Ce fel de paine a folosit Mantuitorul la Cina cea de Taina..
 

A sarbatorit Mantuitorul Pesach(Pastele) la Cina cea de Taina?Ce paine a folosit El, avand in vedere ca in perioada Pastelui(Pesach) sau a sarbatorii Azimilor, evreii nu aveau voie sa manance paine dospita vreme de sapte zile?

Iesire 12:14. Ziua aceea să fie spre pomenire şi să prăznuiţi într-însa sărbătoarea Domnului, din neam în neam; ca aşezare veşnică s-o prăznuiţi. 15. Şapte zile să mâncaţi azime; din ziua întâi să depărtaţi din casele voastre dospitura, căci cine va mânca dospit din ziua întâi până în ziua a şaptea, sufletul aceluia se va stârpi din Israel. 16. În ziua întâi să aveţi adunare sfântă, în ziua a şaptea iar adunare sfântă; şi în acele zile să nu faceţi nici un fel de lucru decât numai cele ce trebuie fiecăruia de mâncat, numai acelea să vi le faceţi. 17. Păziţi sărbătoarea azimilor, că în ziua aceea am scos taberele voastre din pământul Egiptului; păziţi ziua aceasta în neamul vostru ca aşezământ veşnic. 18. Începând din seara zilei a paisprezecea a lunii întâi şi până în seara zilei a douăzeci şi una a aceleiaşi luni, să mâncaţi pâine nedospită. 19. Şapte zile să nu se afle dospitură în casele voastre; tot cel care va mânca dospit, sufletul acela se va stârpi din obştea lui Israel, fie străin sau băştinaş al pământului aceluia. 20. Tot ce e dospit să nu mâncaţi, ci în toate aşezările voastre să mâncaţi azimă."

Marcu 14:12. Iar în ziua cea dintâi a Azimilor, când jertfeau Paştile, ucenicii Lui L-au întrebat: Unde voieşti să gătim, ca să mănânci Paştile? 13. Şi a trimis doi din ucenicii Lui, zicându-le: Mergeţi în cetate şi vă va întâmpina un om, ducând un urcior cu apă; mergeţi după el. 14. Şi unde va intra, spuneţi stăpânului casei că Învăţătorul zice: Unde este odaia în care să mănânc Paştile împreună cu ucenicii Mei? 15. Iar el vă va arăta un foişor mare aşternut gata. Acolo să pregătiţi pentru noi. 16. Şi au ieşit ucenicii şi au venit în cetate şi au găsit aşa precum le-a spus şi au pregătit Paştile.

Luca 22:8. Şi a trimis pe Petru şi pe Ioan, zicând: Mergeţi şi ne pregătiţi Paştile, ca să mâncăm. 9. Iar ei I-au zis: Unde voieşti să pregătim? 10. Iar El le-a zis: Iată, când veţi intra în cetate, vă va întâmpina un om ducând un urcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra. 11. Şi spuneţi stăpânului casei: Învăţătorul îţi zice: Unde este încăperea în care să mănânc Paştile cu ucenicii mei? 12. Şi acela vă va arăta un foişor mare, aşternut; acolo să pregătiţi. 13. Iar, ei, ducându-se, au aflat precum le spusese şi au pregătit Paştile. 14. Şi când a fost ceasul, S-a aşezat la masă, şi apostolii împreună cu El. 15. Şi a zis către ei: Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paşti, mai înainte de patima Mea,

Bineintels ca au mincat cu totii MATZA evreiasca (piine nedospita) din aceea fisii, uscata si fara gust, ca doar erau evrei.
Restul povestilor ca ar fi mincat "piine romaneasca" de la cuptor tine de inchipuirile noastre, dorinta noastra MINTALA de a adera la ceva mai ne-evreiesc si Hristos de "a fi mai putin evreu" care evident sunt aberatii...

