de lepădarea sa de Dînsul; poate și pentru frica iudeilor, precum s-a zis mai sus. Pentru acestea, Maria Magdalena, arzînd cu duhul de dragostea ce o avea către Dascălul și Binefăcătorul său și fiind plină de cuget dumnezeiesc, s-a dus singură a treia oară la mormînt iarăși de dimineață și aflînd piatra luată de pe el, s-a întors la ucenici, gîndind în sine acestea: "Dacă le voi spune lor că a înviat Hristos, iarăși voi ridica strigare împotriva mea că sînt îndrăcită; căci dacă n-am fost crezută împreună cu celelalte femei, cînd le-am vestit învierea lui Hristos, cum voi fi crezută acum singură? Deci, știu ce voi face: voi grăi celor mai mari și mai fierbinți cu dragostea către Hristos, adică lui Petru și lui Ioan. Aceștia, însă, au auzit mai înainte de învierea Domnului nostru Iisus Hristos, dar de frica iudeilor, se îndoiau de această minune, ca și cum nimic n-ar fi auzit. Deci, cum îi voi deștepta pe ei, numai să meargă la mormînt și să vadă lucrul ce s-a făcut? Am aflat ce voi face: nu le voi spune lor că a înviat Domnul, căci atunci voi cădea iarăși în cele de mai înainte, ci le voi spune o veste vrednică de crezut". Deci, Maria Magdalena a venit, precum s-a zis, la Petru și la Ioan și le-a zis: Au luat pe Domnul din mormînt și nu știu unde L-au pus. Ca și cum ar fi zis astfel: "Ascultați-mă pe mine robii lui Dumnezeu! Ori S-a sculat Domnul din morți, ori nu; deci, eu nu știu ce să vă spun vouă; dar, una vă zic cu adevărat, că trupul Lui nu mai este în mormînt. Pentru aceea sînteți datori a vă sîrgui să cunoașteți cine este acela care L-a luat și unde L-a pus". Văzut-ai înțelepciunea acestei femei? Că de nu vom zice că astfel s-a sfătuit în sine, vom cădea în socoteli fără de rînduială și nepotrivite; ca și cum aceea care I-a pipăit picioarele Lui, împreună cu Preasfînta Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu, și a auzit de la îngeri a doua oară că S-a sculat Domnul, n-ar fi spus drept. Iar din aceea că le-a vorbit ca de un mort, că au luat pe Domnul meu din mormînt și nu știu unde L-au pus..., este arătat că răspunsul ei era meșteșugit și înțelept; deci, îndată i-a plecat a merge la mormînt!" |
"După ce au pornit acești doi ucenici la mormînt, ea le-a urmat lor. Ucenicii, intrînd în mormînt, au văzut giulgiurile singure zăcînd și mahrama, cu care era înfășurat capul Lui, era învăluită și aruncată într-un colț, iar trupul Lui nicăieri. Deci, atunci au văzut și au crezut că au luat pe Domnul din mormînt, precum le-a spus Maria Magdalena. După aceea și ucenicii s-au întors iar la ai lor, necrezînd nimic despre Înviere și prin necredința lor au aruncat în oarecare îndoială și pe Maria, care se făcuse atît de credincioasă, după ce văzuse și auzise atîtea. Ea socotea acestea în sine din multa evlavie; adică, pînă acum mi se părea că am oarecare cuget întemeiat, pînă cînd apostolii nu văzuseră mormîntul și pentru aceea nu credeau în Învierea Domnului. Deci, după ce au văzut că trupul Domnului nu este mormînt, se aflau tot în această credință, adică că l-a furat cineva. Dar este arătat că eu, fiind femeie, am păreri și nu aud nici nu văd nimic adevărat; iar ei, fiind bărbați luminați de la Dumnezeu, rămîn nerătăciți și nu se amăgesc cu înlesnire, ca noi femeile.
