sunt. si eu sunt una dintre ele :)

Femeia nu este cu nimic mai frumoasa daca hainele ii sunt prea scurte,pielea se vede peste tot...decenta este totul! Si nu numai in biserica ,ci si peste tot femeile ar trebui sa dea dovada de modestie fara sa se impopotoneze cu toate cele, bineinteles fara a face exagerari...sa te imbrobozi fara sa vezi pe unde mergi, sa te impiedici de fusta extra lunga...asta e MISTICISM, si atragi atentia pe partea cealalta...daca o femeie atrage atentia in biserica fiind prea dezbracata si impopotonata, la fel si o femeie cate exagereaza prin misticism tot atrage atentia....si zboara gandul oamneilor de la Sf Liturghie....de fapt asta e si cheia...daca asa considerisa te imbraci ...mai mult fara haine...are cine sa te judece...dar nu SMINTI pe altii in biserica si nu numai!
De altfel, in biserica cand intra o femeie, fusta peste genunchi macar, o esarfa, o broboada pe cap, o palarie, o bluza nu decoltata si cu manecile nu foarte scurte nu ar trebui sa ii lipsesca vreodata! Cel putin asta cred eu. Nadejde va doresc!

@maria32 si Adelinne

O sa fiti poate surprinse, dar exista si un regret invers. Am fost intotdeauna o fata obisnuita ca fizic si imbracata si aranjata in mod clasic (fata cuminte, frumos imbracata), cu tunsoare obisnuita, fara make-up, fara bijouuri (cu exceptia cruciulitei).
Si ma iubeau si preotii, in sensul parintesc.
Si totusi am avut adeseori regretul ca nu pot fi asa ca fetele din jurul meu care erau curtate si roiau baietii in jurul lor, care si-au gasit repede perechea si si-au facut familii si copii si situatie. Erau atatea fete atragatoare, invarteau baietii pe deget, erau descurcarete peste tot (la scoala, la baieti, la serviciu). Aveau blugi de marca, toalete sclipitoare (mini sau maxi, dupa moda), farduri, etc.
Nu eram ca ele, nu-mi placea sa fiu ca ele, dar ele aveau succes. Aceste fete au succes intotdeauna, nu cele modeste, sau mai putin frumoase si atragatoare...
Cine stie care ar fi fost soarta mea acum? Daca ar fi fost alta, daca as fi avut copii si alte lucruri.
Daca mergeau si la biserica? Nu stiu.
Eu mergeam cand puteam.
Exista vremuri: ale copilariei, tineretii, familiei, batranetii, serviciului. Fiecareia trebuie sa-i dai ce i se cuvine.
Nu poti si nu este firesc sa te imbraci in copilarie si in tinerete cu fuste pana in pamant si basma, cum nici la batranete cu vopsea si palarii pompoase, rochii extravagante,sau mini.
Cand esti tanar(a) trebuie sa fii si placut(a), sa-ti gasesti perechea, deci sa se si uite baieti dupa tine, sa te aleaga.
Si sunt atatea fete care cad in extreme: vampa, sau monahie si baietii nu aleg pana la urma cred ca pe nici una din acestea.
Acum nu mai regret, desi si azi sunt altfel decat majoritatea celor de seama mea. Caci si femeile de varsta mai inaintata se straduie sa fie in pas cu vremea.
Drumul de mijloc este cel mai potrivit, asa cum spunea si myreille.
Nu trebuie sa iesi in evidenta, sa fi altfel decat restul lumii, ca apoi sa fii singur si ocolit de toti...

Tu nu stii ca in biserica toate au valoare de simbol: si imbracamintea preotului si chiar aceea a enoriasilor?!? Tocmai acest lucru il evidentiaza foarte clar Adrian Cocosila: ceea ce reprezinta acoperamantul femeilor in biserica, precum si neacoperirea capului la barbati.

Concluzia ta: "Fiindca nu ne este dat noua sa stim nimic" se refera desigur la cei autosuficienti, care nu vor sa invete ceva in plus. Pacat.

