Bunul simt
 

Adrian, iti multumesc pentru acest articol!
http://www.crestinortodox.ro/editori...mt-120964.html

In fiecare dimineata imi beau cafeaua in fata calculatorului. Imi verific casuta postala .. apoi intru aici. ..ma odihnesc citind pilda zilei sau povata vreunui sfant. Uneori, am senzatia ca cineva imi stie framantarea, lacrima de peste noapte si dimineata ma mangaie. Ma odihneste. Ma pregateste..poate pentru un nou val...pentru o noua framantare..

Stii? ieri un tanar a injurat la mine in magazin..l-am privit indelung si i-am spus bland. De ce? Atat! M-a privit cu ura si mi-a spus..vrei sa-ti sparg fata??..
Mi-am amintit cuvantul de pe pagina ta si..am oftat.
Uneori ma supar si spun virtualul este o inselare. Ca mai apoi..sa privesc inapoi si sa regasesc \'cuvintele sfintilor nostri\"..si spun lacrimand. Iarta-ma, Stapana mea! Iarta-ma!

Nu stiu daca aceste ganduri ale mele trebuiau scrise aici in virtual..pentru ca sunt framantari personale..dar, am indraznit pentru ca articolul tau mi-a dat aripi. In momentul in care simteam ca sunt singura..ai venit tu si mi-ai intins aceasta mana..soptindu-mi, ridica-te!
Si eu sunt cu tine! Poate ca mai sunt multi ca tine.. ca mine (si sunt convinsa ca sunt)dar pentru ca nu sunt decat un om simplu..uneori am nevoie de o mana umana sa ma ridice.. Chiar daca stiu ca in \'spatele\" ei sta Stapana mea...

Ar fi bine sa intram mai relaxati pe acest forum,fara raspunsuri incrancenate.
Insa nu stiu daca asa ceva este posibil.Cele mai frumoase subiecte se strica prin unele comentarii provocatoare,si raspunsurile care apar imediat la ele,astfel incat subiectul initial nu mai exista.
Ar trebui sa ne putem bea cafeau linistiti si sa conversam pasnic si in conlucrare pe subiecte.Nu stiu de ce este asa multa dezbinare si cui ajuta!

Bunul simt este rezultatul unui proces de lunga durata. Nu pot fi astazi un mare nesimtit, iar maine plin de bun simt. Este adevarat ca in familie, biserica si scoala sunt sadite primele seminte ale bunului simt. Dar roadele sunt culese abia la maturitate, atunci cand iesim in lume "pe propriile picioare". Bunul simt nu insemna numai buna cuviinta, ci si buna masura. Altfel spus sa-ti cunosti propriile limite. De aceea, oamenii care dau dovada de bun simt, intotdeuna isi vad "lungul nasului".

Daca prin absurd, bunul simt s-ar vinde la colt de strada, chiar daca s-ar da aproape pe nimic, comerciantii ar ramane cu "marfa" nevanduta. Asta pentru ca oamenii nu mai pun pret pe acesta.

Ma doare sufletul cand vad ca tot mai multi tineri cred ca pot reusi in viata, in societatea noastra, nu dand dovada de bun simt, ci urmand exemplul "cocalarilor". "pitipoancelor" si "bombelor sexy".

Cand mergeam la bunici ii salutam si pe cei pe care nu-i cunosteam. Si mi se raspundea. Acum, ca stau la oras, nu se mai obisnuieste acest lucru. Salutul e dat doar pentru cei cunoscuti.

Mi-a placut ce a spus cineva: bunul simt nu se mai poarta pentru ca nu face casa buna cu popularitatea, puterea, oportunismul.

Ce e grav este ca bunul simt se poate pierde. Adica omul daca nu este atent la sine imediat aluneca inspre animalitate. Daca este foarte bine format, acest lucru vine mai greu sau este inabusit de fatada.

Trebuie sa avem grija la noi insine. Fara paza mintii, cum zic si Sfintii Parinti, nu avem nicio sansa.

Sa fim buni ortodocsi si nu vom fi lipsiti de bun simt, credeti-ma!

ok
 

bunul simt e genetic,tine de neam !
oamenii is ori buni din capu locului,ori niste gunoaie !

Bunicii mei m-au crescut in spirit crestin si m-au educat cum au stiut ei mai bine. O prietena chiar imi spunea mai in gluma, mai in serios, ca am prea mult bun simt pt epoca in care traim, eu cred ca n-am fost niciodata exagerata, pur si simplu i-am respectat pe cei din jur.

