Socrii nu vor sa vina la nunta
 

Scriu acest mesaj pentru ca sunt intr-o mare dilema. Eu si prietenul meu am decis in cursul acestui an sa ne unim destinele. Am vrut sa ne facem nunta spre toamna, insa am reusit sa gasim liber restaurantul pe care il vroiam abia in data de 7 noiembrie. In ultimii ani luna noiembrie nu mai este o luna chiar atat de friguroasa si am decis sa ramanem la aceasta data, fara a mai amana nunta pentru anul viitor.

Ne-am dorit insa, ca cununia religioasa sa fie un moment special, intim de care sa ne bucuram alaturi de persoanele cu adevarat speciale in viata noastra: parinti, nasi, bunici. Am vrut un moment simplu in care sa nu fim stresati cu prezenta rudelor indepartate pe care nu le-am vazut decat de vreo 2-3 ori in viata, si pentru care cununia noastra ar fi prilejul de a se vedea cu alte rude si in loc sa pastreze un moment solemn, de liniste si rugaciune pentru unirea noastra in fata lui Dumnezeu, sa faca circ (spun asta pentru ca am fost la nunti in care in timpul slujbei rudele erau bucuroase ca si-au vazut nu stiu ce alta ruda si discutau galagios in loc sa fie atenti la slujba. Iar preotul era nevoit sa intrerupa slujba pentru a le cere sa faca liniste). Mai mult decat atat, ne-am dorit ca slujba religioasa sa fie in ziua de duminica, si nu sambata asa cum majoritatea dintre tinerii de azi o oficiaza - eu am fost invatata ca sambata este zi de pomeni si parastase, ori mi se pare deplasat sa fac nunta in acea zi. Ca sa nu mai lungesc discutia, am stabilit ca si zi de cununie religioasa, ziua de duminica cu o saptamana inaintea petrecerii de nunta, deci pe 1 noiembrie. Problema vine din partea socrilor - la ei in zona s-a perpetuat obiceiul catolic ca in ziua de 1 noiembrie sa se oficieze pomenirea mortilor (Halloweenul de la catolici). Ei bine, preotul la care oficiem cununia a spus ca nu este nicio problema si ca acea sarbatoare catolica nu are nicio relevanta in ortodoxie. Ca dimpotriva mosii de iarna (pomenirea mortilor) este in prima sambata din noiembrie, si nicidecum duminica. Socrii mei o tin mortis ca nu, ca ei asa sarbatoresc, si acum, cu cat s-a apropiat aceasta data, vazand ca nu mai schimbam, incearca sa ne santajeze (sau cel putin asta este parerea mea) spunand ca ei nu o sa participe la nunta noastra daca nu schimbam acea data.

De schimbat, nu o sa mai schimbam nimic, insa cum sa facem sa ii induplecam? Sincer mi-ar parea rau sa incepem viata de familie cu aceasta impotrivire (absurda si nefondata, cred eu) a socrilor. Maine o sa mergem la preotul care ne va oficia cununia pentru a ne spovedii, impartasii (daca considera ca este cazul), si o sa ii spun si aceasta situatie. Dar pana atunci, daca aveti sfaturi sau un cuvant pentru mine, chiar mi-as bucura sa imi scrieti. Multumesc.

Da' pretenu' a trecut la ortodoxie?

Prietenul este ortodox, si parintii lui sunt ortodocsi. Pur si simplu este un obicei care se face in zona socrilor, acela ca pe data de 1 noiembrie, indiferent de ziua in care pica, oamenii sa se duca la cimitire cu flori, nu conteaza de ce religie sunt. La bisericile ortodoxe nu se face vreo slujba speciala de ziua mortilor, decat daca data de 1 noiembrie coincide cu mosii de iarna (ceea ce in anul acesta nu este cazul). De aceea zic ca este o incapatanare absurda, practic eu simt ca si cum vor sa ma oblige sa respect o traditie neortodoxa.

ia sa ghicim, nu prea au fost de acord cu casatoria asta, nu?

si asta e doar varful icebergului.
sa vezi pe urma cate motive de gica-contra vor gasi..

numele copilului, locul si data de botez, hainutele de botez, frizura daca pe partea dreapta sau pe stanga, etc.
e grele, grele..