Lucruri tainice. Nu trebuie sa le intelegem la suprafata. Sfantul Ioan Gura de Aur spune intr-un comentariu ca femeia nu trebuie sa-si acopere pur si simplu capul, ci sa-l aiba acoperit peste tot, asa incat sa nu se observe parul. Faptul ca nu e de ajuns sa ai ceva pe cap, ci capul trebuie sa fie acoperit in intregime, denota ca sunt si alte intelesuri mai adanci. Eu cred in ce a spus Sfantul Apostol Pavel si cred ca si astazi sunt actuale cuvintele sale.

si eu cred la fel.

.. parca esti copil mic! O sa ajungi din ce in ce mai nefericita daca nu-ti pui ordine in idei.
In primul rand ce crezi tu este f fals. Eu am prietene f frumoase care NU au reusit sa se casatoreasca desi roiesc barbatii in jurul lor. Doua s-au casatorit, una este inselata sistematic desi precis barbat'su nu gaseste femeie mai frumoasa, cuminte, rabdatoare decat ea. Atatea cazuri de frumoase nefericite cunosc incat tind sa cred ca asta este regula.
In al doilea rand, la orice varsta trebuie sa faci acelasi lucru: voia lui Dumnezeu.
Trebuie sa ai incredere si sa accepti ce-ti da Dumnezeu!

(Fara suparare, Sophia, tu realizezi ca tu cartesti mereu? De parca biserica si un mod cuminte de viata a stat impotriva fericirii tale. Doar gandurile tale stau impotriva fericirii tale)

Tinuta femeii in biserica
 

Normal asa ar trebuii, si la Sf. Manastiri cind mergi in pelerinaj te atentioneaza de la poarta femeile sa nu intre in pantaloni si sa aibe capetele acoperite ,iar barbatii sa nu intre in pantaloni scurti. Sintem multi care respectam regulile si ne supunem ,dar sunt si mai multi care sfideaza acest lucru - Doamne Ajuta !

OTE=sophia;256072]Are unele confuzii, iar comentariile la acest articol spun multe. Parerile sunt f.diferite, dupa intelegerea fiecaruia.
Concluzie: credinta nu este ca matematica: 2+2=4. Credinta este dupa sufletul, puterea si intelegerea fiecaruia. Nimic nu este in ea simplu, clar si firesc. La 2+2 se poate raspunde in credinta in n-spe mii de feluri pe mii si mii de pagini...fara un rezultat final.
De ce? Fiindca nu ne este dat noua sa stim nimic.

Si imi place mult pilda de azi.
http://www.crestinortodox.ro/pilde/o...st-119586.html[/quote]
Nu toate îţi sunt de un real folos aflând răspunsul ! Căci cele de "folos"aici, dincolo sunt nefolositoare , deci valabilitatea unor răspunsuri este extrem de limitată şi nefolositore. Curiozitatea excesivă , curiozitatea patologică, n-are nimic în comun cu Credinţa şi Crezul nostru.