Eu imi iubesc f mult tara natala (Romania, evident), pot sa spun ca inima mea tot acolo bate si sufar enorm cand vad ca sistemul de valori s-a intors cu susul in jos, acum oamenii pun mai mult pret pe forma, pe ambalaj, neluand in considerare fondul, esenta lucrurilor.

Cand am ajuns in Norvegia in urma cu 2 ani si jumatate am ramas surprinsa sa vad ca oamenii imi zambeau pe strada sau in magazin desi nu ma cunosteau, ca masinile opreau atunci cand vadeau un pieton pe trotuar aproape de trecerea de pietoni, ca nu auzeam niciun claxon de masina pe strada, iar soferii conduceau mult mai incet decat in Romania si multe altele. Am ajuns la concluzia ca romanii si latinii, in general, sunt foarte grabiti (probabil din cauza sangelui latin:)): vorbesc repede, merg repede, se enerveaza repede, fapt ce m-a pus pe ganduri.

In legatura cu ierarhizarea valorilor, mai spuneam si la alt topic ca norvegienii in general nu sunt preocupati de lux si de inavutire, ci majoritatea duc o viata decenta. Platesc multe taxe si impozite la stat, intr-adevar, dar pe ei statul nu ii lasa la nevoie. In Romania statul (care exista datorita contributiilor cetatenilor) si cei care ajung la conducere ii sfideaza pur si simplu pe cetateni si de aici pornesc majoritatea frustrarilor. Nu cred ca are rost sa mai spun si eu ca tot sistemul romanesc e putred de sus pana jos.

Ma gandesc ca poate si lipsurile l-au abrutizat pe roman, l-au facut sa fie mai egoist, mai nepasator, mai insensibil, dar cred ca totusi e vorba de ceva mai mult: a uitat de Dumnezeu, de iubirea de aproape care se traduce prin respect fata de semeni in cazul de fata.
Si acum nu ma refer la persoanele de pe acest site, ci la romanul pe care il intalnim oriunde, asa din intamplare.

In concluzie eu cred ca bunul simt tine de educatie, dar si de traditie.

Mai citeste odata ceea ce tocmai ai scris ,apoi citeste titlul topicului...Doamne ajuta!

Dar nu-i asa Nicole ca te simti mai bine cind "practici "aceasta apropiere de Dumnezeu in Norvegia? sau ca Anca in Danemarca? Acolo unde Dumnezeu DOAR DA, adica esti pe varianta: Ma rog, si Dumnezeu IMI DA cu bratele pline pentru ca m-am rugat frumos pe cind in Romania majoritatea sunt pe invers: Ma rog si nu-mi da, PENTRU CA ASTA MERIT, sa ma smereasca.

hai sa nu fim ipocriti,si sa nu ne ascundem dupa cuvinte !
insusi Mantuitorul Cristos,a pus mana pe bici in templu pentru a-i croi bine pe bisnitarii de acolo !
Cuvantul este si el un bici bun,daca e folosit cu discernamant pentru indreptarea pacatosilor !

Nu am urmarit tot topicul, dar mi-a atrat atentia aceasta postare. Nu imi amintesc cine, un parinte chiar spunea ca aceste gesturi ale puterii se cuvin numai Mantutorului sa le faca, pentru ca El este Dumnezeu. Aici e vorba de secvența cu biciul, apoi atunci cand i-a zis lui Petru "Inapoia mea, satano".
Daca despre asta e vorba, atunci nuni se cuvine sa facem la fel.

imi pare bine, ca exista cineva intersat de aceasta secventa ocultata a bibliei,si care intr-adevar face o figura mai aparte, prin mesajul aparent contradictoriu cu restul !
Mantuitorul nostru, cand merge in templu, pune mana pe bici si-i loveste pe bisnitari,asa cum merita,transmitandu-ne mesajul ca bratul legii care e divina , poate lovi fara crutare raul pentru a-l starpi !
In acest pasaj, Cristos leapada filosofia intoarcerii obrazului, pentru a recupera, forta Lui Jahve, cel al vechiului testament !
E o dovada de echilibru in mesajul cristic, care din pacate a fost ocultata de bisericile crestine,in favoarea victimizarii !
Cand e cu mana pe bici, Cristos, nu mai e victima, nu mai e mielul sacrificiului, ci e Iahve, dumnezeul puternic care loveste fara crutare raul si nedreptatea !
Iar in sensul imitatio -cristi, Cristos ne arata cum trebuie sa procedam si noi oamenii,deoarece el inainte de a fi Dumnezeu,e fratele nostru- om !
Cristos are o natura duala, in care nu predomina nici o latura asupra celeilalte !

