Teologia si inchiderea in sine
 

Ma adresez in special profesorilor de Religie, precum si celor care pot da o mana de ajutor pentru dilema in care ma aflu, in urma postarii de la Generalitati, unde am initiat un topic numit Happyologia.
Acolo, in urma schimbului de replici cu dl. Zaharia, am ramas cu impresia ca Teologia ar fi, in conceptia unora, o disciplina ermetica, ferm delimitata de alte discipline, un fel de autist colossal, zidit in mii de ani si care se dezice orgolios si cufundat in sine de orice raport substantial cu alte discipline (filosofie, stiinte etc.). Si le cam priveste pe toate de sus, cu aroganta si suficienta de sine, ca doar numai ei, stiinta cea aleasa, ii vorbeste Bunul Dumnezeu...
Asa sa fie oare?
Iar daca e asa, nu cade ea in aceeasi capcana cu iudeii din vechime, care s-au crezut alesi pentru a se mandri iar nu pentru a sluji la faptuirea unui mare si nemaivazut scop dumnezeiesc?
Sau, mai degraba, unii dintre noi au o conceptie eronata asupra teologiei si isi proiecteaza (inconstient, desigur) propriile neajunsuri personale asupra realitatii (din care face parte si teologia).

Ma grabesc sa adaug un amanunt referitor la motivatia initierii topicului: sunt cu adevarat interesat de acest aspect al relatiilor dintre teologie si alte preocupari umane, intrucat doresc sa inteleg mai bine teologia si, desigur, conditia omului.
Am devenit constient treptat de cateva capcane ale reprezentarii teologiei, una fiind cea a autoinchiderii. Teologia e una, reprezentarea ei in mintea oamenilor e altceva. Reprezentarile sufera de diverse metehne, dr acest lucru poate afecta si mersul teologiei, implicit al vietii practice.

Nu sunt nicidecum dornic sa initiez o polemica cu dl. Zaharia pe acest subiect, mai ales ca banuiesc (sau sper) ca domnia sa nu este adeptul unei claustrari sociofobe a teologiei. Am amintit insa de polemica de pe topicul respectiv pentru a avea un reper in contextul acela si un punct de plecare pentru dezbateri.

Personal, asa cum nu pot rupe medicina de fizica si de chimie, de biologie si de tehnologie, la fel cum nu pot rupe pedagogia de psihologie, de istorie si de toate celelalte stiinte
nu pot sa concep teologia fara a aminti discipline intim corelate cu ea: PEDAGOGIA (vorbim despre Invatator si de Invatatura Domnului), filosofia, logica, etica, morala, FILOLOGIA (parca la teologie se studiaza serios ebraica, greaca veche, latina, slavona etc., mai nou engleza si franceza de nivel avansat), literatura, lingvistica, ISTORIA, MUZICA, dreptul (exista disciplina DREPT bisericesc la facultatea de teologie), retorica, psihologia, sociologia, ARTELE PLASTICE, arhitectura, stiinta constructiilor (Manole mesterul Monastirii era oare sofer de taxi sau mai degraba mare mester in constructii?), politica (stiintele politice) s.a.m.d.

Incat, mai degraba as fi curios sa aflu cam cu ce disciplina nu are teologia relatii de schimb reciproc si impreuna -zidire, decat cu care are...

Amintesc si de faptul ca in trecut preotii erau oameni foarte invatati, cu multe capacitati, abilitati si competente - cum zicem noi profesorii moderni, si reamintesc ca Biserica a fost leaganul culturii si stiintelor lumii.

Amintesc de asemenea ca in prezent facultatea de teologie este parte din nimic altceva decat UNIVERSITATE.
Oare aceasta nu spune nimic?...

Sper ca aceste minime conexiuni au o oarecare greutate in pledoaria mea (ca sa imi precizez din start si pozitia) pentru o reprezentare integrativa a teologiei in lume, iar nu pentru o conceptie autista sau/si schizoida, schismatica.

Totusi, am ramas usor nedumerit si ma intreb daca nu cumvama insel in privinta teologiei. Astfel ca intrebarea malitioasa "ce intelegeti prin teologie ortodoxa" este mai degraba oportuna si constructiva decat nepotrivita...

Teolog este cel care stie sa se roage (avva Evagrie?).