Mai intai: la catolicii de rit apusean, ziua de pomenire a mortilor este luni, 2 noiembrie. Duminica, 1 noiembrie este Ziua Tuturor Sfintilor, o sarbatoare a bucuriei, cu procesiuni etc.

Pe urma: acest lucru nu are nicio legatura nici macar cu catolicii de rit rasaritean, cu atat mai putin cu ortodocsii.

Si mai pe urma: chiar daca ar fi o zi de pomenire a mortilor la ortodocsi, aceasta nu are legatura cu nuntile. Nunti nu se fac in zi de post (precum vinerea) si nu in zile de pomenire. Dimpotriva, ar fi frumos sa faceti nunta in zi de pomenire, cumva, simbolic, invintandu-i la nunta si pe cei care au plecat inaintea noastra. ASTA inseamna comuniune. Comuniunea este ceva intre toti membrii Bisericii, vii si morti.

Aceeasi idee o intalnim in Moldova, unde o frumoasa traditie este ca, dupa Vecernia Invierii, oamenii sa mearga in cimitire. Cum sa ne bucuram singuri de Inviere, cand ea este, pentru morti, cel putin in aceeasi masura prilej de bucurie ca pentru noi ?

Ba da, au fost de acord. Sincer, eu ma gandesc la viitorul meu sot ca ii va fi greu sa nu ii aiba pe parintii lui alaturi in ziua nuntii. Cat despre ceea ce va urma dupa casatorie, sa dea Dumnezeu sa nu fie asa cum ziceti dumneavoastra, AlinB. Eu, noi doi, vrem sa ne construim un viitor frumos, in care sa ne respectam in primul rand unii pe altii, fara certuri si scandaluri, si nici nu ma asteptam sa intampinam un asemenea iceberg din partea parintilor. Credeti-ma ca intentia noastra cand am decis sa facem nunta in acea zi a fost cea mai buna, gandindu-ne ca vom respecta canoanele bisericesti, acelea de a face cununia duminica, si acum, toate acestea... :(

Multumesc frumos pentru lamuriri, Mihnea Dragomir. Recunosc ca nu stiam cele spuse de dumneavoastra. Si foarte frumos ati facut paralela de a-i aduce si pe cei morti in comuniune cu bucuria noastra (m-ati emotionat, cu atat mai mult cu cat mama este decedata in urma cu 7 ani, si oricat mi-as fi dorit sa fie prezenta, nu se mai poate. Probabil ca alegerea acestei date, a fost inspiratie divina, desi nu ii stiam semnificatia, si nici nu m-am dus cu gandul la cele scrise de dumneavoastra). Dar oare, cum sa ii fac pe socrii sa inteleaga ca nu este nimic rau in faptul ca facem nunta atunci?

Daca este asa cum spune autoarea firului si nu sunt alte motive mai profunde, atun ci vina nu este a socrilor ci a bisericilor ortodoxe din zona lor care perpetueaza asa o traditie.
Si aici nu am solutie decat sa discutati toti (si voi si socrii) cu preoti ortodocsi ca sa lamuriti problema.
Socrii vor sa faca pe 1 noiembrie parastas sau cum? Ca spui ca nu se face nimic la bisericile ortodoxe din zona lor. La ce anume tin socrii in ziua aceea?

Pe urma nu inteleg de ce nu s-a putut gasi o data de comun acord. Chiar s-a agatat totul de un restaurant? Un an intreg?