Maria Magdalena, avînd în mintea sa această socoteală, a rămas plîngînd lîngă mormînt și, după ce s-au dus Petru și Ioan, s-a aplecat iar în mormînt și a văzut doi îngeri îmbrăcați în veșminte albe. Aceia, văzînd-o, au întrebat-o: Femeie, de ce plîngi? Pe cine cauți? Ea a răspuns: Au luat pe Domnul și nu știu unde L-au pus...! Apoi, venind Domnul și văzîndu-L îngerii, s-au sculat înaintea Lui. Ea, văzînd că îngerii s-au sculat și, sfiindu-se de dînșii, s-a întors înapoi și, văzînd pe Domnul, nu L-a cunoscut. Pentru ce? Pentru că Domnul după Înviere era îmbrăcat cu trup nestricăcios și nu se arăta decît numai acelora, cărora voia și cînd voia. Fiind întrebată de Domnul: Femeie, de ce plîngi? Pe cine cauți? Ea a răspuns asemenea ca și către îngeri; căci credea că el este grădinarul acelei grădini, în care era mormîntul. Deci, a zis către Dînsul: Doamne, dacă L-ai luat Tu, spune-mi unde L-ai pus pe El, că eu Îl voi lua! Acest răspuns către Domnul și către înger, Maria Magdalena nu l-a făcut cu cugetare și fățărnicie ca mai înainte, precum a făcut către ucenici; că acelora, ca unora ce nu știau, le-a răspuns, ca să-i deștepte pe toți să se ducă la mormînt. Ci, după ce au venit și au văzut că trupul Domnului nu era în mormînt și după ce n-au crezut că a înviat, de aceea s-a îndoit și ea cu gîndul și a pătimit aceasta, pentru că era foarte cucernică. Ea se încredea mai mult apostolilor, decît socotelii sale. Deci ea, fiind schimbată după aceea și încredințată cu adevărat că trupul Domnului s-a luat din mormînt de cineva, a răspuns așa precum credea în socoteala sa. Atunci Iisus, ca un Dumnezeu, cunoscînd inima ei, a strigat către dînsa cu glasul Său cel obișnuit, ca să-L cunoască: Marie! Iar ea, cunoscîndu-i glasul, că a doua oară i se arăta, a căzut la picioarele Lui, ca și la vederea cea dintîi; dar nu a primit-o cu aceiași bucurie, ca întîi, ci a îndepărtat-o de la El, zicînd: Nu te atinge de mine! Deci, mai întîi S-a lăsat ca cele două femei să-I sărute cinstitele și preacuratele Lui picioare; dar nici o vorbă n-a auzit de la Dînsul. Vezi, că de vreme ce n-a crezut cu adevărat, a îndepărtat-o Mîntuitorul, zicîndu-i: Nu te atinge de Mine! Atunci, la întîia arătare a Domnului, le-a lăsat să se atingă și să-I sărute picioarele, ca mai mult decît cu vederea și cu auzirea să se încredințeze prin pipăire, că Cel ce S-a răstignit și S-a îngropat, a înviat. Dar acum o izgonea de la Dînsul pe Maria Magdalena, fiindcă, schimbîndu-se după atîta încredințare, a auzit: Nu te atinge de Mine, că încă nu M-am suit la Tatăl Meu! Astfel o certa pe ceea ce s-a îndoit în credință și îi deștepta mintea, aducîndu-i aminte de Părintele Cel ceresc. Domnul a încredințat-o să nu-L socotească a fi numai Acela care se vede, adică om înviat din morți, ci și Dumnezeu adevărat, ca Unul ce este Fiul adevăratului Dumnezeu și Care S-a făcut om pentru noi. El a zis: Du-te și spune fraților Mei, că Mă voi sui la Tatăl Meu și la Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu și la Dumnezeul vostru! Maria Magdalena, auzind și văzînd acestea, s-a dus la ucenicii Lui și nu le-a mai zis că au luat pe Domnul din mormînt; ci a venit cu multă încredințare și îndrăzneală, spunînd că a văzut pe Domnul și le-a spus ceea ce i-a zis Hristos. Aceasta este a treia mergere a femeilor la mormîntul Domnului, pe care a scris-o Sfîntul Ioan Cuvîntătorul de Dumnezeu și care s-a făcut