Cezar, toata discutia asta nu are rost, mai bine era sa nu o incepi.
O facultate nu face "teologi". Teologie stie si diavolul, intrece pe oricine.

Iar ortodoxia nu este disciplina de invatamant.
Este viata. O traiesti sau nu (si daca nu o traiesti, doar vorbesti despre ea, dar vorbitul despre ortodoxie nu mantuieste)

Era mai bine sa nu o incep?... Him... Cum suna! Teribil de incurajator.
Trebuia cumva sa cer aprobare de la vreun for care gireaza dreptul de a alege subiecte? sau sa fiu musai pe gustul dvs.?
Daca e cineva interesat sa participe la subiect o va face, daca nu, topicul va ramane asa.

Subiectul poate interesa pe cativa dintre forumisti, anume pe cei dornici sa afle si sa schimbe opinii, iar unii sa isi dovedeasca folosul in privinta unei teme destul de actuale: care e pozitia teologiei intre alte discipline.
Analfabetismul nu e o virtute, doamna. Daca era, ati mai fi facut dvs. facultatea de psihologie?

Daca dracu e tare la teologie asta inseamna ca eu nu tre sa mai studiez teologie? Logica asta cine v-a insuflat-o? Cu siguranta vreun inger, intrucat vad bine cum glasuiti ingereste...

In orice caz, spuneti acest lucru tuturor studentilor de la seminar si de la facultate, masteranzilor si doctoranzilor precum si parintilor profesori, decanilor si rectorilor. Anuntati-i ca, potrivit sclipirii dvs., teologia cu care isi pierd ei vremea e inrudita cu interesul dracilor. Asa este, dracii vor ca oamenii sa studieze teologie, astfel incat sa ajunga mai usor la el. Dovada ca suntem pe drumul cel bun (adica in inselare) este ca exista milioane si zeci de milioane de titluri de carti/studii/articole de teologie. Toata lumea e plina de toxine dracesti, cum ar de pilda cartile care se ocupa cu Istoria Bisericii, Exegeza si hermeneutica biblica, Patrologia, Liturgica, Muzica, Iconologia, Dreptul bisericesc, Antropologia si asa mai departe.
Minunat ati punctat, doamna! Ferice de cel ce v-a invatat asa boboc de gandire!

Spuneti acelasi lucru tuturor celor care au vreo carte de teologie prin casa, iar dvs. aruncati-le pe toate la cos, inclusiv cartea din care ati aflat de avva Evagrie (Ponticul?).

Apropos, dupa ce toata teologia lumii se va fi dus, dupa ce vor fi pierit tate scolile de instructie umanista, cum va fi: preotii vor veni la dvs. si la prietenii dvs. si va vor ruga sa le incropiti o predica la Liturghie?
Sau nu, ma iertati ca v-am minimalizat: veti aparea dvs. singura, in locul preotului si ne veti tine predica direct insuflata de Dumnezeu.
Da asa va fi, dar pana atunci mai aveti un pic de asteptat: inca se mai face teologie, cultura, studiu, inca oamenii mai intreaba si mai raspund, inca sunt oameni interesati de teologia academica si in acelasi timp de practica liturgica, de post si de rugaciune.
Teologia inca se mai intalneste, in fel si chip, cu toate celelalte forme si continuturi ale cunoasterii umane, chiar daca ea isi revendica, pe buna dreptate, statutul de disciplina Divino-umana.


P.S. V-am mai rugat si cu alte prilejuri sa renuntati la nesuferitul dvs. obicei de a-mi purta de grija la modul sarcastic si castrator, precum o faceti in virtutea unei simpatii bolnavicios exprimate la adresa mea. Stiu ca luptati din greu cu frustrarile de tot felul, dar incercati sa depasiti acest pattern de simtire, gandire si actiune si, daca nu va place cum si ce scriu eu pe forum, alegeti libertatea de a citi altundeva.
Iar de nu voiti asta, nu aveti decat sa continuati sa castrati in imaginatie... O sa va ignor, cata vreme altceva mai bun nu reusiti sa intreprindeti.