A mai fost un topic legat de paine dospita sau paine nedospita la Cina cea de Taina. Raspunsul ortodoxiei este clar- Hristos nu a sarbatorit pastele iudaic. In functie de caracterul sarbatorilor painea folosita putea fi azima-painea nedospita si painea dospita. Septuaginta pentru Cina cea de Taina foloseste clar sensul de paine dospita-arton.
Matei 26,26
Ἐσθιόντων δὲ αὐτῶν λαβὼν ὁ Ἰησοῦς ἄρτον καὶ εὐλογήσας ἔκλασεν καὶ δοὺς τοῖς μαθηταῖς εἶπεν Λάβετε φάγετε, τοῦτό ἐστιν τὸ σῶμά μου.

Întrebarea este pur exegetică. Adevărul este că nu cunoaştem în mod cert ce fel de pâine a folosit Isus la Cina cea de Taină. Judecând numai după textul biblic şi având în vedere date din Vechiul şi Noul Testament, tot ce se poate spune e că mai degrabă Isus şi apostolii au consumat cu acea ocazie pâine nedospită (azime), după cum cum alte ocazii (pe malul Tiberiadei de exemplu) s-au consumat pâini dospite.
O întrebare din aceeaşi categorie ar putea fi: ce fel de vin au băut atunci ? Alb sau roşu ? Nu putem şti sigur, deşi putem presupune că mai degrabă vin roşu.

Asemenea aspecte exegetice nu trebuie să aibă implicaţii liturgice. La Liturghie trebuie folosită materia specifică fiecărei tradiţii, care este în mod cert pâinea nedospită în cazul Bisericii Apusene şi pâinea dospită în cazul Bisericii Răsăritene. Numai în mod excepţional este admisibil să se folosească invers.

Dacă Cina cea de Taină a avut loc la etaj (şi aşa probabil că a fost) nu este un motiv de a muta Liturghiile în podurile caselor. Această tendinţă, pe care eu o numesc arheologie biblică, nu îmi pare a veni de la Dumnezeu. El a spus să facem aceasta în amintirea Lui.

La Marea Tiberiadei dupa Inviere s-a folosit paine dospita. Iata textul din
Evanghelia dupa Ioan din Septuaginta.
13. εἰδότες ὅτι ὁ κύριός ἐστιν. ἔρχεται Ἰησοῦς καὶ λαμβάνει τὸν ἄρτον καὶ δίδωσιν αὐτοῖς, καὶ τὸ ὀψάριον ὁμοίως.

Si in rugaciunea Tatal nostru, atunci cand cerem "painea cea de toate zilele", termenul folosit este tot arton - τὸν ἄρτον.

Este si pe site un articol despre temeiurile scripturistice ale folosirii painii dospite in cadrul Sf. Euharistii - http://www.crestinortodox.ro/dogmati...iei-69134.html.

Dar ce a sarbatorit Hristos, daca nu Pastele evreiesc?


Marcu 14:12. Iar în ziua cea dintâi a Azimilor, când jertfeau Paştile, ucenicii Lui L-au întrebat: Unde voieşti să gătim, ca să mănânci Paştile? 13. Şi a trimis doi din ucenicii Lui, zicându-le: Mergeţi în cetate şi vă va întâmpina un om, ducând un urcior cu apă; mergeţi după el. 14. Şi unde va intra, spuneţi stăpânului casei că Învăţătorul zice: Unde este odaia în care să mănânc Paştile împreună cu ucenicii Mei? 15. Iar el vă va arăta un foişor mare aşternut gata. Acolo să pregătiţi pentru noi. 16. Şi au ieşit ucenicii şi au venit în cetate şi au găsit aşa precum le-a spus şi au pregătit Paştile.

Luca 22:8. Şi a trimis pe Petru şi pe Ioan, zicând: Mergeţi şi ne pregătiţi Paştile, ca să mâncăm. 9. Iar ei I-au zis: Unde voieşti să pregătim? 10. Iar El le-a zis: Iată, când veţi intra în cetate, vă va întâmpina un om ducând un urcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra. 11. Şi spuneţi stăpânului casei: Învăţătorul îţi zice: Unde este încăperea în care să mănânc Paştile cu ucenicii mei? 12. Şi acela vă va arăta un foişor mare, aşternut; acolo să pregătiţi. 13. Iar, ei, ducându-se, au aflat precum le spusese şi au pregătit Paştile. 14. Şi când a fost ceasul, S-a aşezat la masă, şi apostolii împreună cu El. 15. Şi a zis către ei: Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paşti, mai înainte de patima Mea,