Daca am avea cu adevarat pacea in suflet si o inima arzand dupa Dumnezeu,toate celelalte lucruri exterioare cred ca ar veni de la sine. Dupa ce ajungi sa-L cunosti pe Dumnezeu, sa-L simti (fiecare la masura la care poate si ii este dat) ajungi sa nu-ti mai doresti sa iesi in evidenta; nu mai poti fi ca inainte. Spre exemplu, nu te mai poti imbraca asa cum o faceai inainte (mai ales fetele/femeile)...si nu e nevoie sa citesti nicaieri. Dumnezeu iti schimba inima...
In ceea ce priveste imbracamintea fetelor/femeilor,mi se pare normal ca asa cum mergem la biserica sa ne imbracam si in restul timpului (sigur,exceptand baticul). De ce la scoala sau la servici ne-am imbraca in pantaloni sau ne-am farda,iar la biserica nu? Nu cumva ne mintim pe noi insine?
Un crestin este acelasi oriunde s-ar duce. Am cazut si eu in "plasa" asta...credeam ca la biserica trebuie sa fiu intr-un anume fel, in timp ce in restul timpului trebuie sa fiu altfel, chipurile pt.ca as "exagera" sau as sminti lumea...Mi-am dat seama insa de adevar intr-o zi cand, dupa o plimbare prin oras,am simtit nevoia de a intra intr-o biserica si de a ma ruga.Nu ma intelegeti gresit,nu eram imbracata indecent - de fapt,s-ar fi putut spune ca pt. vremurile de azi,eram mai mult decat decenta,dar fiind vara,sa zicem ca eram ceva mai dezbracata decat in alte perioade din an, cu umerii un pic dezgoliti,fusta cam pana la genunchi etc. Si totusi, NU M-AM SIMTIT IN LARGUL MEU atunci cand am intrat in biserica si am incercat sa ma rog. De atunci stiu care e "etalonul" pe care sa-l folosesc in ceea ce priveste imbracamintea de zi cu zi: ma imbrac in asa fel incat daca ar trebui sa intru intr-o biserica, m-as simti in regula si nu m-as rusina...
Eu nu port aproape niciodata pantaloni si nu ma simt discriminata cu nimic pt asta si nici nu mi se pare un motiv pt care as putea sa ma uit cu superioritatea la o fata imbracata in pantaloni; nu o fac din niciun fel de obligatie,nu o fac pt ca "trebuie",ci pur si simplu pt ca ma simt f.bine imbracata in fusta lunga, cu toate ca fiind tanara,multi ma privesc ca pe o ciudata din cauza asta.Pe de alta parte,nici nu e nevoie sa exageram: putem purta pantaloni cand mergem intr-o excursie pe munte, cand suntem acasa,cand muncim in gradina etc. La fel iarna,cand e f frig si se intampla ca femeia sa aiba vreo problema de sanatate,poate sa-si ia un palton lung (care pana la urma o acopera f.bine,exact cum ar fi facut o fusta lunga) sau un sacou lung,pana aproape de genunchi.Am dat exemplele acestea pt.ca multe femei dau vina pe frig si spun ca acesta e motivul pt.care poarta pantaloni. Solutii se gasesc cu duiumul.Ne putem imbraca frumos,decent,fara a ne periclita sanatatea si putem fi in acelasi timp pe placul lui Dumnezeu.

Cu acoperirea capului nu mi se pare prea greu; putem purta mereu o esarfa micuta fie la gat, fie in geanta si asa nu mai exista vreo problema cu intratul in biserica.

Si pe mine m-a preocupat f mult la un moment dat tinuta femeii in biserica si am tot incercat sa citesc si sa intreb,dar am descoperit raspunsul in mine...Duhovnicul niciodata nu m-a obligat in vreun fel si nu mi-a impus sa ma imbrac numai in fusta,asta a venit de la sine pe masura ce m-am apropiat de Dumnezeu. Nu stiu daca exista neaparat o reteta; fusta in sine,cum au spus mai mult in postarile anterioare,poate fi chiar mai ispititoare decat pantalonii atunci cand e prea stramta sau prea transparenta si lasa sa se vada totul. Apoi, eu una nici acasa,singura fiind, nu m-as putea ruga stand pe jumatate dezbracata; si ca sa fiu sincera,cand sunt imbracata in pantaloni,nu ma pot simti in largul meu sa merg pe strada.Poate e vorba de obisnuinta,dar efectiv ma simt dezbracata...

Dragostea Domnului in sufletele noastre si Harul Sau ne va invata cum sa ne imbracam si cum sa ne purtam in asa fel incat sa nu smintim pe nimeni, bucurandu-ne in acelasi timp de darul de a fi femei, fara a-L intrista pe Duhul Sfant...

