Botezul Domnului
 

Botezul Domnului, praznuit de catre Biserica pe 6 ianuarie, se mai numeste Teofanie (Epifanie) pentru ca la Botez S-a aratat Sfanta Treime: Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Acest lucru este evidentiat atat in imnografie cat si in iconografie. Insa, in legatura cu reprezentarea iconografica a Botezului Domnului mi-a atras atentia un detaliu care, dupa cum se pare, nu este prezent in izvoarele ce prezinta principalele momente ale evenimentului. Desi in icoana Botezului sunt reprezentati sfinti ingeri la locul si in vremea Botezului Mantuitorului, nici Sfintele Evanghelii si nici Troparul Praznicului, nu pomenesc nimic despre aparitia ingerilor. Care a fost motivul pentru care iconarii au infatisat sfinti ingeri in icoana Botezului? Ce temei au avut?

Ingerii iau parte la ritualul sfant. Textele slujbelor, pomenindu-le prezenta, vorbesc despre starea lor: "Cetele ingeresti s-au umplut de mirare, de frica si de bucurie" (Tropar, glas &, Ceasul al 9-lea). Dar nu vorbesc despre rolul pe care l-au avut. Asa incat rolul lor este adesea diferitinteles si reprezentat. Uneori, in special in icoanele de mai tarziu, tin in maini mantii, avand, evident, rol de slujitori in timpul Botezului, gata sa invesmanteze trupul Domnului cand iese din apa. stand in picioare pe unul din malurile Iordanului, ingerii realizeaza unechilibru cu Sfantul Ioan Botezatorul-Inger in trup- care sta pe celalalt mal, in timp ce Hristos se afla in centru. Prezenta ingerilor este totodata in consonanta cu functia ce li se atribuie intr-un fragment urmator relatarii Botezului; slujirea lui Hristos, du pa ispitirea din pustie"Iata, ingerii, venind la El, Il slujeau."
Icoana Botezului are o imensiune cosmica, se pune inceput restaurarii intregii creatii la care ingerii au participat.

Ingerii nu sunt straini de marile evenimente petrecute cu firea omeneasca. Ei sunt cei care vestesc zamislirea, participa la Nasterea Domnului, la Botezul Sau, la Invierea Sa... E inca o dovada ca nu e nimic intamplator in ortodoxie. In ea se vorbeste de o liturghie cosmica, o liturghie la care participa si ingerii.

[SIZE=3]"O, de s-ar deschide si ochii nostri sufletesti! O, de-ar putea urechile noastre sa auda glasuirile ceresti! Am vedea ca cerurile sunt deschise deasupra noastra. L-am vedea pe Fiul lui Dumnezeu stand printre noi si pe Duhul Sfant plutind deasupra noastra si am auzi glasul lui Dumnezeu vestind dumnezeirea Mantuitorului lumii. Am simti cum Duhul Sfant Se coboara deasupra apelor, cum le reda bunatatea pe care au avut-o la facerea lumii si le daruieste puteri tamaduitoare, cu care sa renasca natura cazuta. Noi insine ne-am acoperi de lumina, gurile noastre s-ar umple de duh si L-ar canta cu bucurie pe Cel ce ne-a intarit pe noi pe piatra credintei. Dar numai cei curati cu inima vad cele dumnezeiesti. Cei intunecati de pacat vazand nu vad si auzind nu aud".[/SIZE]
[SIZE=3] [/SIZE]
[SIZE=3]Sfantul Ioan Maximovici[/SIZE]

Din Acatistul Botezului Domnului
 

Pe Tine, Imparatul cerului si al pamantului, Luminatorul noastru, vazandu-Te in Iordan, botezat de robul Tau, cerurile s-au infricosat si tot pamantul s-a infiorat, ingerii s-au mirat si toata faptura s-a bucurat.La pacatosi si la vamesi ai venit ca sa speli cu ape pacatele oamenilor.Iar noi, nevrednicii, cu multumire Iti cantam :Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, Slava Tie !

Frumoasa este interpretarea lui Constantine Cavarnos in Ghid de iconografie Bizantina, cu privire la prezenta ingerilor in icoana Botezului Domnului "Un motiv pentru care iconarii au infatisat, inca din vechime, sfintii ingeri cu stergare in icoana Botezului pare sa fie acela de a sublinia, cu mijloace simbolice, faptul ca Botezul ortodox se face prin scufundare completa, lucru care necesita stergerea de apa a trupului dupa scufundare"

Epifania a fost una din rarele situaţii în care s-au deschis Cerurile, după cum este scris.