Sfinti carturari
 

Sfantul Grigorie Dascalu- sfintenie si cultura:
http://www.doxologia.ro/viata-sfant/...arii-romanesti

Mitropolitul Varlaam - sfintenie si cultura:
http://www.crestinortodox.ro/diverse...ura-69495.html

Mitropolitul Dosoftei, cel care a adus limba romana in Biserica : http://www.crestinortodox.ro/stiri/z...ica-78013.html

Sfantul Andrei Saguna:
http://sfantul-andrei-saguna.blogspot.ro/

Biserica si stiinte
 

Biserica si Universitatea
 

Biserica si lumea
 

http://www.crestinortodox.ro/diverse...mea-69377.html

http://www.cbrom.de/ro/tema-spiritua...-%C8%99i-lumea

Poate citezi si afirmatiile de pe topicul initial de unde s-a ajuns la discutia asta..

Parerea mea este ca teologia are tot dreptul sa le priveasca "pe toate de sus" (ma refer la celelalte discipline desi exprimarea nu este cea mai fericita) daca te aduce mai aproape de Dumnezeu si asta cred ca reuseste mai mult decat celelalte discipline daca exista bunavointa.
Pe de alta parte nu contest conexiunile si relatiile cu celelalte discipline. Cred ca prin axarea pe aceasta "disciplina" (exprimare nu chiar potrivita - mai corect prin lupta de a cunoaste voia Domnului, prin raspunderea la setea de Adevar), care intr-o oarecare masura reflecta o "inchidere in sine", ti se arata un inteles si pentru celelalte discipline fara a cauta in mod special (mai mult sau mai putin si cu un scop: de a ajuta aproapele) astfel incat nu mai vezi o delimitare in cunoastere (granitele disciplinelor...disciplinele sunt complementare, in unele aspecte departe de Adevar dar pentru a ne ajuta sa avem discernamant).

In situatii din astea, poate ar trebui sa cautam raspuns cat mai autorizat de o vietuire pe masura cuvintelor scrise sau spuse. Un posibil exemplu:

http://cartiteologie.wordpress.com/2...-duhovnicesti/

Daca gresim noi insine, sa avem curajul sa recunoastem. Daca gresesc altii, de asemenea, sa avem rabdare si sa-i corectam cu blandete. In fata oamenilor, problema se pune lumeste, iar in fata lui Dumnezeu are prioritate smerenia, care este mama tuturor virtutilor. Toate virtutile insotite de smerenie ne inalta si toate virtutile insotite de mandrie ne coboara in fata lui Dumnezeu.

In fata lui Dumnezeu, cel mai mare este cel care spune primul din toata inima: ,,Iarta-ma!''. Dobandirea smereniei lui Hristos este piatra de incercare a teologiei aplicate. Smerenia aceasta se obtine in timp indelungat, cu multa truda si cu multe sacrificii si chiar cu autodefaimare ca exercitiu duhovnicesc.

Cand suntem criticati noi insine, putem fi ingaduitori si blanzi, pentru a oferi un exemplu de blandete. Cand este hulit Dumnezeu, atunci putem sa fim necrutatori si sa aparam adevarul spre slava lui Dumnezeu si spre mantuirea aproapelui. Mi-au placut dialogurile din aceasta carte:

http://prieteniisfmunteathos.wordpre...pelerinul-rus/

Uneori avem impresia ca avem dreptate si dupa o vreme constatam noi insine ca nu e asa. Dar constatam noi insine, iar orgoliul nostru e salvat.

Atunci cand ne da tarcoale mandria, gresim fata de aproapele cu vorba, cu fapta si cu gandul. Si el are mandria lui. O gandire empatica ne scapa de multe rele.

Teologia pescarilor ,a vamesului , a femeii pacatoase , a leprosilor ,a orbilor , a celor singuri.
Teologia bucuriei intalnirii cu Dumnezeu.
Telogia intalnirii sensului absolut al vietii.
Teologia ascezei dar si a nuntii din cana
Teologia rugaciunii neintrerupte
Teologia ratiunilor inimii.
Cuvintele nu alcatuiesc o realitate in sine , diferita de om . Ele trebuie intelese si traite
Fiecare ia ce poate si ce ii este de folos din ele.
Doar teologia care e in relatie cu omul viu,este in relatie cu toate preocuparile sale.
Primordialitatea ei nu este ca o disciplina oarecare mai mare decat celelalte
Primordialitatea ei este ca face ,ca trebuie sa faca parte,din natura omului .
Toate celelalte sunt doar preocupari ale omului . Iubirea lui Dumnezeu este insasi fiinta omului

Da, Tomita, si eu cred ca Teologia este stiinta stiintelor, sau regina lor, cum dealtfel a si fost definita/caracterizata.
Insa ce vom zice despre o regina izolata si dictatoriala? O va iubi boborul? Va aduce ea un spor de folos slujbasilor ei?
Daca ea ponegreste pe toti ceilalti, in loc sa delege atributii, sa ii ocroteasca si sa ii puna la treaba, ce fel de lume va fi aceea?