foarte de dimineață, fiind încă întuneric. Acum trebuie să spunem și despre a patra ducere a femeilor la mormînt, ca să se vadă osîrdia, evlavia, dragostea și durerea inimii pe care Sfînta Maria Magdalena o avea către Domnul și Dascălul ei; căci numai ea dintre toate, s-a dus la mormînt de patru ori. Pentru aceea Sfîntul Duh a învrednicit-o pe dînsa să o amintească Sfîntul Marcu în Evanghelia sa. Dar unde este arătat, că a patra ducere la mormînt a femeilor este cea istorisită de Sfîntul Marcu? Aceasta ne-o arată vremea, fiindcă numai Marcu scrie că femeile au venit la mormînt, cînd răsărea soarele. Pe Sfînta Maria Magdalena au pomenit-o toți cei patru evangheliști, după cum s-a zis mai înainte; că Maria Magdalena a venit împre-ună cu celelalte femei, care aveau miruri mai înainte pregătite. Deci, trecînd sîmbăta, dis-de-dimineață, în prima zi a săptămînii, au venit femeile la mormînt, pe cînd răsărea soarele." |
"Acum să vedem pentru ce Maria Magdalena, după trei vederi, s-a dus iar împreună cu femeile acelea la mormînt și mai ales ducînd cu sine miruri și aromate, socotind că vor afla trupul în mormînt. Cititorule, ascultă cu luare aminte: Maria Magdalena, încredințîndu-se desăvîrșit despre Învierea Domnului prin a treia vedere a lui Dumnezeu și mărturisind ucenicilor că a văzut pe Domnul și că i-a zis cele ce s-au spus mai sus, nu s-a mai îndoit. Dar, de vreme ce a văzut pe Maria lui Iacov cel Mic și mama lui Iosi, pe Salomeea și pe alte femei ducîndu-se la mormînt, avînd cu ele aromate, s-a dus împreună cu dînsele, tocmai pe cînd răsărea soarele, nu că se îndoia, ci ca și cum povățuia pe celelalte femei. Ea se bucura și sălta, că a văzut de multe ori mormîntul deșert, iar femeile celelalte, ori că nu auziseră pînă atunci nimic din cele făcute, ori că auziseră rău; de unde se poate vedea, că nimic nu știau cu dinadinsul, căci ziceau: Cine ne va răsturna nouă piatra de pe ușa mormîntului? Dar, căutînd, au văzut că piatra era răsturnată de pe ușa mormîntului, fiindcă era foarte mare.
Vezi, că nici despre piatră nu știau ele bine, precum ne spun Sfinții Evangheliști Matei și Luca. Apoi, intrînd în mormînt, au văzut pe un tînăr șezînd de-a dreapta, îmbrăcat în veșmînt alb, și s-au spăimîntat. Acela nu le-a certat pe ele, precum ne spune Sfîntul Evanghelist Luca, asemenea și Sfîntul Evanghelist Ioan despre Însuși Domnul, căci tînărul știa că atunci veniseră întîi. Dar nici pe Magdalena n-a certat-o, căci cunoștea prin bucuria feței ei, că acum venise la mormînt fără să se îndoiască de Învierea Mîntuitorului; ci a venit bucurîndu-se și veselindu-se. De aceea, nu numai că nu le-a certat, dar chiar le-a îmbărbătat pe ele, ca și îngerul cel dintîi, precum ne spune Sfîntul Evanghelist Matei, zicîndu-le: Nu vă spăimîntați; pe Iisus Nazarineanul Cel răstignit Îl căutați? S-a sculat, nu este aici; iată locul unde L-au pus pe Dînsul. Deci, duceți-vă și spuneți ucenicilor Lui și lui Petru, că va merge mai înainte de voi în Galileea; acolo Îl veți vedea pe El, precum v-a zis vouă. Femeile, ieșind degrabă, au fugit de la mormînt, căci le cuprinsese cutremur și spaimă mare, și n-au spus nimănui nimic, căci se temeau. Din acestea se arată că femeile de mai sus sînt altele, afară de cele de care ne spune Sfîntul Evanghelist Luca și Matei și afară de Maria Magdalena. Sfînta Maria Magdalena, ucenița și osîrduitoarea lui Hristos, I-a slujit Lui cu dragoste