Un ucenic e un credincios obisnuit.
Sunt de acord cu tine: Anania, la fel ca toti credinciosii, era un ucenic, adica preot si apostol.

Luaţi-vă o cameră.
Ce vă scapă (grav!) din vedere e că Tradiţia e pe picior de egalitate cu Scriptura.

Nu fi porc!
Corect.
Insa in acest caz trebuie precizat, cu onestitate: "invatatura pe care o prezint e din Sfanta Traditie a bisericii din care fac parte". Problema apare doar atunci cand luam invataturi din Sfanta Traditie ortodoxa, catolica sau protestanta si pretindem ca ele se regasesc, in forma in care le enuntam, in Biblie.

Aia e problema ta, nu a ortodocşilor. Voi sunteţi cu sola scriptura.

Cred ca am ajuns in punctul in care, vazand adevarul, singura varianta ramasa este respingerea lui (ma refer la tine). Oricum, pornisem de la altceva, ca Simon nu putea boteza cu Duhul Sfant si nici cei botezati din jurul lui (poate nici Sfantul Filip).

Si eu cred la fel.
Mai cred ca nici Apostolii nu puteau boteza si nici n-au botezat cu Duhul Sfant. Pe nimeni.
Pentru ca si atunci, la fel ca si astazi, botezul cu Duhul Sfant este lucrarea lui Dumnezeu, iar Cel ce boteaza cu Duhul Sfant este Mantuitorul Hristos.
Asa spune Scriptura.


Si iti dau informatia si de pe saiturile ortodoxe, daca ai parerea ca sunt de mai mare incredere:
B) MANTUITORUL HRISTOS CA BOTEZATOR CU DUH SFANT

Anuntul ca Mesia va boteza cu Duh Sfant, apartinea Sfantului Ioan Botezatorul (Luca 3,16). Aratand insa superioritatea Botezului cu Duh Sfant fata de botezul cu apa a lui Ioan, Mantuitorul precizeaza ca Botezul cu Duhul Sfant este lucrarea lui Dumnezeu Tatal: "Petrecand cu ei, le-a poruncit sa nu se departeze de Ierusalim, ci sa astepte fagaduinta Tatalui, pe care (zise El) ati auzit-o de la Mine: ca Ioan a botezat cu apa, iar voi veti fi botezati cu Duhul Sfant nu mult dupa aceste zile" (F. Ap. 1, 4-5)

Gresit, foarte gresit.
Au si ei traditia lor, doar ca nu e Sfanta.

Mai trebuia sa pui si "neoprotestanta" acolo, ca sa fie galeria completa.

Iar daca ortodocsii si romano-catolicii pot reclama ca traditiile lor sunt conectate istoric cu vremurile apostolice, de la "sola scriptura" incolo e pura fantezie.
Insasi notiunea de "sola scriptura" nu are nici o baza apostolica. Nici un Apostol nu umbla cu vreo cartzoie sub brat reclamand ca el e talcuitorul ei autorizat (fara sa o poata demonstra) si lumea de fapt nu de el si rastalmacirile lui trebuie sa asculte ci de "Carte".

Bine, este un truism ca fiecare confesionalism isi creeaza propria galerie de mituri narcisiste, fie ele fondatoare sau propangandistice. Adevarata tema a discutiei, acoperita de rugina orgoliului doctinar de grup, era "cum (prin cine) trimite Dumnezeu Harurile Sale?".
Daca admitem cu totii ca Divinitatea este Suverana si Atotputernica, si mai ales ca nu creatura este apta sa ii "dicteze" Creatorului tot felul de ingradiri confesionaliste in lucrarea Sa, atunci o multime de intrebari isi gasesc un raspuns tacit si evident.
Si, daca ne referim la adevarata tema atopicului, de la care si-a luat numele, anume ecumenismul, atunci e si mai clar: deopotriva sincretismul extrem si conflictele doctrinare extreme sint cai troieni ai Celui Rau. In consecinta, daca punem umanitate pe cel putin acelasi nivel cu confesionalismul sau ideologia, daca nu chiar mai sus, asa cum ar fi normal (omul a fost creeat inaintea oricaror biserici sau partide, evident) putem ajunge la un consens.
Asa ca si extremistii care vor o unire artificiala, de pilda tov. Bergoglio, secretar general al Partidului Eurosocialist Post-Conciliar, sau arhonda ala in negru-corb al Atenei, care isi scoate crucea arhiereasca de la git cind viziteaza lagare de refugai muslimi (ca ipochimenul o face fie din lasitatea omului bine situat social care tine al naibii de mult la hoitul lui si la ce a acumulat in viata asta, fie din aglutinare cu sort si echer, inca mult mai bine platita, pe linia planului Kalergi, e irelevant), si adunaturile (auto)conflictuale de raspopiti nepomenitori, care "marturisesc" un Cristos imaginar si un Dumnezeu fezandat dupa reteta schismatica, sint deopotriva in eroare adinca, in care trag si pe altii.
Daca ne ferim de ambele gasti, chit ca prima e, ups! cea oficiala, atunci putem dormi linistiti privind viata noastra eterna.
Si mai cred ca e un moment bun pentru punerea unui final al acestui topic care seamana demult cu un serial de tabloid.

uiti un singur lucru: Dumnezeu lucreaza prin oameni