Nu, nu ma simt mai bine aici, caci de cand am venit aici am "scazut" f mult in plan duhovnicesc. Nici inainte nu eram o bigota, dar cand participam la Sf. Liturghie, ma simteam minunat, iar acum cel mai mult imi lipsesc biserica si parintele duhovnic (aici din pacate cea mai apropiata biserica e la mai multe sute de km distanta)

Dumnezeu mi-a dat mult si in Romania si nu pt credinta mea (caci sunt f pacatoasa) intotdeauna am avut mai mult decat mi-a trebuit si i-am ajutat si pe altii cat am putut. Eu nu sunt materialista de felul meu, in sensul ca nu pur mare pret pe lururile materiale, dar sunt constienta ca traiesc intr-o lume materiala.
In Romania aveam un job relativ bine platit (unii ziceau ca e prost platit, dar pt mine era multumitor) , dar a trebuit sa-mi urmez sotul in Norvegia (sotul meu este roman ortodox) pt ca isi gasise de lucru aici, iar in bransa lui era f prost platit in Romania si vrem sa oferim un viitor cat de cat sigur copiilor nostri (primul a sosit deja). Stiu, unii se vor intreba "ce siguranta vor avea copiii daca vor fi departe de Dumnezeu?", dar eu voi incerca din rasputeri sa ii invat credinta cea dreapta (ortodoxia)

Hai sa fim seriosi: Dumnezeu nu le da "cu mainile pline" celor aflati in tarile civilizate, si mai putin celor aflati in tari mai sarace. Stiti cum se spune: "Dumnezeu da, dar nu baga si in traista", deci se pare ca Dumnezeu a dat tuturor la fel, dar numai unii au stiut sa bage in traista. E ca in pilda cu inmultirea talantilor. Se pare ca indepartarea de Dumnezeu din perioada comunista si-a lasat amprenta pt mult timp si sper din suflet ca tara mea de suflet sa ajunga sa aiba conducatori destoinici, care sa stie sa inmulteasca talantii si nu sa-i foloseasca in scop personal.

Ii apreciez pe norvegieni pt ca au un cult al respectului fata de ceilalti. Majoritatea sunt protestanti, dar sunt mai cinstiti decat majoritatea romanilor ortodocsi. Nu imbratisez deloc protestantismul, dimpotriva; dar un lucru e clar: bunul simt nu tine de religie.

Dar oare nu suntem si noi vinovati ca am ajuns aici?
 

Da, Radule. Drept spui.Pentru pacatele noastre traim acestea. Ale mele, ale familiei mele ale noastre a tuturor.
Dar oare nu suntem si noi vinovati ca am ajuns aici?
Spui ca bunul simt este genetic..eu cred ca se poate cultiva (daca vrei!!!) chiar daca nu l-ai primit "mostenire".
Eu cred ca daca am avea mame adevarate multe s-ar schimba in tara asta.
Copii nostri cresc cu cheia de gat. Cu sute de euro in buzunar si cu exemplu Monicai Columbeanu la TV. Cine sa ii explice ca nu asta inseamna viata?
Am o prietena care nu iese niciodata nefardata din casa.Cand m-a vazut pe mine fetita ei de 4 ani mi-a spus. esti foarte urata. Nu-ti este rusine sa iesi asa pe strada?
Vezi tu, radule? Ceea ce e normal este considerat rusinos. Oare cine e de vina???

Vorbesti de bici.. Crezi ca biciul mai poate rezolva ceva?Oare nu am avut atatea nenorociri? Cu ce ne-a schimbat/influentat viata? Am deventi si mai rai si mai inumani. Nu stiu judecatile Lui Hristos. Nici nu caut sa le inteleg, pentru ca nu as reusi niciodata. privesc insa in jurul meu si vad cum tara aceasta se destrama. Se destrama pentru ca s-au schimbat valorile.
Si iti spun sincer eu una mi-am pierdut speranta ca voi mai reusi sa schimb in mine (in primul rand) ceva... Simt ca am obosit si nu mai am puterea sa ma ridic. Dumnezeu sa ma ierte!

Oare nu seamana a deznadejde? Dumnezeu are planurile lui minunate, nu vrea moartea pacatosului, ci indreptarea lui. Sa avem nadejde!