In realitate Teologia (implicit teologii si Biserica) NU este dictatoriala, ci iubitoare, inteleapta si grijulie. Insa unii oameni se poarta de parca ar fi supusii unui dictator!
Tocmai pentru ca reprezentarile Teologiei sunt precare si adeseori eronate, am propus o discutie: cum vedem Teologia?
Iar pentru a da raspunsul adecvat la conditiile concrete de viata, individuala si sociala, ne lovim, vrem nu vrem, de raporturile ei cu alte domenii. Intrucat Teologia face parte din viata, este viata si asculta de Facatorul Vietii, Dumnezeu Cel Viu.

E ceva gresit in modul cum vad lucrurile? Pare lipsit de sens? daca da, te rog sa imi dai o mana de ajutor si sa numesti neajunsul. Cu siguranta voi fi receptiv si iti voi multumi pentru ajutor.
Asadar?...

Cam pe aici se invarte si interesul meu, in acest topic. Multumesc, Iustin!

Oare nu foloseste Teologia, ca o albina harnica (model propus de Sfintii Parinti), toate cunostintele omenesti care concorda cu Voia lui Dumnezeu? Nu a valorificat ea, mereu, toate intuitiile omenesti? A nedreptatit oare vreo reusita veritabila a omului?

Si nu le inalta ea mai presus decat ar putea face fiecare disciplina in parte sau toate laolalta?
Nu le aduce, adica, la masura plenitudinii? (Duhul pe toate le plineste!)
Si nu revarsa Teologia si Biserica har peste har?...

Atunci de unde conceptia aceasta bolnava, schismatica, autista?
De unde separatismul intre domeniile de existenta ale omului?
Ce este asta???

Psihologic cred ca functioneaza cam asa:
Cuvantul este aruncat pe un teren pietros,si infloreste indata si cu bucurie de la soare ,dar nu are radacina ,si se usuca.
Cuvantul ,invatatura , este facuta scop in sine ,uitand ca Dumnezeul nostru nu este Cuvant,ci Cuvant intrupat
Slova omoara iar duhiul da viata
Cuvantul fara simtire si intelegere este saminta fara rod
Ba chiar e mijloc de galceava si judecata ca in pilda fariseului
Orice invataura ortodoxa trebuie sa o aplicam la viata noastra si la iubirea de oameni,sa o intelegem si sa o aplicam .Invatatura nu e facuta spre izolare,ci spre zidire ,dar spre zidirea noastra ,nu spre a ne da mari fata de altii
E ca un izvor din care fiecare bea cat poate
Dar sunt unii care nu beau,ci doar tin in gura....

Si mai fac din cand in cand gargara...
Asta e, oare?

(P.S. M-am inclus aici si pe mine, in multe situatii, din pacate.)

Teologii au inteles tainele Sf. Treimi
Ascetii au invins corpul,inundindu-l cu dumnezeirea
Gardienii au palmuit pe eretici ,si au facut sa triumfe ratiunea Cuvantului
Patorii au pastorit , mangaietorii au mangaiat multe suflete ,iar facatorii de minuni degraba au ajutat
Dar ce sunt eu in tot acest ocean de iubire? O scarba ,ultima picatura de noroi .Cu ce drept cutez a inalta vocea si a iesii din judecata smerita? Un singur drept am :sa nu imi depasesc masura .
Sunt exact cel care sunt ,si imi iubesc aproapele,macar in intentie
Oricine se impodobeste cu podoabele altuia,ajunge sa creada ca sunt ale sale...

Cezar, first of all, calm down. :25: Apoi, eu zic să mai citești o dată ce ți-a scris Zaharia, din ce perspectivă anume a vorbit el. Ah, și mai ales, încearcă să nu te situezi din start/a priori pe poziție diametral opusă = Gică-contra :4: Maybe he really had a point !