Ca semnificaţie liturgică, credem că Sf. Jertfă este în acelaşi timp Paşte şi Yom Kippur.
Un articol care mi s-a părut interesant pe această temă, aici: http://mihaisarbu.wordpress.com/2010...eoprotestanti/

Pastele si Yom Kippur (ziua ispasirii) au semnificatii total diferite. Pastele semnifica Jertfa (care a avut loc) iar Yom Kippur semnifica curatirea Sfantului Locas, izbavirea (celor drepti) si pedepsirea (diavolului si a celor nedrepti). Cititi, spre exemplu, Levitic cap. 16.

Ca incadrare in timp, Pastele are loc la inceputul anului iar Yom Kippur la incheierea anului, si au semnificatii importante si deosebite. Sa nu le amestecam intr-un ghiveci liturgic.

Adevarul este ca se cunoaste faptul ca la Cina cea de Taina s-a folosit paine nedospita. Si faptul acesta are o importanta. Aluatul (dospeala) simboliza pacatul. Iar de Paste, aluatul trebuia inlaturat. "Nu stiti cã putin aluat dospeste toatã plãmãdeala? Mãturati aluatul cel vechi, ca sã fiti o plãmãdealã nouã, cum si sunteti fãrã aluat; cãci Hristos, Pastele noastre, a fost jertfit. Sã prãznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de rãutate si viclenie, ci cu azimile curãtiei si adevãrului." (1 Corinteni 5:6-8).

Cred ca se vede bine ce diferenta facea Sfantul Apostol Pavel intre aluat si azima si ce semnificatie au acestea.

franzela extra - titan

George, oricit am incerca sa cosmetizam si sa grecizam acest eveniment impingindu-l catre crestinism prin toate scrierile posibile grecesti tot nu ne putem rupe de realism! Trebuie sa recunoastem ca acei discipoli nu au avut indrazneala sa se rupa asa de radical de traditia lor IUDAICA ( familii, copii, neamuri de pescari, nunti, templu, )incit sa nu tina seama de sarbatoarea lor cea mai importanta.
Crestinismul nici nu exista iar Iudaismul era tot ce AVEAU ei ca fiinta nationala.

Ceea ce spui tu cu "raspunsul ortodoxiei este clar" suna mai mult a " Directivele partidului ne spun si ne invata.."...este trist dar adevarat , gindeste-te putin...diferenta nu este prea mare :)

Exact asta spuneam. Cina ce de Taină nu poate fi separată de crucificare. Fiecare Sf Liturghie este, în acelaşi timp, Jertfă şi Ispăşire. Începutul şi sfârşitul anului. Alfa şi Omega. De atunci, de pe Golgota, trăim (unii) în ziua a opta, ziua duminicii, a cărei înserare va fi la A Doua Venire, când se va arăta, din nou, Soarele nostru: lumina cea neînserată.

Asa este. Subscriu la cele afirmate.

Iudeii mancau paine nedospita doar in timpul sarbatorii pastelui (iudaic) nu si inainte de incepera sarbatorii, iar painea nedospita trebuia mancata cu ierburi amare neaparat. Cum Hristos a fost rastignit in prima zi a sarbatrii pascale iudaice este clar ca la masa Cinei cele de Taina s-a folosit paine dospita pentru instituirea Sfintei Euharistii.

Primele trei evanghelii sinoptice, nu lasă deloc impresia că ziua morţii lui Iisus era o zi de sărbătoare a iudeilor. Străjerii care iau parte la arestarea lui Iisus poartă arme (Mc 14, 47). Simon din Cirene revine de la ţarină unde, desigur, a lucrat (Mc 15, 21 şi loc. par.). Magazinele sunt deschise, căci Iosif din Arimateea cumpără giulgiul, iar femeile mironosiţe cumpără aromate (Mc 15, 46; Lc 23, 56). Toate aceste activităţi n-ar fi putut avea loc în prima zi, cea mai solemnă, a Paştilor, adică în 15 nisan. Pe de altă parte, nici detaliile pe care sinopticii le dau cu privire la Cina din Joia Mare nu lasă deloc impresia că a fost vorba acolo de o masă pascală iudaică.