Crede-ma Ostasule, nu mai stiu nici eu. Iti spun cu toata sinceritatea ca cea mai mare durere a mea in acest moment nu e lipsa bunului simt in lume..desi asa pare.. ci ceea ce a a facut din mine, lipsa lui in lume.
Ei ( oamenii fara scrupule, lipsiti de orice caracter) au existat dintotdeauna..insa eu eram alta. Acum am obosit. Nu mai pot sau nu mai vreau sa vad si frumosul (daca el m-ai exista) din lume. Ochii mei se opresc critic mereu asupra fustelor scurte. Mintea mea refuza sa ii mai ofera "circumstante atenuante" manelistului care ma injura. Inima mea s-a racit. Intelegi? S-a racit! A obosit si a clacat. Cei care ma cunosc poate ca ma inteleg cel mai bine...
Ma tem de mine. Ma tem de ce a reusit tara asta sa faca din mine.

Nu dau vina pe tara ci pe mine insumi si pe lipsa mea de barbatie.. Imi spunea odata Andrei (un frate din forum), Jeni, fii barbata! Poate ca abia cum inteleg acest cuvant. Abia acum realizez ca el, fratele meu Andrei (pe care atunci l-am mustrat) ma cunostea mai bine decat mine...

Ostasule, daca e deznadejde si eu nu mai sunt capabila sa inteleg asta, pomeneste-ma!
Jenica:77:

Ce este al Lui nu este al nostru

“- Gheronda, în Evanghelie se spune că Hristos a luat la un moment dat biciul şi a gonit afară din Templul lui Solomon pe negustori şi pe schimbătorii de bani. Poate că în anumite clipe excepţionale s’ar îndreptăţi astfel folosirea forţei din partea Creştinilor?

- Domnul este Fiul lui Dumnezeu, Ziditor şi Atotţiitor al cosmosului. Ce este al Lui nu este al nostru, noi nu putem face aşa ceva. Domnul nu este în orice situaţie, fără excepţie, o pildă de urmat pentru noi. Bineînţeles, este în multe, dar nu în toate! Doriţi un alt exemplu? Domnul „au zis lui Pétru: Mergi înapoia mea, Satano.” /Mat. 16:23/ El putea s’o spună pentru că era Fiul Lui Dumnezeu. Noi nu avem dreptul să-i spunem aproapelui nostru nici diavol, nici satană. Sânt lucruri pe care Domnul le-a făcut „ca cela ce are putere.” /Mar. 1:22/ Nu înseamnă că acestea sânt pilde de urmat pentru noi.

Noi, datori sântem „să urmaţi urmelor lui,” /I Pet. 2:21/ în sfinţenie, nu în anumite fapte de putere pe care le-a săvârşit Domnul. În orice situaţie este nevoie de multă atenţie şi rugăciune fierbinte, pentru ca Dumnezeu să ne lumineze să ştim ce să facem”.

Dumnezeu ne-a creat pe toti si nu cred ca ai dreptul sa faci pe cineva gunoi, nici eu si nici altcineva nu are voie sa judece cum este cineva sau cum nu este si asta cred ca tine de BUNUL SIMT.Doamne ajuta!

Grâul va fi mereu amestecat cu neghină, până la sfârşit, până la Ziua Aceea. Dar asta este valabil nu numai în lume, ci şi în noi înşine. Fiecare dintre noi are în el grâu şi are neghină. Dacă am vedea câtă neghină ne împresoară inima, poate că am fi mai îngăduitori şi am vedea cât de mult semănăm, în fond, cu cei care nu ne plac. Munţi buruienoşi se înalţă peste tot, iar câmpiile popoarelor arată, deocamdată aşa: 99 % neghină, 1 % grâu. Providenţa, sau acţiunea lui Dumnezeu în lume este explicaţia pentru care lumea mai există şi grâul nu este sufocat de neghină, aşa cum ne-am aştepta. Câtă răbdare are Dumnezeu ! Cum ştie El să aştepte, uneori zeci de ani, ca cineva să se cureţe cu ajutorul harului Lui, să ardă neghina din el, ca să strălucească aurul grâului din sufletul lui ! Şi dacă Dumnezeu are asemenea răbdare cu noi, noi de ce nu am avea cu aproapele nostru ? Cea cu fustă scurtă este poate o sfântă care încă nu s-a întâlnit cu Mirele ei. Dar poate că se va întâlni odată şi îi va şterge picioarele cu pletele ei şi nard de preţ va da pentru El. Şi manelistul care înjură poate că este văzut de Dumnezeu, în preştiinţa Lui, ca unul dintre sfinţi, pe care îl va chema şi el va auzi chemarea Lui. Câţi sfinţi au făcut, înainte de a-L cunoaşte, lucruri mult mai rele decât să înjure !