și cu sîrguință și mai înainte de patimi. Ea a suferit durere îndoit de mare, în vremea patimii Mîntuitorului nostru Iisus Hristos; pe de o parte, văzînd pe Domnul său spînzurat pe Cruce, astfel încît putea cu ușurință să-I numere oasele, capul rănit de spini, fața neavînd chip, mîinile și picioarele pătrunse de piroane, coasta împunsă cu sulița și tot trupul rănit de bătăi; iar pe de alta, văzînd pe Preacurata Lui Maică, tînguindu-se cu amar și leșinînd de durerea inimii, o sprijinea și o mîngîia. Acestea toate sînt probe doveditoare pentru adeverirea Învierii lui Hristos. Numai ea a mers de patru ori la Mormîntul Lui și, după a patra întoarcere de la Mormînt, a rămas lîngă Preasfînta Născătoare de Dumnezeu, slujindu-i ei, de atunci pînă la Înălțarea Lui la ceruri, nu ca unei maici a Dascălului și a Făcătorului de bine, ci ca unei Maici a Însuși Fiului lui Dumnezeu, Făcătorul tuturor. După înălțarea Lui la ceruri, a ieșit și ea, ca un apostol, la propovăduire și, străbătînd prin multe țări, a binevestit pe Hristos tuturor păgînilor. Pe mulți i-a adus la cunoștința de Dumnezeu, ca și Sfinții Apostoli, apoi a mers la Roma și a stat înaintea Cezarului Tiberiu, pe care Sfînta Maria Magdalena l-a tămăduit, fiind bolnav de un ochi. Ea, povestindu-i toate cele despre Hristos, l-a făcut să creadă într-Însul, după cum zic unii. De aceea el s-a pornit cu urgie împotriva lui Pilat și împotriva arhiereilor și i-a pedepsit, după faptele lor, cu rea și cumplită moarte. După aceasta, ea a plecat din Roma și s-a dus în Efes, la Sfîntul Ioan Cuvîntătorul de Dumnezeu. Acolo slujind apostolește la mîntuirea oamenilor, prin fericita adormire s-a mutat către Domnul și a fost îngropată la intrarea peșterii, de către Sfîntul Ioan Cuvîntătorul de Dumnezeu. Tot acolo au adormit și cei șapte sfinți tineri mai pe urmă. Pe vremea împărăției preaînțeleptului Leon, s-au adus de acolo în Constantinopol cinstitele moaște ale Sfintei Maria Magdalena și le-a pus în mînăstirea Sfîntului Lazăr, pe care o zidise el. Acolo se săvîrșea prăznuirea pomenirii ei, întru slava lui Hristos, Dumnezeul nostru, Căruia I se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, împreună cu Tatăl și cu Preasfîntul și de viață Făcătorul Lui Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin." |
Citat:
Si de ce preferi sa dai crezare unui articol care interpreteaza "cealalta Marie" ca fiind Maica Domnului? Mi se pare cel putin lipsit de respect sa o numesti pe Maica Domnului "cealalta" si sa o enumeri ultima - deci cred ca este vorba de altcineva. Alte Marii: sora lui Lazar, mama lui Iacov, mama lui Cleopa (dupa cum le-ai mentionat si tu intr-un articol) |
@ Deja-vu
Ceea ce postezi nu este deloc "deja-vu" (in sensul ca nu sunt banalitati)
M-am bucurat sa citesc toate mesajele tale de pe acest thread. |
"Insa barbatia sfintelor femei mironosite nu s-a terminat pe Golgota. Ele au fost de fata si vineri seara, la coborarea Domnului de pe cruce si, impreuna cu Iosif din Arimateea, au cumparat giulgiu si miresme, au uns trupul Lui cu miresme, L-au infasurat in giulgiu, L-au pus in mormant si au pravalit o piatra la usa mormantului. Iar Maria Magdalena si Maria, mama lui Iosi, adica Maica Domnului, priveau unde L-au pus. Si dupa ce a trecut ziua sambetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, adica sora Maicii Domnului, si Salomeea au cumparat miresme ca sa vina sa-L unga."