Botezul lui Ioan nu oferea iertarea pacatelor, ci reprezenta o stare de constientizare a lor, de chemare la pocainta. Nu puteau fi iertate pentru ca abia in Hristos, prin Moartea si Invierea Sa, omul avea sa fie vindecat, rascumparat. Din acest punct de vedere era necesara rebotezarea.

Botezul cu "Duh Sfant si cu foc" este cel la care face referire Psalmistul: "Mai vartos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste". Botezul acesta este moarte si inviere cu Hristos.

Va multumesc mult!

In traditia iudaica se socotea necuviinta ca cineva care nu era dascal sa tie randuiala de dascal in Sinagoga! De aceea, El implineste si aceasta randuiala, chiar daca la 12 ani Il gasim in templu in mijlocul evreilor... Dar pana la varsta de 30 ani, ce a facut Domnul Hristos? Taina vietii Sale pe pamant nu ne este cunoascuta, dar Traditia ne spune ca Dreptul Iosif fiind tamplar, Domnul Hristos il ajuta la tamplarie, iar dupa moartea acestuia, El Insusi lucra cu Preacuratele Sale maini, pentru intretinrea fizica a Sa si Maicii Domnului!
Asta ca sa ne arate noua si sa ne invete si pe noi, a munci si nu a sta, ca sa nu mancam painea in zadar!

De ce S-a botezat Cel Care era mai sfant decat toti, El Izvorul Vietii si al Sfinetniei?
El S-a facut om pentru noi, iar in umanitatea Sa, El a cuprins toata umanitatea de la facere si pana la El! De aceea zice catre Sf.Ioan: „ca sa implinim toata dreptatea”. Care „dreptate”! Dreptatea de a curati intreaga umanitate de pacatul stramosesc al neascultarii protoparintilor nostri! El prin botezul pocaintei lui Ioan, a spalat intreaga omenire de pacate. Chiar si Sf.Ioan avea nevoie de acest botez, ca si el facea partea din aceasi omenitate, cu pacatul stramosesc in trupul sau! Dar PRIN mana sa s-a spalat toata omenirea, iar Hristos mai tarziu S-a dat pe Sine jertfa de rascumparare pentru toti!

Duhul Sfant s-a arata in chip de porumbel: de ce? Este o pasare curata, blanda, iubitoare de oameni, si fara rautate, iar la loc urat nu sta! Asa cum Duhul Sfant este izvor al curatiei, invatator al blandetilor, vistier al bunatatilor, fuge de cel ce se tavaleste in mocirla pacatelor... De aceea avem nevoie de Taina Sf.Botez si a Sf.Spovedanii! Prin Botez il primim prin Sf.Mirungere, dar prin pacate il indepartam, iar prin Spovedanie il readucem in inima noastra si in sufletul si trupul nostru, de ne marturisim sincer si curat!

Dumnezeu sa ne miluiasca si ne lumineze si pe noi cu Duhul Sau cel Sfant! Astfel incat aceasta sarbatoare sa fie si pentru noi o Teofanie, un ASTAZI S-A FACUT MANTUIRE CASEI ACESTEIA a sufletului nostru!

Am intalnit in unele icoane ale Botezului Domnului doua personaje, sub chipul unei femei si unui batran, aflate cu spatele la Hristos. Ce anume reprezinta sau simbolizeaza prezenta lor?

Tinand seama ca Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat pentru noi, prezenta celor doua persoane umane arata ca tot ce face Hristos, face pentru firea omeneasca. Barbatul si femeia sunt ridicati la a deveni "partasi firii dumnezeiesti".

Un mesaj foarte frumos si ziditor! Doamne ajuta!

Eu am auzit la S. Dumitrescu (și înclin să cred că așa este) că acele materiale care se pot observa în mâinile îngerilor nu sunt ștergare ci sunt acele pânze pe care le foloseau evreii când înfășurau trupurile ce aveau să fie coborâte în mormânt. Un semn iconografic care pune lucrarea botezului în perspectiva finalității ei, jertfirea de Sine a Domnului pentru răscumpărarea omului.

Pana acum se facea o asemanare intre pestera in care S-a nascut Domnul si pestera in care a fost inmormantat. Panza cu care a fost infasat a fost vazuta ca simbolizand giulgiul. Nu am intanit nicio legatura intre botez si moartea Sa. Multumim pentru postare.

interesant.Doamne ajuta!