Singur Dumnezeu da libertate omului de a judeca,deoarece in lumina ratiunii,a logosului divin implantat in om,lucrurile se pot evalua aproximativ exact !
De ce nu ar putea un om relativ corect sa aiba o judecata obiectiva asupra altora ?
Sau tovarasul stalin, vinovat de 20 milioane victime, si camaradul hitler vinovat de 6 milioane de avrei arsi au fost niste ingerasi foarte ok ?!

din fericire,alaturi de oamenii nesimtit pe care ai intalnim mult prea des, intr-adevar, mai exista uneori si oamenii de bun simt, in orice caz oamenii cumsecade, mai rari e drept, da si cand ai intalnim, ce bucurie pe noi ! Vedem atunci, ca Binele nu a disparut si ca exista oameni buni ! Si asta ne da avant sa mergem mai departe !

Eu cred ca se poate dobandi prin pocainta pentru cine nu are bun simt.

Nu stiu daca ar trebui sa etichetam in vreoun fel pe altii, mai ales daca ne gandim la cuvintele Mantuitorului:"şi cine va zice fratelui său: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului. "

"La inceput a fost cuvantul si cuvantul s-a facut "om"...
..dar mai inainte de toate a fost "gandul"... despre acest lucru s-a spus mai putin atita timp, drept pt. care in lume s-au produs atitea erori..acum tot noi insine ne putem"repara"; prin "gandul pozitiv"...ne reprogramam din nou "dow"-ul nostru= computerul mental, care ne va re-construi din nou, asa cum am fost de la creatie...
***deci avem aceeasi putere si libertate de a ne recrea alaturi de co-creatorul..

un umil crestin roman...m.

El este Dumnezeu, Mihnea. Eu sunt doar un om simplu..
Cu toate astea si eu sunt o farama din Moartea si Invierea Lui. A Lui sunt si am nadejde ca ma va ajuta sa ma ridic.

Felicitari sincere persoanei care a initiat discutia despre bunul simt.

Cred ca la ceste vremuri s-a referit Hristos cand a spus ca "Numai cei care rezista pana la capat vor fi mantuiti".Cine Il iubeste pe Dumnezeu,stie ca atunci cand trece pe langa o biserica trebuie sa Il salute pe Dumnezeu facandu-si cruce,deci El ne-a invatat cum sa ne purtam unii cu altii,din pacate,traim inceputul sfarsitului pentru ca L-am uitat pe Tatal nostru...

Eu cred ca un foarte mare rol in dobandirea bunului simt il are mama. Revin la mesajele mele mai vechi si amintesc ce spunea Pr. Ioanichie (Dumnezeu sa-l odihneasca). Daca am avea mame crestine o noua generatie s-ar ridica.

Din pacate luptam sa le oferim copiilor de mici toata bucuriile vietii pierzand din vedere educatia. Exemple concrete! De cate ori nu spunem copilului cand este lovit, da-i si tu mama! Nu sta ca momaia! Dar, vezi sa nu te vada doamna invatoare.. Sau, copilul aude la tata sau la mama injuraturi.. Cu vocea sa "peltica" reproduce.. Parintele, rade! ce dragut este!
Odata eram in tren si un copilas de 3 sau 4 anisori i-a spus mamei, dute-n...mea! Mama razand a spus, te aude lumea mama.. Poate ca ar fi trebuit sa se intrebe de unde a auzit? Sa-i explice ca nici macar in intimitatea casei sale nu trebuie sa vorbeasca astfel.
De cate ori nu sunem copilului, "spune ca nu sunt acasa".
Ma uit la copii mei cum copie greselile mele. Ma regasesc in nerabdarea si gesturile lor.

Vorba lui Marius, daca s-ar vinde bunul simt la colt..comerciantii ar ramane cu marfa pe tejghea..pentru ca NU e trendy.
Putem face ceva. Putem incepe prin a ne educa copii corect. Chiar daca e greu (si eu ma confrunt cu asta ca mama) sa incercam sa le sadin onestitatea de mici in inima. Putem face ceva, mamelor. Suntem suficiente aici pentru a imprastia "aroma" Bunului simt in tara.