(Dintr-un articol de pe acest site la Duminica mironositelor) "Smerit este Isus și-atunci când Se arată celei ce “mult a păcătuit” și căreia “mult i s-a iertat”, care, păcătuind peste măsură, a și iubit peste măsură – Maria din Magdala. Ce delicat îndemn la pocăință, spovadă și apostolat ne dă Mântuitorul prin Sfânta Maria din Magdala, cea ridicată din imoralitate la sfințenie, nouă celor atât de lași în a ne smulge din păcat! O, cum ni S-ar arăta și nouă, celor ce mult am mai păcătuit, dac-ar găsi și-n noi aceeași iubire purificatoare și cristificatoare iubire ca a ei! Femeile mironosițe L-au văzut pe Domnul mort pe cruce și L-au văzut pus în mormânt, dar totuși au venit la El. Și noi Îl știm prezent în Euharistie, dar noi venim la El? Isus era în ele mai mult decât speranța: era iubirea lor, cum a rămas și după ce a răposat pe Cruce. Ce este pentru noi Isus?…" "Maria din Magdala, prin viața în păcat, a fost întâia care a prezis crucificarea lui Isus. Prin mirul pocăinței turnat pe Sfintele picioare, Maria fost prima care I-a prevestit înmormântarea. Tot ea a fost prima i-a căutat mormântul și totodată prima care a întrezărit misterul Învierii: a lui Isus și a sufletului ei. În care din aceste momente magdaleniene ne vom găsi vreodată? În toate, de vom iubi și crede. …Căci: Îndrăzniți, fiindcă Eu am biruit lumea! (Ioan 16,33)." (Autor: pr. Tertulian Langa) "Dupa ce au tinut odihna dupa lege, la cântatul cocosului, in timp ce prima zi a saptamânii abia incepea sa se zareasca, Maria Magdalena si “cealalta Marie” (Dupa Sfântul Roman Melodicul si Sfântul Grigore Palama, ” cealalta Marie ” nu putea fi decât Maica Domnului, caci se cadea ca ea sa fie prima care sa se bucure de Invierea fiului Sau. Pentru majoritatea Parintilor insa, Maria Magdalena e cea care l-ar fi vazut prima pe Domnul, conform cuvintelor Evangheliei (Marcu 16 :9), “cealalta Marie” fiind Maria, mama lui Iacov. Scriitorii ecleziasti au incercat sa concilieze in moduri diferite istorisirile divergente ale Evangheliilor despre vizita sau vizitele la mormânt ale Sfintelor Mironosite.) venira la mormânt. Un Inger stralucitor li se arata, insotit de o cutremurare a pamântului si le vesti ca Iisus nu se mai afla inauntru, si ca inviase (Matei 28 :1). Tulburate cu totul, nu privira macar mormântul si alergara sa duca Apostolilor vestea. Domnul inviat li se arata pe cale si le saluta zicând : “Bucurati-va!”. Trebuia intr-adevar ca El sa anunte unei femei eliberarea de natura noastra, cazuta si condamnata la suferinta ca urmare a greselii Evei." |
"Ziua se ridicase, Maria Magdalena se duse la fata locului pentru a doua oara pentru a se convinge ca nu fusese vreo vedenie. Constatând ca mormântul era intr-adevar gol, ea se duse de-a dreptul la Petru si Ioan sa ii anunte, care alergara si ei la locul cu pricina. Dupa plecarea celor doi discipoli, ea ramase singura lânga mormânt intrebându-se cine putea sa fi ridicat trupul (Ioan 20 :11). Doi Ingeri invesmântati in alb se aratara atunci pe locul unde fusesera capul si picioarele Domnului si o intrebara de ce plângea. In timp ce le raspundea, Ingerii se ridicara dintr-odata, cu respect. Maria se intoarse si il vazu pe Iisus care ii puse aceeasi intrebare. Luându-l drept gradinarul locurilor, ea intreba daca El era cel care scosese trupul afara. Dar imediat ce Iisus a chemat-o cu numele sau : “Maria”, recunoscând glasul prea-iubitului sau Domn, ea striga : “Rabbuni! (Invatatorule!)” si voi sa i Se arunce la picioare pentru a le saruta. Voind sa o aduca la o intelegere mai profunda a starii in care se gasea Trupul lui dupa Inviere, Iisus ii spuse : “Nu ma atinge, pentru ca inca nu m-am urcat la Tatal!”. Si o trimise sa vesteasca “fratilor” Sai ceea ce vazuse."
|
Citat:
O contesta complet!!!!!! Ca nu a fost cu mir, ca nu ea a vazut Invierea Domnului si etc . Uite am citat din tot felul de materiale ortodoxe. Scrie intr-adevar undeva ca exista unele divergente in evanghelii in legatura cu Maria Magdalena, chiar intre Sf.Parinti. Acum chiar vreau sa aflu cum este corect!!! M-a facut sa plang Deja-vu cu mesajul lui. Nu pot sa cred ca nu a existat Sf. Maria Magdalena si tot ceea ce scrie in scripturi este o minciuna. |
Citat:
Iar Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul și I-a șters picioarele cu părul capului ei, al cărei frate Lazăr era bolnav. (Evanghelia dupa Ioan) |
Am intrebat preotul meu si mi-a spus ca sunt mai multe variante si eu sa raman la ceea ce stiu.