Icoana Botezului Domnului cuprinde simultan, atat prefigurarea mortii Sale, cat si pe cea a mortii si invierii noastre in Hristos, prin botezul primit in Biserica.

Daca am putea privi cu ochii mintii, "icoana" fiecarui botez din Biserica, am descoperi ca panzele, giulgiurile, tinute de ingeri, nu mai exista. Vesmantul pregatit noua este Lumina, Insusi Hristos, dupa cum marturisim in acest imn baptismal: "Cati in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati si-mbracat".

Stergarele din mainile ingerilor pot arata si faptul ca Hristos nu a fost un simplu Om, ca avea parte si de o crestere supranaturala - prin ingeri. E doar o parere.

Sărbătorile. Botezul Domnului


https://www.youtube.com/watch?v=pgnxSaLJ9bE

Cine a auzit glasul parintelui martusind ca Isus este fiul sau iubit? Toata lumea care era acolo la Iotdan? Ma indoiesc...pt ca nici mai tarziu de schimbarea lafata El nu a vrut sa stie nimeni afara de cei care au fost cu El pe munte....si apoi daca toata lumea ar fi auzit...ar fi si crezut cu totii, fara dubiu...nu ??? Atunci, cine?

Ioan Botezatorul

Astăzi, 5 ianuarie, este Ajunul Botezului Domnului, o zi de post cu ajunare, ca pregătire pentru „împărtăşirea din lumina şi sfinţenia Duhului Sfânt”, precum este scris în învăţătura din Proloage. Tot astăzi, este săvârşită Sfinţirea cea mare a apei şi se fac pregătiri pentru procesiunile spre locurile amenajate pe malurile Dunării şi Mării Negre.
Biserica Ortodoxă a rânduit ca în Ajunul Botezului Domnului să se oficieze mai multe slujbe speciale. La Catedrala Patriarhală, programul liturgic a început de astăzi, cu slujba Ceasurilor Împărăteşti, urmată de slujba Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia şi Sfinţirea cea mare a apei. „Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se face de 10 ori pe an, iar una din aceste zile este Ajunul Botezului Domnului, dacă ajunul nu este sâmbăta sau duminica. După slujba de Sfinţire a apei, părinţii slujitori de la Catedrala Patriarhală vor merge cu icoana praznicului Botezului Domnului şi cu Agheasmă Mare pentru a binecuvânta Reşedinţa Patriarhală. În după-amiaza acestei zile, la Catedrala Patriarhală vor fi oficiate Pavecerniţa Mare şi slujba Litiei. În ziua Botezului Domnului, vineri, 6 ianuarie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Sfinţirea cea mare a apei va fi oficiată în curtea Catedralei Patriarhale, după Sfânta Liturghie. Apa pentru agheasmă este luată de la izvorul «Lacrimă de cristal», din Parcul «Grădina Maicii Domnului» al Reședinței Patriarhale. Agheasma Mare se consumă înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, de la Bobotează, timp de 9 zile, cât ţine praznicul Botezului Domnului”, ne-a declarat arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale.
La malul Mării Negre, pregătirile pentru slujba Sfinţirii celei mari a apei încep astăzi, 5 ianuarie, de la ora 5:30, când Înaltprea*sfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, săvârşeşte Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța, informează Biroul de comunicare al arhiepiscopiei. De la ora 7:30, este săvârşită Sfinţirea cea mare a apei, pentru a fi îmbuteliată în PET-urile ce vor fi oferite credincioşilor. Tot astăzi, ierarhul Tomisului vizitează persoanele private de libertate din penitenciarul Poarta Albă, iar de la ora 14:00, cler şi credincioşi participă la procesiunea de la Schitul Prodromiţa, de lângă localitatea Hârşova, spre malul Dunării, în zona Căpităniei, unde are loc tradiţionala lansare a crucilor în apele Dunării. În ziua praznicului Botezului Domnului, Sfinţirea cea mare a apei va fi săvârşită în portul Tomis de la ora 11:45. De asemenea, la ora 15:00, aceeaşi slujbă va fi oficiată şi la debarcaderul din localitatea Ovidiu.
Pregătiri pentru Sfinţirea cea mare a apei au loc şi la oraşele de pe malul Dunării. „În ziua praznicului Botezului Domnului, de la ora 8:30, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va săvârşi Sfânta Liturghie la Catedrala «Naşterea Domnului» din Brăila. De la ora 10:30 va avea loc procesiunea spre faleza Dunării, unde, pe scena special amenajată, va fi oficiată Sfinţirea cea mare a apei, urmată de tradiţionala lansare a crucii în apele Dunării. La Galaţi, slujba de sfinţire va fi săvârşită de la ora 13:00, pe scena amenajată pe faleza Dunării, în faţa bisericii medievale din municipiu. Ca şi la Brăila, vor fi prezenţi cler şi credincioşi, reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare şi va avea loc tradiţionala lansare a crucii în apele Dunării”, a precizat pr. Gabriel Molocea, consilier comunicare media.
Slujba Sfinţirii mari a apei va fi săvârşită şi în alte oraşe de pe malul Dunării, unde, după sfârşitul regimului comunist, a fost reînviată tradiţia ca ierarhi, preoţi şi credincioşi să plece în procesiune de la o biserică reprezentativă a oraşului spre locurile amenajate de pe malul Dunării. La Drobeta-Turnu Severin, ju*de*țul Mehedinţi, slujba sfinţirii va fi oficiată începând cu ora 11:30, la portul de la Dunăre, într-un loc special amenajat. Aceeaşi slujbă va fi săvârşită şi în oraşele Corabia, județul Olt, Zimnicea, județul Teleorman, Giurgiu, județul Giurgiu, la Canalul „Sfântul Gheorghe” al Dunării, Călăraşi, județul Călăraşi, Tulcea, județul Tulcea.