La masă se găseşte „pâine“ (artos), adică pâine dospită, iar nu azimă (Mt 26, 26 şi loc. par.); nu se pomeneşte nimic de ierburile amare, obligatorii la masa pascală iudaică; etc. Toate aceste date ne obligă să afirmăm, cu Sf. Ioan, că răstignirea Domnului a avut loc în ziua de 14 nisan, corespunzătoare zilei de 7 aprilie din calendarul nostru; în seara celeiaşi zile urma să înceapă Paştile iudaic. Cina din seara precedentă a fost o cină pascală, dar nu în sensul să Mântuitorul ar fi celebrat cu ucenicii Săi Paştile iudaic, care începea de fapt în seara zilei următoare , ci în sensul că El a instituit atunci un nou Paşti, adică Taina Sfintei Euharistii, care avea să fie pentru Biserică o permanentă actualizare a jertfei adevăratului Miel pascal .

Apostolul Pavel in I Cor 11, 23 amintind de Cina cea de Taina spune clar ca la Cina Mantuitorul a luat painea-
23. τί εἴπω ὑμῖν; ἐπαινέσω ὑμᾶς; ἐν τούτῳ οὐκ ἐπαινῶ. ἐγὼ γὰρ παρέλαβον ἀπὸ τοῦ κυρίου, ὃ καὶ παρέδωκα ὑμῖν, ὅτι ὁ κύριος Ἰησοῦς ἐν τῇ νυκτὶ ᾗ παρεδίδετο ἔλαβεν ἄρτον.
Daca tot revenim la argumentele biblice si ne lipim atat de mult de versete de ce nu aducem argumente clare din NT. Hristos nu a sarbatorit Pastele iudaic, ci un Paste deosebit. Atunci sa urmarim intreg ritualul: de Pasti se imbracau pentru calatorie si nu paraseau incaperea. In cazul Mantuitorului observam ca merge dimpreuna cu Apostolii in gradina Ghetismani. Oare Hristos a avunt in vedere doar anumite obiceiuri, daca a sarbatorit Pastele iudaic?

Intradevar cuvantul grecesc folosit pentru paine la cina cea de taina este "artos", care inseamna paine dospita.. Nu se foloseste cuvantul 'azumos' care inseamna azimi, sau paine nedospita..

Painea dospita reprezinta lucrarea desavarsita a lui Hristos, Imparatia lui Dumnezeu si viata vesnica..

..inventii grecesti, preluate mai tirziu de Bizant si de Vatican

inventiile imi apartin..

Treaba dvs.. Nu aveti decat sa va hraniti cu zacusca (sa nu mai zic ghiveciul) inventata. Cele doua sarbatori (Pastele si Yom Kippur) sunt foarte sugestive (sunt o oglindire a planului de mantuire) se deosebesc prin semnificatiile lor. Nu este sanatos sa le amestecam incat sa nu mai intelegem nimic din ceea ce a vrut Domnul sa ne transmita (prin asezarea acestor sarbatori).


Talentul de nascocitori trebuie cultivat in alte domenii. Crestinismul nu are nevoie de asa ceva. De unde ati scos-o pe asta cu "ziua a opta"? Cand ati inventat saptamana de 8 zile? Mai era posibila A Doua Venire, daca nu se inventa ziua a opta?

P.S. Ce nevoie mai aveti de Cel caruia ii spuneti "Soarele nostru" de vreme ce aveti la indemana un inlocuitor? Vreti sa intre in somaj "vicarivs filii dei"?

Sfantul Apostol Pavel spune ca dospeala (aluatul) este simbolul pacatului iar azimile (fara aluat) sunt simbolul curatiei si adevarului (vezi 1 Corinteni 5:6-8). Cum poti sa dai Sfanta Impartasanie cu paine dospita?

Cand nu stim sa interpretam scriptura ajungem sa debitam tot felul prostii de genul asta..