As mai adauga ceva: mare parte din ispitele noastre, fie ca suntem barbati sau femei, nu ar mai exista daca dupa ce am ajunge la biserica si ne-am inchina la icoane,am incerca sa facem abstractie de persoanele din jur si am ramane pe durata slujbei cu privirea in pamant sau eventual la o icoana,asa cum sfatuia Sf.Serafim de Sarov.Din experienta pot spune ca functioneaza...ne ajuta nu numai sa nu ne risipim cu mintea,dar ne fereste si sa judecam diverse persoane pentru modul in care sunt imbracate.

Ai dreptate Maria_A, daca ne indreptam mintea total spre divinitate cand intram in biserica, nu mai putem vedea in jur cum arata x si y, ce imbraca, cum se comporta, nu mai putem nici judeca sau critica in mintea nostra. Daca ne lasam total absorbiti de liturghie, de rugaciune, nu mai avem timp sa judecam pe altii ( fata de care intr-un fel sau altul nici noi nu sintem mai buni).

preotul nu pacatuieste daca poarta haine femeiesti? pentru ca ceea ce poarta el seamana cu o fusta, rochie...

Asemanarea creata in mintea ta este problema ta si numai a ta !:76:

Femeia in biserica si tinuta ei
 

Pai am vazut si eu in iasi 3-4 surori care de mici au batic si fuste
asa si trebuie
copii de mici treb invatati cu biserica si iisus hristos
in ziua de azi moda lumeasca e mai importanta
nici nu ma mir de ce fetele de la o varsta de 14-15 ani isi incep viata sexuala
dcaa orice copil de mic ar fi invatat cu dumnezeu multi ar fi curati
e si vina parintilor dar si a preotilor care permit in maj bisericilor sa intre cam cum vor

scrie in biblie ca barbatul sa nu poarte haine femeiesti, asa cum nici femeia sa nu poarte haine barbatesti.

Vesmintele preotesti - semnificatii . . .
 

Tot pentru userul cat
 

Bărbaţii, da, nu se cuvine să poarte haine de femei. Bărbaţii, nu preoţii.

Stie si ea f.f.f. bine treaba asta , dar vrea sa arate o "gandire" aparte , sa fie originala , un fel de "Gica Contra " si nimic mai mult ! Chestia asta a mai fos postata sub alta forma cu ceva timp in urma vrand sa bata in aceasi directie gresita , dar ideea a fost lasata spre prafuire intr un sertar virtual de pe acest forum !:100:

mersi pentru texte
sunt un el ;=)
nu am avut rabdare sa caut in tot forumul si am pus intrebarea aici

Mă bucur să ştiu că eşti un el şi mai cu seamă că link-ul ţi-a fost de folos ! O zi cât mai bună !

"machiajul ţine de împărăţia inversă a îndumnezeirii"
 

Ce poziţie să adoptăm faţă de machiaj?
Gândiţi-vă la machiaj din punct de vedere teologic. Omul, fiind chipul slavei lui Dumnezeu, orice adaos sau scădere din el duce la o demonetizare a lui ca persoană. Se pierde prosopoon-ul, persoana, ceva din identitate.
Mă gândesc la o imagine pe care o am de când eram mic, la Braşov, când deasupra scenei de la teatrul de păpuşi erau două măşti: una care râde, alta care plânge. E cea mai bună icoană pe care o am asupra persoanei din teologia bizantină. Cred că pe măsură ce ne machiem, uităm să ne aducem aminte că machiajul ţine de împărăţia inversă a îndumnezeirii. Pe măsură ce teapropii de chipul lui Hristos, chipul tău se şterge şi se aseamănă cu chipul lui Hristos! De aceea seamănă preoţii între ei, pentru că chipul lor seamănă cu icoanele, iar icoanele seamănă cu Dumnezeu.La tănţicele machiate, problema se pune invers. Pe măsură ce vor să se individualizeze, fără îndoială că... se individualizează, nu mai seamănă cu nimic! Uneori nu mai seamănă chiar cu nimic omenesc. Observaţi, există un conţinut teologic al machiajului. Pe de altă parte, există o doză de bun simţ, peste care dacă se trece, este lezată inclusiv frumuseţea feminină. în fond, o fată care se machiază recunoaşte ce? De ce se machiază? Ca să arate mai frumoasă. Deci, în esenţă, fără machiaj e urâtă, e o urmare a unui complex. Iar cum complexele au la bază păcate, trebuie să caute ce anume este păcat în ea, încât să aibă nevoie de adjuvantul acesta pentru a merge mai departe.
Să ştiţi că nici bărbaţii nu sunt departe de femei la machiaj! Ei nu se machiază cu tot felul de artificii de genul acesta. Ei îşi cumpără care mai de care maşină mai puternică, telefon cât mai şmecher, câte un lanţ, câte un ceas cât mai sofisticat... Există o mentalitate de emisie şi pe linia bărbatului.
Pe mine mă deranjează când pentru machiaj fetele sunt scoase afară din Biserică. Domnişoarelor şi doamnelor care vă machiaţi, nu există anatemă pentru machiaj! Cine vă spune că nu aveţi ce căuta în Biserică pentru că vă machiaţi, acela greşeşte. Acela nu are ce căuta în Biserică, pentru că nu a înţeles că şi ma*chiaţii se pot mântui. Cu o singură condiţie: să se demachieze la timp...
Pr. Constantin Necula