Au fost mai multe femei mironosite. Maria sora Martei era una (aici nu stiu sigur) si Maria Magdalena era alta. Maria, din cate imi amintesc, a facut asta in alta parte, in casa ei mi se pare. Magdalena a facut-o la moartea lui Iisus. |
Ma intristez de fiecare data cand aud o femeie ortodoxa sustinand cu tarie ca se simte nedreptatita de faptul ca in Biserica Ortodoxa ii sunt incalcate anumite drepturi intr-un fel sau altul.
Ma refer aici la faptul ca femeia nu poate intra in Sfantul Altar si ca nu ii este permis accesul in Sfantul Munte Athos. Atat intr-un caz si in altul femeii nu-i este ingaduit, din punct de vedere canonic si nu dogmatic. Mai mult, daca privim la realitatile din Biserica constatam ca femeile au un reprezentant, si nu unul oarecare, atat in Altar cat si in Muntele Sfant, in persoana Maicii Domnului. Maica Domnului este reprezentata pe bolta Sfantului Altar ca Imparateasa a Cerurilor potrivit erminiei picturii bisericesti. De asemenea, tot Maica Domnului este cunoscuta ca ocrotitoare a Sfantului Munte Athos. Consider ca acesta este argumentul pe care femeia ortodoxa trebuie sa-si intemeieze supunerea fata de aceste randuieli. Poate aduce mai mult bine, prezenta oricarei femei in altar sau in Sfantul Munte, decat prezenta tainica dar lucratoare a Maicii Domnului? Eu cred ca nu. |
Citat:
Vorbesti de parca la fiecare slujba barbatii se inghesuie sa faca coada la trecerea prin altar si femeile sunt lasate doar sa suspine. Accesul oricum este pentru TOTI limitat. |
Citat:
Si ca sa te corectez: nu cele dou mentionat de tine sunt problema. Ca nu intram in altar sau pe Athos, mai merge. Sunt alte lucruri mai problematice. Nu vreau si nu am putere s-o iau de la capat cu explicatiile. Scrie totul mai in urma. Si totusi... de ce ar fi atat de grav sa fim tratate la fel cu barbatii, Marius? Si este trist ca au facut oamenii aceasta diferenta. Iisus nu...El respecta femeia. |
Citat:
|
Citat:
|
@glykys - de la bebelusul baietel care este dus si inchinat in altar de preot, la copiii care ajuta preotul (la noi sunt o echipa intreaga, le place) pana la adulti. Multi intra in altar, cu diverse scopuri. Am vazut eu.
Nu stiu sa fie restrictii... |
Dragilor si dragelor, de cat sa va sfaditi pe la coltu' lu' forumu', luati mai initiativa, organizati-va'ntr-o gloata, iscaliti petitia, s' dati cu referendumu'...ii democratie, ce mama lu'...procesu' verbal...or' mai bine, luati domniile lu' voi, cate un par frumusel, s' inpuneti "legea cea noua", fara de "lege", bre...vreu in altar si io, na, c'asa vreau io, ce daca mi's mironosita.:4:
Ba, TREZIREA, legea e lege, s' cu asta, gata ! Lasa-ti bla-blau, s'nvarteala'n juru' cozii! |
Citat:
Dintre muritorii de rind nu prea intra nimeni. |
22 iulie - Sarbatoarea Sfintei Maria Magdalena
Profit de ocazie sa amintesc ca azi o sarbatorim pe Sfanta Maria Magdalena - cea care, conform unei traditii, a facut inaintea imparatului Tiberiu minunea colorarii in rosu a oului pe care ea il tinea in mana ca simbol al Invierii (imparatul necredincios replicase la cuvintele "Hristos a inviat!" ca nimeni n-ar putea sa invie din morti dupa cum nici oul din mana ei nu poate sa se faca rosu... iar in clipa aceea oul a devenit rosu). De atunci obiceiul de a vopsi oua rosii de Pasti (impreuna cu salutul "Hristos a inviat!") reprezinta la crestini forma traditionala a marturisirii Invierii.