Ma gandeam...haideti sa ne ajutam unele pe altele. Haideti sa transformam acest topic intr-un seminar de educatie. sa invatam (unii de la altii)sa ne educam copii corect. ce spuneti?
Ramanem la a ne plange? sau incercam sa facem ceva. concret?
Propun sa venim cu exemplele proprii. Cu necazurile si incercarile cu care ne confruntam zi de zi. AStfel una pe alta sa ne povatuim pentru a rezista "vicisitudinilor vietii" vb "Tinerilor pentru Romania"..

Hristos a spus "Nu judecati ,ca sa nu fiti judecati" si "cu masura cu care masurati vi se va masura"
Un sfant a spus "Cine esti tu omule sa judeci sluga altuia"
Aceste gunoaie pot deveni sfinti spune David
"Dumnezeu care ridici pe cel cazut si pe cel sarman din gunoi"
De unde stii ca esti in masura sa vezi corect lumea?

Jenica ,hai sa vedem partile bune ale fiecarui om.
In fiecare om e o farama din Dumnezeu ,sa ii iubim asa cum sunt.
In vremurile astea ,mi-a spus o crestina care tocmai a venit dintr-un pelerinaj ca e bine sa ne facem pravila de rugaciune si Dumnezeu ne va ajuta sa trecem peste toate relele si sa nu ne pierdem.
Maica Domnului nu o fi intalnit oameni rai?
Am citit undeva ca oamenii pe atunci erau la fel ca in vremurile noastre ,era multa decadere.
Daca nu ar fi venit Hristos lumea ar fi pierit pentru pacatele de atunci.

Mie imi place istoria si , inevitabil, devenind crestin am inceput sa inteleg evenimentele istorice si prin prisma legaturii pe care o avem cu Dumnezeu..Spre exemplu nu spunem ca am pierdut 1 milion de barbati in 2 razboaie mondiale din pricina conjucturilor politice, ci datorita pactelor noastre ca neam..
Caderea neamului d.p.d.v. crestin a devenit apasatoare intre cele doua razboaie mondiale. Atunci ne-a fost "trimis" Petrache Lupu - Sfantul de la Maglavit, care ne-a transmis mesajul Domnului si consecintele neantoarcerii noastre la Hristos:

"Daca nu ne pocaim, daca nu tinem sarbatorile, daca nu ne ducem la biserica, sa ne rugam la Dumnezeu de sanatate, daca nu tinem posturile, daca nu ne ducem la popa..., atunci foc, atunci ne rupe muncile noastre,fratilor!...Sa nu mai facem fapte rele, sa nu mai radem de fratii nostrii, sa ne unim cu totii la faptele bune, sa nu mai arunce nimeni copii pe la gropi...si sa nu ne mai dusmanim...
Nimeni sa nu fure, sa nu puna foc, sa nu ia dreptul altuia! Sa ne unim cu toate neamurile
noastre!Sa facem fapte bune, ca de nu –moarte, ca de nu-foc!..Ne ia tot , ne canoneste fara munca si toata Rumanie nu e nimic...E rau, fratilor, de noi toti, daca nu ne pocaim, cu vorbacare m-a trimis pe mine Mosul, si n-ai cu ce tine nimic: nici bou, nici cal, nici oaie, nici porc, nici pasare, nici nimic....”

Ne-a mai spus ca daca nu ne intoacem la credinta va permite comunismului sa vina peste noi, ne va lua muncile, jumatate ne ia si jumatate ne lasa,.., iar daca nici asa nu ne pocaim, ne infometeaza !
Pana acum s-au implinit toate , mai putin foametea, dar asa cum vad eu romanul, in mod sigur ajungem si la foamete !
Voi ce vedeti in cei 20 de ani de libertinaj ? Eu vad milioane de avorturi, mase de oameni fara de Dumnezeu, fara rugaciune, nespovediti si neampartasiti ! Vad generatii de tineri impatimiti la modul cel mai demonic cu putinta !

Sunt prima care se inscrie.Am scris un articol pe aceasta tema http://www.crestinortodox.ro/diverse...ne-119159.html si acum am mai scris unul [astept sa vad daca se va publica] si am sa-l asez in acest topic,mamelor sa ne unim si sa invatam impreuna cum sa ne educam copii.Ma bucur sincer de ideea ta.