În Iordan Botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat. Că Glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu Iubit pe Tine numindu-Te; şi Duhul, în Chip de Porumbel, a adeverit întărirea Cuvântului, Cel Ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat, Slavă Ţie.

In Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei)

Cuvântul agheasma în limba greacă înseamnă apă sfinţită. Agheasma mare se săvârşeşte la Bobotează, în amintirea botezării Domnului de către Ioan în Iordan. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe nemâncate, înaintea anafurei iar atunci când credinciosul se împărtăşeşte, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. Originea şi vechimea slujbei Iniţial, sfinţirea apei de la Bobotează era legată de botezul catehumenilor, care se săvârşea în ajunul praznicului, seara (până târziu în noapte)şi pentru care se sfinţea apa necesară la botez. Ulterior, desfiinţându-se catehumenatul şi generalizându-se pedobaptismul, s-a păstrat sfinţirea apei, legată de praznic, ea căpătând altă semnificaţie. Precum accentuează arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, în ziua Bobotezei se face nu numai reînnoirea botezului Domnului, ci şi a harului botezului primit de fiecare dintre noi. Originea slujbei Aghiasmei mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a botezului Mântuitorului prin mâna Înainte-Mergătorului, în apele Iordanului; de aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De acea, rânduiala de azi a slujbei Aghiasmei mari e atribuită de tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului (+ 638), căruia în Mineiul pe ianuarie i se atribuie troparele care se cântă la începutul slujbei, iar în Molitfelnic i se atribuie frumoasă rugăciune pentru sfinţirea apei.

Fac o corectie si sterg intrebarea pusa anterior - mi-au raspuns intre timp colegii catolici in alt fir.
Am inteles ca este o diferenta intre cele doua confesiuni catolice. La greco-catolici este ca la noi.

Referitor la intrebarea de mai sus (pus de fallen): nici eu n-am inteles bine semnificatia.
Poate ca intr-adevar a fost o modificare si poate au sesizat-o toti cei prezenti ("...s-au deschis cerurile..."), sau poate a fost vizibila/sesizabila numai pentru cei Doi. Nu stiu.
La cuvintele lui Dumnezeu Tatal m-am intrebat daca nu cumva se refera la Sf. Ioan Botezatorul (metaforic numindu-l fiu). Dar a trimis si pe Sf. Duh la El, asa incat e ceva mai limpede, era vorba de Fiu.
(Ma gandeam ca asa o scena ar fi putut fi si la Nastere, cu Treimea).
Ar fi interesanta o explicatie a ritualului totusi.
Din pacate nu este timp de predica in aceasta zi.

In orice caz este interesant ca exista mai multe trepte in credinta (opt) care se numesc "botez". Si la nici una din aceste trepte nu se pomeneste semnificatia pe care noi oamenii o mai dam - punerea numelui (nume de botez).

Ar fi ceva mai mult de spus aici, pentru ca de exemplu la noi oamenii, botezul decurge altfel totusi.
In acelasi timp Iisus Hristos a fost botezat si prin Legea Veche, a iudeilor (taiere imprejur).

http://www.crestinortodox.ro/sarbato...mi-154020.html