Conform Sinaxarului, Maria Magdalena era originara din Galileea, iar numele ii vine de la localitatea Magdala din Galileea, unde locuia pana sa fie posedata de demoni. Cea care a uns cu mir picioarele si capul lui Hristos este Maria din Betania (aproape de Ierusalim), sora Marthei si a lui Lazar: „Si era bolnav un oarecare Lazar din Betania, satul Mariei si al Martei, sora ei. Iar Maria este aceea care a uns cu mir pe Domnul si I-a sters picioarele cu parul capului ei, al carei frate Lazar era bolnav” (Ioan, cap.11) Evangheliile spun ca pe Maria, Marta si Lazar ii iubea f.mult Iisus; dar ei nu-L insoteau mereu pe drumurile Lui impreuna cu ceilalti ucenici (dovada e faptul ca L-au intampinat la sosirea in Betania, iar apoi cand Lazar a murit regretau ca Iisus nu fusese cu ei pt. ca atunci nu s-ar fi intamplat acel lucru). Evangheliile o numesc mereu pe Maria din Betania simplu - adica Maria, pe cand cealalta e numita Maria Magdalena. Ideea ca ea ar fi aceeasi cu Maria Magdalena o intalnim la catolici si protestanti, insa in Biserica Ortodoxa ele sunt persoane distincte, sarbatorite in zile diferite: Maria cu Marta in 4 iunie: www.calendar-ortodox.ro/luna/iunie/iunie04.htm iar Maria Magdalena in 22 iulie: www.calendar-ortodox.ro/luna/iulie/iulie22.htm "Mai târziu, cu putin timp înaintea Patimilor, Lazar se îmbolnavi si muri. Cele doua surori trimisera la Iisus sa fie înstiintat dar El nu ajunse în Betania decât patru zile mai târziu (...) Cu sase zile înainte de Paste, o masa mare i-au pus lui Iisus în Betania, în prezenta lui Lazar. Marta se silea ca de obicei slujind la masa, în timp ce Maria, luând o litra de mir de mare pret, unse picioarele Domnului si le sterse cu parul ei. Cum Iuda, cel zgârcit, se arata nemultumit de o asemenea risipa, Domnul îi spuse ca pentru îngroparea Lui îi pastrase ea mirul acesta (Ioan) (nota: aceasta Marie a fost singura mironosita care L-a uns pe Iisus - dar inainte de ingropare, si nu dupa! De fapt, daca Hristos- care este Adevarul, a zis ca acela era mirul pentru ingroparea Lui, e clar si o confirma chiar Evangheliile ca nu mai putea primi inca o miruire similara la inmormantare pt. ca ar fi repetat si anulat actul simbolic petrecut cu cateva zile inainte in Betania; tot asa, Iisus nu a baut vinul cu smirna primit inaintea rastignirii si probabil nici otetul cand era pe cruce, deoarece le spusese apostolilor ca nu va mai bea din rodul viței pana la a doua Sa venire). Dupa Înaltare, Marta si Maria însotira pe Lazar pentru a raspândi Vestea cea Buna a Învierii. Desi anumite manuscrise ale Sinaxarului le praznuiesc ca Mironosite, Sfânta Scriptura nu mentioneaza printre acestea din urma decât pe Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov si / sau Maria lui Cleopa (cf. 23 mai), Salomea si "cealalta Marie" pe care unii Parinti o identifica cu Maica Domnului." (Sinaxar, 4 iunie) Sinaxarul ortodox din 22 iulie, la Sf.Maria Magdalena, arata clar ca Maria (sora Martei) e alta persoana: "Când Si-a terminat misiunea in Galileea, Domnul Se indrepta catre Ierusalim, in ciuda atentionarilor primite din partea celor apropiati. Maria Magdalena il urma fara ezitare si se imprieteni cu Marta si Maria din Betania." "The Eastern Orthodox Church maintains that Mary Magdalene, distinguished from Mary of Bethany and the "sinful woman", had been a virtuous woman all her life, even before her conversion. They have never celebrated her as a penitent. This view finds expression both in her written life and in the liturgical service in her honor that is included in the Menaion and performed on her annual feast-day. There is a tradition that Mary Magdalene led so chaste a life that the devil thought she might be the one who was to bear Christ into the world, and for that reason he sent the seven demons to trouble her. She is often depicted on icons bearing a vessel of ointment, not because of the anointing by the "sinful woman"(nota: de fapt Maria sora lui Lazar si nu femeia pacatoasa l-a