Doamne ajuta!
Nu deznadajdui, sora Jenica, caci intristarile din pricina oamenilor, iti vor aduce bucurie de la Domnul. Nu spun de la mine caci nu am eu atata intelepciune dar subiectul acesta l-am tot citit prin diverse scrieri duhovnicesti. Rabdarea suferinteleor, smerenia sunt subiectele de lectura preferate de mine. E bine sa fim pregatiti cu armele rabdarii invatate de la Sfintii Parinti pt ca necazurile nu ocolesc pe nimeni. Imi permit sa-ti dau niste citate legate de aceste lucruri, impreuna cu cuvintele mele de incurajare si de rugaciune la Domul Dumnezeul nostru ca sa te intareasca.

"Cel nedreptatit de oameni scapa de pacat si pe masura mahnirii sale afla sprijin impotriva lui. (Marcu Ascetul)39"

"Dacã vrei sã dobândesti adevãrata smerenie, deprinde-te sã rabzi bãrbãteste ocãrile aduse de altii (Avva Serapion)"

"Micsoreazã-te în toate înaintea oamenilor si vei fi înãltat înaintea printilor veacului acestuia (Sf. Isaac Sirul)"

"Cel ce rabda necazurile va ajunge si la bucurii. Si cel ce staruie in cele neplacute nu va fi lipsit nici de cele placute. (Evagrie Ponticul)39"

"Ocara de la oameni aduce intristare inimii, dar se face pricina de curatie celui ce o rabda. (Marcu Ascetul)39"

Si sunt multe asemenea sfaturi, dar eu nu fac acum decat sa le copiez. Nu spun nimic de la mine. In putinul timp pe care il ai citeste in pateric sau Filocalie si o sa vezi cat curaj, cata nadejde vei dobandi.

Imparatul Ceresc sa te intareasca si Preasfanta Lui Maica sa te ocroteasca!

Cu dragoste,
Marilena

Probabil Mantuitorul se referea la situatia cand aceste adjective sunt facute din rautate, si neconforme cu adevarul !
Dar daca aproapele nostru este netrebnic si ticalos, nu e oare o ipocrizie si o falsitate sa ne ascundem gandul nostru si sa-i spunem in fata cuvinte mieroase si false ???
Oare,sunandu-i cuvintele mai dure,nu la-m face sa se trezeasca din greseala si sa se corecteze ?

La acest capitol al bunului simt se poate vorbi ,la nesfirsit fiindca traim in vremuri in care raul a inceput tare de mult sa domine binele si ne invirtim intr -un cerc viciios unde cei putini cu bun simt nu poate sa faca fata adversarilor.Si atunci nu putem decit sa ne rugam ca mina cea atot puternica a tatalui ceresc si mila lui cea mare sa ne vina in ajutor .Dumnezeu sa lumineze mintile celor tineri si celor batrini deopotriva ,sa putem sa redevenim ceia ce am fost si sa reinviie in inimile si in mintile noastre .Dragostea de Dumnezeu ,bunul simt ,credinta ,si puterea de rugaciune . Doamne Ajuta pe tot poporul tau si-l Binecuvinteaza cu mare si multa mila Ta .

Pocainta , are si acest dar de a ne trezi din lipsa de simtire , de a ne readuce cu picioarele pe pamant , de a ne smeri , de a fi complet altceva decat am fost la un moment dat . Cel ce-si doreste pocainta va avea in jurul lui si va cauta sa aiba prieteni cu bun simt , iertatori , iubitori , milostivi , caci astfel se cunosc fratii intre ei ! Doamne ajuta !

Nu a zis nimeni ca trebuie sa folosim cuvinte mieroase si false. Adevarul spus intr-un mod nepotrivit situatiei poate duce la efecte negative.
Depinde de situatie. In unele situatii se poate actiona cu asprime pentru indreptarea celuilalt, in alte situatii numai cu blandete si fara a mustra prea dur.
( Nu stiu daca ca in situatia pe care am citat-o in postarea de mai sus ar fi nepotrivite si cred ca am gresit eu, imi cer iertare pentru asta.)
Însa nu cred ca e adevarat faptul ca bunul simt e doar genetic mostenit si ca cineva care nu-l are il poate dobandi si prin alte cai. Am cadea in predestinare daca am cosidera adevarat aceasta. Apoi cineva care citeste pe forum aqsa ceva si se simte cu musca pe caciula, ce ar trebui sa creada? Ca nu poate dobandi bunul simt pentru ca el e dobandit doar genetic?(sa ma ierti dar asta se intelege).
Dumnezeu sa ne ierte!