Am sa spun totusi ceva care nici mie nu-mi place.
Exista reguli pe care unii preoti nu le respecta. Nu intru in amanunte.
Doar ca de exemplu la noi in biserica se fac pomenirile duminca, dupa Sf. Liturghie si se intampla ca apoi imediat sa fie si vreun botez sau cununie.
Mie nu mi se pare corect.
Unii inlacrimati si cerniti sunt impinsi sa termine repede ca vina altii veseli, colorati si mandri. Hai totul la gramada.

Nu stiam nici eu exact problema cu 1 si 2 noiembrie. Stiu ca intr-o zi este pentru toti sfamtii si in alta pentru morti.

Cununia civila cand va fi?
Vor fi practic trei petreceri?

Depinde numai de voi si familia voastra si preoti sa gasiti o solutie de compromis.

Si mai intreb ceva, ca eu nu inteleg unele lucruri: socrii sunt doar invitati la nunta? Nu s-au implicat cu nimic in pregatirea ei? Nu ati stiut de la inceput problema cu traditia lor de 1 noiembrie?

Si mai am o problema - cu ceea ce spui de rudele indepartate.
Mai intai ca in ceea ce spui tu este vorba de educatie, indiferent ce fel rude sau prieteni sau alti oameni sunt. Trebuie sa stii sa te comporti in biserica si in general in lume.
Nu stiu ce inseamna la unii rude indepartate si de ce va vedeti atat de rar. Nu este normal totusi. Si sa te streseze prezenta lor la nunta?
Altii se bucura sa aibe cateva rude...
Ah, ca unii vor sa serbeze in cadru mai restrans, este altceva. Se poate si asa ceva...Iarasi...drumul de mijloc si iubirea de oameni.

O astfel de atitudine si inflexibilitate intr-un context atat de important, nu are o explicatie in faptele ca atare, ci cu certitudine sunt alte dedesupturi.
Mai bine incercati sa aflati care sunt alea.

Daca e vorba doar de o problema de caracter..mai treaca mearga, rugati-va doar sa nu locuiti cu ei sau sa va vedeti prea des.

Totusi, s-au bucurat pentru casatoria asta? Sau au acceptat in urma unor lungi discutii..?

Iar ai înţeles totul! :106:

Atentie Mihnea, ca amesteci niste lucruri si a iesit ghiveci.
Spui ca biserica (la voi) spune sa nu se faca nunta in zi de pomenire si in fraza urmatoare, ca totusi este frumos sa faca asa?

Si una este sarbatoarea Invierii Domnului si mersul la cimitire si alta nunta unor oameni.

Eu sincer nu inteleg si o sfatuiesc pe Gabriela sa lase asa cum spune Mantuitorul, "mortii cu mortii..."
Ori faci o nunta si te bucuri de semnificatia ei, ori parastas si atunci iti plangi mortii. Amandoua odata nu se poate.
Nunta este o singura data in viata, parastase se fac tot timpul, in orice zi, toata viata.

Eu gandesc altfel - cei morti sunt alaturi de mine de acolo din cer tot timpul.
Si la mine mama era decedata cand m-am casatorit...
Si si la noi data cununiei bisericesti a fost hotarata pana la urma din ceruri.

"Prietenul este ortodox, si parintii lui sunt ortodocsi. Pur si simplu este un obicei care se face in zona socrilor, acela ca pe data de 1 noiembrie, indiferent de ziua in care pica, oamenii sa se duca la cimitire cu flori, nu conteaza de ce religie sunt. La bisericile ortodoxe nu se face vreo slujba speciala de ziua mortilor, decat daca data de 1 noiembrie coincide cu mosii de iarna (ceea ce in anul acesta nu este cazul). De aceea zic ca este o incapatanare absurda, practic eu simt ca si cum vor sa ma oblige sa respect o traditie neortodoxa."

Tu ce intelegi?

Înţeleg că n-ai citit şi nici nu vrei să citeşti totul.