uns cu mir pe Iisus), but because she was among those women who brought ointments to the tomb of Jesus. For this reason, she is called a Myrrhbearer. In Roman Catholic tradition, Mary of Bethany is identified as Mary Magdalene, while in Eastern Orthodox and Protestant traditions they are considered separate persons. The Mary appearing in Bethany is introduced in John 11:1 only by her first name, as if her identity was self-evident. In John 12:3-8, Mary anoints Jesus with expensive perfume and wipes his feet with her own hair, to which Jesus says that it was intended "she should save this perfume for the day of my burial" (cf. wikipedia) "Traditia occidentala, de la Grigorie cel Mare incoace, a asimilat-o pe Maria Magdalena cu pacatoasa caita ce a venit sa unga picioarele lui Iisus (Luca 7, 36-38) si chiar cu Maria sora lui Lazar. Dar nimic in Evanghelie nu permite aceasta identificare, respinsa de majoritatea Parintilor Rasariteni. Când si-a terminat misiunea in Galileea, Domnul Se indrepta catre Ierusalim, in ciuda atentionarilor primite din partea celor apropiati. Maria Magdalena il urma fara ezitare si se imprieteni cu Marta si Maria din Betania. A fost confundata cu cele trei femei care au uns cu mir pe Mantuitorul. Doua sunt numite pacatoase, cea de la evanghelistii Luca si Marcu, pe cand cea de la evanghelistul Ioan este Maria, sora lui Lazar. Evanghelistul Luca vorbeste de o femeie pacatoasa care "a inceput sa ude cu lacrimi picioarele Lui, cu parul capului ei le stergea si ungea cu mir picioarele Lui" (Luca 7, 36-50). Marcu vorbeste si el de o femeie pacatoasa, dar care toarna mir de mare pret doar pe capul lui Iisus si nu pe picioarele Acestuia (Mc. 14,3), in vreme ce Evanghelistul Ioan vorbeste de o femeie care unge numai picioarele Domnului, cu sase zile inainte de Pasti (Ioan 12, 13)" http://www.crestinortodox.ro/sfinti/...ena-96381.html P.S. N-am mai continuat discutia despre Inviere si sfintele mironosite deoarece daca zece se folosesc insa unul se sminteste, rezultatul e unul rau: "Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala." "Iar cine va sminti pe unul dintr-aceștia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moară și să fie afundat în adâncul mării." (Matei, cap.18) Uneori ma tem ca pana si cuvintele Sfintilor Parinti pot sminti pe unii, dupa cum arata Sf.Pavel: 1. Și eu, fraților, n-am putut să vă vorbesc ca unor oameni duhovnicești, ci ca unora trupești, ca unor prunci în Hristos. 2. Cu lapte v-am hrănit, nu cu bucate, căci încă nu puteați mânca și încă nici acum nu puteți, 3. Fiindcă sunteți tot trupești. Câtă vreme este între voi pizmă și ceartă și dezbinări, nu sunteți, oare, trupești și nu după firea omenească umblați ? (I Corinteni, cap.3) 12. Căci voi, care de multă vreme s-ar fi cuvenit să fiți învățători, aveți iarăși trebuință ca cineva să vă învețe cele dintâi începuturi ale cuvintelor lui Dumnezeu și ați ajuns să aveți nevoie de lapte, nu de hrană tare. 13. Pentru că oricine se hrănește cu lapte este nepriceput în cuvântul dreptății, de vreme ce este prunc. 14. Iar hrana tare este pentru cei desăvârșiți, care au prin obișnuință simțurile învățate să deosebească binele și răul. (Evrei, cap.5) Cei care au evlavie la Sfanta Maria Magdalena pot gasi aici acatistul ei: http://www.dervent.ro/rugaciuni.php?...ARIA_MAGDALENA |
Citat:
Explicatia pe care am incercat sa o expun reprezinta felul - probabil gresit - in care vad aceste lucruri. Important este sa intelegem ca Biserica a fost nevoita prin probleme concrete, pe care le-a intampinat de-a lungul secolelor, sa puna pune anumite limite fie ereziei prin dogme, fie anumitor abateri disciplinare, prin canoane si reguli bisericesti. Aceste randuieli nu au aparut ca sa supuna femeia si sa inalte barbatul. Toate s-au dat si unora si altora, dupa caz, pentru a preintampina ispita, neoranduiala si intr-un final, pacatul. |
Ora este GMT +3. Ora este acum 12:44:14. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.