Luca 13

20. Şi iarăşi a zis: Cu ce voi asemăna împărăţia lui Dumnezeu? 21. Asemenea este aluatului pe care, luându-l, femeia l-a ascuns în trei măsuri de făină, până ce s-a dospit totul.

.

..si care-i legatura dintre dospeala din citatul asta si tipul de piine servit la Cina cea de taina?

Oameni buni, le zapaciti dupa cum va convine... ca sa pice cum vor unii. Legati un eveniment de la pagina 10 cu alt cuvint spus la pagina 150 ...:))

bai nene' mata' ce fel de ortodox mai esti?

Eu ma consider neo-ortodox, mai pragmatic si sceptic, vreau verificari si legaturi cu realitatea istorica si practica! si consider ca aspectul cel mai important al scolii crestine a lui Hristos este iubirea aproapelui, comuniunea, imbunatatirea fiintei, vindecarea si trezvia si lucrul PUTERNIC in prezent nu inchipuiri, promisiuni si imaginari de scenarii!

Minunile..hmmmmm,..mai usurel cu acestea... am nevoie de confirmari repetative ca in domeniul stiintei, altfel ma abtin.!

Cam acest fel de ortodox sunt!

ok..................

Interesant este de vazut si modul in care se manca Pastele. Daca mergeti in Israel si va luati un ghid evreu, sa ii cereti sa va explice si sa va arate cum se manca Pastele si o sa vedeti ca nu are nimic de a face cu traditia europeana de a sta in fund pe scaun la masa, si se sta intains pe o parte pe niste paturi si sprijiniti in cot. Asta apropos de prejudecatile europenilor...
Iar daca intrebati un grec ce fel de paine desemneaza cuvantul tradus la noi in Biblie cu "paine" si interpretat ca si painea fermentata din faina alba, o sa vedeti ca acest cuvant in Grecia desemneaza orice fel de paine, cum am zice noi romanii "produs de panificatie", dar nu orice fel de paine este admis in Grecia pentru Impartasanie ci numai un anumit tip facut special de panificatii pentru acest eveniment. Este o paine fermentata intr-adevar, dar cuvantul de "paine" folosit in Biblie poate desemna orice fel de paine. In bisericile catolice in care am asistat la Liturghie nu am auzit sa se zica vreodata ca Iisus luand azima a binecuvantat-o etc, ci si ei folosesc tot cuvantul "paine" desi in mana tin azimi. Nu are nici o relevanta. Domnul a sarbatorit Pastele cu azimi iar apoi crestinii care nu erau evrei, au sarbatorit si ei cu ce au avut. La cat erau de persecutati pentru credinta lor, nu mai statea nimeni sa se intrebe ca acum daca o fi buna si painea dospita sau nu. Se bucurau ca macar pe ascuns o puteau binecuvantau si frange ca sa indeplineasca astfel cuvantul Domnului...

"paturi" = pluralul de la pat; sa nu se inteleaga pluralul de la "patura"
Si aceasta pozitie explica dealtfel si un anumit pasaj dintr-una din Evanghelii cand apostolii vroiau sa stie cine va fi tradatorul si ca atare i se cere unuia dintre ei (nu mai tin minte daca lui Petru sau Ioan) sa il intrebe pe Mantuitorul cine este, si apostolul se inclina catre Mantuitorul si ii pune intrebarea. Trebuie vazut la fata locului dispozitia paturilor catre perete in jurul unui dreptunghi desenat in mijlocul camerei, pentru a putea intelege...

Chiar de ar fi sarbatorit Hristos Pastele cu Azimi painea dospita pentru noi reprezinta Jertfa sangeroasa, Invierea, Imparatia Cerurilor si viata vesnica.. La Cina cea de Taina a fost Jertfa nesangeroasa...

Matei 26:29
Şi vă spun vouă că nu voi mai bea de acum din acest rod al viţei până în ziua aceea când îl voi bea cu voi, nou, întru împărăţia Tatălui Meu.