PS: Btw, care-s colegii ăia de la catedră, poți să nominalizezi câțiva? Să-i știm și noi. :)

De acord, Mirela, multumesc din toata inima!

Cat despre colegii de catedra, ma refer la faptul ca din toamna voi reincepe munca la scoala, ca profesor de liceu si in acest sens fireste ca voi avea colegi pe profesorii de la disciplina Religie. Acestora ma adresam, mizind pe cunostintele lor, fireste. Dar nu cunosc, personal, de aici de pe forum, un profesor de Religie. Am inteles insa ca sunt printre noi, pe forum, altfel nici nu prea inteleg ce sens ar mai fi avut sectiunea dedicata profesorilor de Religie.
Poate m-am exprimat gresit folosind termenul "catedra", intrucat s-ar putea interpreta, imi dau seama acum, in sensul restrictiv: fie ca ma adresez colegilor de la catedra de psihologie (ceea ce nu cred deloc ca ar ajuta topicului, unde am cerut ajutor profesorilor de Religie, evident); fie ca as fi eu insumi prof de Religie, oh..., ceea ce nu este cazul.
Am folosit termenul de catedra cu sensul generic, indicind astfel pe profesori (anume pe cei de la disciplina Religie).

Oare, imi pica fisa acum, neclaritatea asta o fi contat deja cand au aparut diverse reactii? Him... Nu mi-as fi imaginat... Deh, avatarurile comunicarii prin internet...

Iti foarte multumesc, Mirela, pentru atentionarea ta! Buna observatie ai facut (iata ce folos aduce cititorul atent si ce patanii pentru cel ce scrie in graba...!)
Ca urmare, am modificat formularea din postarea de debut a topicului, pentru a elimina pe cat posibil ambiguitatea. Multumesc, Mirela!

http://roncea.ro/2010/10/19/parintel...implinit-intr/

Si inca mai mult (iar asta imi pare cu totul decisiv si obligatoriu, altminteri ar fi fost tragedie mare):
Cuvant Intrupat, Rastignit, Patimitor, Ingropat si Inviat si Inaltat si Care sade la Dreapta Tatalui si Care va sa vie, cu slava, sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie nu va avea sfarsit.



Nu putem omite nimic de aici, nu ne putem opri intr-un loc sau altul al Vietii si Lucrarii Domnului.
Intrucat doar TOATE laolalta graiesc intreg adevarul, formeaza corpul viu al Adevarului.
Fara de care nimic omenesc nu ar mai fi crestinesc, sfintitor. Iar noi ne-am pierde vremea, Doamne fereste!
Asa insa, cred ca nu ne-o pierdem. Doamne ajuta!

Nu este dictatoriala pentru ca poti alege, iti pastrezi libertatea (e adevarat ca daca alegi directia opusa nu e bine) dar regulile/legile sunt necesare, ele reprezinta "Calea".
Si eu am avut momente cand m-am opus/am protestat vizavi de reguli/legi..chiar spuneam "sunt curentul cel indus/totdeauna m-am opus/Cauzei ce m-a produs"..stiu ca e pacat si imi pare rau ca nu am avut mai multa credinta.
Cu cat inaintezi duhovniceste esti obligat sa renunti la "a avea" daca vrei sa inaintezi.
E dureros dar cand poti renunta, nu mai protestezi, ai ales..si alegerea de a te lasa in mainile Domnului aduce o intelegere si o alta perceptie.
Acum am alte probleme/patimi cu care sa lupt dar stiu ca neputintele/slabiciunile mele sunt teren bun pentru ispite (nu Dictatura) ...trebuie sa invat sa fiu mai puternica.
Cel putin nu mai sunt curentul cel indus (iubesc invataturile Teologiei/Bisericii si sunt sigura ca aduc spor pentru ca am vazut schimbare in modul meu de a gandi/de a actiona).
Cum spune Churchill "daca treci prin iad mergi inainte" si ca sa mergi inainte pregateste sa treci prin iad.

Cezar sincer chiar nu poti trai daca nu afli ce este teologia ? Nu crezi ca sunt lucruri mult mai importante de cautat ,aflat ,inteles si practicat ?
In plus starnesti si pasiuni aprinse ,sau minti infierbantate ...