Tipu' asta(ma refer la prezentator) si-a batut joc de religie si a incercat sa demitizeze crestinismul in documentarul numit "religulous"...nu inteleg de ce ai dat linkul acesta; consideri cumva barbar tot ce depaseste sfera ta ingusta de normalitate si realitate?

:)

Machiajul...

Cand eram in liceu ma machiam, ma trezeam mai devreme ca sa am timp dimineata sa ma machiez. :)

Odata am vazut pe strada doua fete cam de varsta mea.Cele doua erau nemachiate, nepensate, nevopsite. Eu eram cu inca o prietena, machiata si ea ca si mine. Cand m-am uitat la fetele alea doua ma simteam de parca as fi fost un clovn :))

De atunci machiajul ma cam face sa ma gandesc la clovni, daca ma dadeam cu ruj ma gandeam "de ce nu ma dau si pana la urechi, asa ca un clovn, macar sa fie treaba completa?" :)) vedeam ce ridicola sunt, si ma spalam pe fatza.


Apoi o vreme m-am mai machiat dar insesizabil, apoi am renuntat de tot.

Pe bune, chiar si atee de as fi acum tot mi s-ar parea ridicol si "clovnesc" machiajul, de orice fel.
Chipul nemachiat, nepensat, cu parul lasat la culoarea naturala arata mai bland parca. Parca persoana respectiva pare mai matura, mai grijulie, mai ales daca este mai in varsta, naturaletea chipului indulceste trasaturile. Ca si parul alb dealtfel. :)

Daca vom privi atent la trasaturile fiecarui om, vom vedea cata armonie a pus Dumnezeu in trasaturile lui. Asa este, iar machiajul este o razvratire a persoanei la adresa lui Dumnezeu. E ca si cum I-am spune lui Dumnezeu ca nu suntem multumiti de infatisarea pe care ne-a daruit-o. Dumnezeu a pus multa blandete in tot ce ne inconjura.

Omeneste vorbind, mie nu imi place machajul prea evident la alte femei. Mi se pare cumva kitsch. Dar admir femeile care stiu sa se macheze discret (nu iti dai seama, se vede doar efectul - o accentuare a trasaturilor frumoase si ascundere eventuala a unor mici defecte). Eu cum nu sunt in stare de ultimul, si mi se pare si prea complicata toata treaba (sunt cam neindemanatica), nu ma machiez de loc.
Eu nu as face din machiaj un subiect religios.
El poate deveni astfel, cred, pentru o persoana aflata pe culmi de induhovnicire pe care eu una nu ma aflu. Si cred ca nici multi din cei care fac atata caz de chestia asta. Pentru astfel de persoane, orice amanunt poata capata insemnatate spirituala. Dar pentru ea, cine stie, a se machia poate fi calea, din ascultare (ca sa faca bucurie sotului de ex.) sau pentru a nu iesi in evidenta prea tare prin nemachiare..