Mentionand din start ca nu sunt contra niciunei paini/azimi, as dori sa inteleg si eu logica acestei afirmatii si anume faptul ca la Cina cea de Taina a fost Jertfa cea nesangeroasa (banuiesc ca prin asta vrei sa spui Jertfa prin frangerea painii ca si Trup al lui Iisus si prin oferirea vinului ca si Sange al Domnului), si apoi cea sangeroasa (adica rastignirea pe cruce), pentru ca probabil de aici incep neintelegerile intre tabere si anume: cand Domnul, dupa ce a facut Jertfa cea nesangeroasa asa cum o numesti, a zis sa facem si noi la fel in amintirea Lui, nu s-a referit exact la aceasta Jertfa nesangeroasa? Adica nu pe asta ne-a cerut sa o facem? Ca doar nu ne-a cerut sa ne rastignim in memoria Lui (adica Jertfa sangeroasa)!?

Nu conteza ce a facut Hristos. Nu este EL modelul nostru. Stim noi mai bine ce avem de facut. Asta ati vrut sa spuneti?

P.S. Sunt convins ca mai sunt si alte exemple in care Domnul Iisus Hristos a facut sau poruncit intr-un fel, iar noi facem cum ne spun invataturile sau poruncile omenesti.

P.S.2. Ca tot vorbim de Hristos si Sfanta Impartasanie: de ce nu se face spalarea picioarelor, asa cum a facut-o Domnul Iisus Hristos (spre invatatura noastra) si ne-a indemnat si pe noi sa facem la fel? Pentru edificare, cititi Ioan 13:14,15. Domnul Iisus Hristos este foarte limpede, in ceea ce face si spune, referitor la acest ritual din cadrul Sfintei Impartasanii.

În fiecare an, de Joia Mare, Sf Părinte Papa spală picioarele a 12 tineri diaconi. La rândul lor, episcopii de rit roman tradiţional, cu ocazia Liturghiei Crismale când sunt prezenţi toţi preoţii şi se sfinţeşte uleiul care va fi folosit pentru adminsitrarea Sf Mir, spală picioarele tuturor preoţilor prezenţi.

Totuşi, ritualul spălării picioarelor nu este esenţial Liturghiei. Nici existenţa sării pe masă, care să fie răsturnată de voluntari precum dv, nu este esenţială, deşi a a avut loc la Cina cea de Taină. Esenţiale Liturghiei (=condiţii fără de care Prefacerea nu are loc) sunt: existenţa unui preot ca Alter Christus, existenţa materiei proprii (pâine şi vin), formula Prefacerii şi intenţia de Prefacere.

Normal ca nu este esential acest ritual. A fost practicat de Domnul Iisus Hristos si tot EL ne-a indemnat sa facem la fel. "Deci, dacã Eu, Domnul si Învãtãtorul vostru, v-am spãlat picioarele, si voi sunteti datori sã vã spãlati picioarele unii altora. Pentru cã Eu v-am dat o pildã, ca si voi sã faceti cum am fãcut Eu."(Ioan 13:14,15). Esential este sa facem ceea ce ne invata capii bisericii, in special cel care este considerat loctiitorul lui Hristos.

Deocamdată, capul Bisericii mele, locţiitorul lui Cristos, spală picioarele tinerilor apostoli. Dar în cazul dv ? Dv când v-a spălat picioarele ultima dată pastorul ? Dar profetesa dv Elena G. Albu, avea acest obicei la liturghia sâmbătală ?

,,Elena Albu"...foarte tare frate :71: Un fel de Nuti Albu? :)

Cu ocazia fiecarei Sfinte Impartasanii, noi ne spalam picioarele unii altora, asa cum ne-a invatat Domnul Iisus Hristos. Pastorul participa la acest ritual al umilintei si slujirii, la fel ca orice simplu credincios.

La noi este altfel. Mai intii ne calcam in picioare dupa care ne cerem iertare unii la altii.

Dar de ce va spalati unii altora picioarele? V-ati curatat in rest de toate pacatele si doar picioarele va sunt murdare, asa ca in cazul apostolilor?!?

Dar oare prostituata Maria Magdalena era spalata de pacate de a trecut la spalat de picioare cu parul ei?
Pe asta cu curatia sufleteasca inainte de spalat de picioare de unde ai mai scos-o?

Ce frumos!! Unde se intampla asta? As dori si eu sa particip daca se poate.