Bunul simţ e geniul umanităţii.
Goethe

Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani.
Albert Einstein

Bunul simţ înseamnă talentul de a vedea lucrurile aşa cum sunt şi de a face lucrurile aşa cum ar trebui făcute.
C.E. Stowe

Bunul simţ este însuşirea, puterea de a judeca bine şi de a distinge ce-i adevărat de ce este fals.
Descartes

Tocmai asta nu doresc. Sa vorbim..ci, sa facem ceva!
Cristian, multumim de citate dar..de fapte avem nevoie. De exemple concrete! Sa incepem prin a ierta pe cel care ne mahneste... Vorbele nu mantuiesc ci faptele!
degeaba dam citate daca inima e f.departe de intelesul lor.

Parmena, felicitari pentru articol.:11: Suntem pe aceeasi lungime de unda si asta nu poate decat sa ma bucure.
Te asteptam cu cat mai multe exemple personale (mai ales ca lucrezi in mod direct cu oamenii).

Marilena, iti multumesc si tie pentru incurajari. Maicuta Domnului sa iti rasplateasca!

As mai vrea sa inteleg un fenomen tot mai des intalnit. Si aici ma refer la romanii ce au plecat la munca in strainatate.
De ce dupa o perioada de munca acolo vin in tara si ajung sa desconsidere tot ce intalnesc in cale? De ce nu mai au (asta daca au avut vreodata) respect fata de semenii lor? De ce riposteaza la fel si la zambet (vorba buna) si la ton arogant? Si aici vorbesc din prorpia experienta!
De ce refuza sa asculte (ba te mai si injura) cand este rugat sa-si stranga gunoiul aruncat in strada? De ce aud tot mai des "la mine in Italia, Germania, Spania,,)? De ce acolo, DA! Si aici, NU!
Nu spun ca nu sunt destui si in "cursul anului"..
Nu generalizez. Nici nu doresc sa jignesc pe nimeni..(Nu spun ca toti sunt asa. dar din pacate tot mai des pe "acestia" ii intalnesc).

Vreau sa inteleg de ce traind intr-o tara cat de cat civilizata nu "imprumuta" (macar) din cultura si civilizatia lor? De ce admira (doar) ceea ce e afara? De ce nu doresc sa se comporte asa cum o fac in tara in care muncesc? Sau oare sunt eu naiva si tot asa se comporta si in diaspora?:22:

Vreau sa inteleg ce anume poate schimba firea si comportamentul unui om de il determina sa aibe aceasta atitudine fata de oamenii ce au ramas in tara? Ma "bate" gandul sa plec cu familia din tara (am spus-o deja la topicul respectiv) oare asa ma voi comporta si eu (?) si acum nu sunt capabila sa inteleg asta??
Acolo tot astfel de situatii voi intalni?
Gandesc in simplitatea mea ca numai intelegand corect o situatie o poti schimba. Asta, daca vrea sa fie schimbata.

Mi-as dori sa discutam civilizat si simplu. Fara citate sau jigniri.
Va multumesc, anticipat!

Ne intoarcem de unde am pornit: educatia din familie. Degeaba se straduieste scoala in cele 4-6 ore sa educe copiii, daca in familie lucrurile se petrec invers. Aproape in orice moment se face apel la "bunul simt", se emit reguli de buna purtare in grup, in societate. A avea bun simt tine intr-un fel de o buna organizare a mintii- asa cum spunea cineva, dorinta de a-ti realiza confortul sufletesc- odihna in fapte bune. La noi lipsa bunului simt se vede pe strada- tineri care injura , scuipa, mananca seminte si fumeaza oriunde, locurile de picnic sunt presarate de gunoaie. Dar oare la sat tot asa se petrec lucrurile? Lipsa bunului simt vine si din lipsa de ocupatie- cred ca parintele Paraian spunea justificat ca adevarata educatie se face in lumea satului. E nevoie si de o scoala a parintilor unde sa se invete bunul simt, e nevoie de o conlucrare a institutiilor- chiar aplicarea unor amenzi usturatoare- pentru tulburarea linistii publice, pentru lipsa de interes in protejarea acestui dar pe care ni l-a facu Dumnezeu- Pamantul. Prin expuneri , oricat ne-am stradui, nu putem sa ilustram faptele, draga Jenica. Ramane sa vorbeasca din fiecare, constiinta, iar uneori- mai ales in teologie, citatele Sfintilor Parinti sunt mai graitoare si cantaresc cat toata viata nostra, cat toata stiinta din lume- pentru ca este din lume, si nu de la Dumnezeu.