Cred ca mai intai si mai intai trebuie sa ne ocupam de de-machierea sufletului - cum ne ascundem fata de noi insine, de cei dragi si de Dumnezeu.

Intr-adevar, la acest capitol toti suntem "make-up artisti" desavarsiti. Slava lui Dumnezeu ca ne-a lasat baia Botezului si lacrimile pocaintei, pentru a ne putea spala si redobandi frumusetea cea dintai!

...
 

Auzisem candva ceva de genul...ca prin faptul ca ne fardam sau/si ne vopsim parul....corectam creatia lui Dumnezeu, adica nu suntem multumiti de ceea ce a facut El, iar noi Il corectam. Fardatul este un pacat...fie el discret sau nu si bineinteles vopsirea parului. Un par natural e atat de frumos! la fel si un chip senin si curat, fara "culoarea" machiajului.

Dar cand te piepteni, te speli si te imbraci, nu corectezi creatia? sa fim seriosi...

Eu una cred ca nu mai pot adauga nimic la ce mi-a daruit Dumnezeu. Ii multumesc pentru toate. A fost neasemuit de bun.Slava lui Dumnezeu pentru toate!
Igiena este necesara, nu aduce stirbire creatiei lui Dumnezeu.

pt. fani 71
 

daca tu interpretezi in felul acesta e problema ta... spalandu-te nu iti schimbi cu nimic intafisarea...nu stiu daca tie ti se pare ca pot fi comparate doua lucruri total opuse, care nu au legatura deloc unul cu celalalt...

mai stie cineva unde pot sa gasesc imaginea aceea superba cu fetitele cu basmalute albe pe cap? a fost publicata aici pe forum la un topic asemanator.

De ce nu poti lua lucrurile asa cum sunt..adica firesti..nu trebuie sa na imbracam strident..dar nici sa cadem in cealalta extrema.daca de mici copii trebuie purtati cu batic(fetele)..deci daca tii asa mult la ideile astea inseamna ca si tu ai parul lung si barba

si totusi de ce trebuie sa poarte fetitele basmalute in biserica?

de ce trebuie sa poarte femeile capul acoperit in biserica?
Maica Domnului purta capul acoperit copila fiind?cum o infatiseaza iconografia?
Daca nu o inveti pe fetita cum sa se poarte in Biserica de mica, ce sansa vei avea sa faci lucrul asta dupa ce se marita?

daca dai search pe google la banceni vei fi surprinsa sa vezi cat de frumoase sunt fetitele cu basma.

cred ca Maica Domnului isi purta capul acoperit in templu pentru ca asa era moda vremii. Oricum, eu vreau sa-mi lamuresc si prin filtru personal si logic invataturile acestea.
Si mi se pare ca o femeie va fi chiar bucuroasa sa-si puna basma pe cap cand devine sotie, ca simbol de supunere fata de sot.
Mi se pare chiar ca asa se si facea pe vremuri in mediul rural nu? Femeile maritate purtau basma si nu fecioarele.

Si ma refeream la faptul ca stiu ca femeia trebuie sa poarte basma pe cap ca sa nu fie ispita. Insa cine sa se lase ispitit de chipul nevinovat al unei copile?

dar nu am zis ca nu sunt frumoase. am intrebat doar de ce este nevoie. femeile stiu, dar copilele? ele nu sunt inca femei.

Incepand cu 12 13 ani cred ca o fata poate intelege de ce capul trebuie acoperit..dar sa imbrobodesti niste fetite..
Excesul de zel nu are ce cauta in biserica..in categoria exces de zel neintrand numai decoltarea,machierea sau neimbrobodirea..exaferand cu imbracatul si cu imbroboditul putem sminti..bine dar nu de asta ar trebui sa nu exageram..pur si simplu nu putem fi firesti?pur si simplu nu rezistam sa nu iesim in evidenta?