Sa aduc cateva lamuriri: nu sunt vorba de alte dedesubturi, sau nemultumiri. Nici nu o sa fie 3 petreceri: dupa cununia civila si cea religioasa o sa mergem la un restaurant doar parintii si nasii. Petrecerea va fi una singura. Pur si simplu am vrut sa facem cununia religioasa intr-un cadru intim, restrans. Si, da, chiar daca pare ciudat, exista persoane care vin la nunta doar pentru a avea subiect de barfa. Din pacate, sunt rude sau obligatii de ale parintilor/socrilor, pe care esti nevoit sa le inviti. In ceea ce priveste organizarea nuntii, totul am platit noi (eu si mirele) si mi se pare normal sa fii facut asa cum ne dorim noi. Le-am spus ca o sa facem in zile diferite, au fost de acord, dar acum, probabil li s-a trezit vreun orgoliu ca sa ni se puna impotriva.

Oricum, va multumesc frumos pentru mesajele pe care mi le-ati scris. Sunt oarecum dezamagita de acele mesaje in care mi s-au pus cuvintele la indoiala. Si nu e prima data cand citesc mesaje pe acest forum care incep asa: 'daca cele relatate de autorul/autoarea postului sunt adevarat...'. Ma intreb oare ce exista in mintea acelor persoane care se intreaba astfel de lucruri: ca tocmai pe un forum ortodox (unde poate fi ascuns in spatele unui user), un om se apuca sa inventeze lucruri sau sa spuna jumatate de adevar? Poate sunt naiva, dar eu zic ca ar trebui sa nu mai pornim de la premise din acestea. Asa cum am scris in primul post, o sa mergem maine la preotul care ne va cununa si vom face ceea ce ne va indruma dumnealui. Iar pe socrii, noi i-am invitat cu tot dragul, si ne-am bucura sa fie prezenti, dar nu o sa acceptam sa ne strice momentul de bucurie din cauza unor motive inventate. Stiu ca suna urat, dar momentan nu vad alta solutie.

Gabriela, imi pare rau ca m-am bagat si mi-am spus parerea.
Mie personal mi s-a parut ciudat motivul conflictului si si mai ciudata traditia
din zona socrilor tai.
Intr-adevar este pacat sa judeci pe cineva, mai ales daca nu-l cunosti.

In rest mai spun ca si pe mine ma dernajeaza anumite comentarii, chiar pe un forum ortodox, dar asta este situatia, oamenii isi spun parerea si mai sunt si foarte diferit.
Fiecare intelege credinta altfel si isi inchipuie ca include chiar si a fi rautacios cu altul.

Si marturisesc ca pe mine anumite afirmatii din mesajul tau m-au cam deranjat, dar s-ar putea sa ai dreptate, sa fie din experienta ta.
Eu am alta experienta de viata si nu suport singuratatea asta peste tot si izolarea.
Sunt mai in varsta si mie mi se pare chiar foarte ciudat ca mirii sa-si plateasca nunta si sa si-o organizeze singuri.
Daca ai parinti si socrii normal este sa te ajute si ei. Nu stiu, asa era inainte, poate ca acum s-au mai schimbat lucrurile si este altfel.
Socri, rude, te ajutau si participau la nunta. Mai existau si atunci exceptii, dar in general era asa.
Iar mirii nu aveau bani. Cu ce sa plateasca asa cheltuieli? Astazi or fi toti bogatasi! Nu stiu.
Daca pe noi nu ne-ar fi ajutat altii, mai ales soacra mea, nu ne-am fi casatorit. Punct. Mai ales la cate pretentii exista in traditie.

Si noi ca nasi am ajutat mult.

E drept ca si la nunta noastra a fost o situatie foarte speciala si n-am prea avut ajutor. Mai mult nu mai comentez. Poate si din acest motiv doresc tuturor sa aibe ajutor si rude si parinti la nunta. Asa este firesc si normal.

Subiecte de barfa sunt peste tot, nu numai la nunta. Si nu numai rudele o fac, daca o fac chiar ele. De unde stim noi?

Repet, fiecare scrie aici din anumite considerente, din experienta proprie sau sentimente personale. Probabil ca de aici ciocnirile de opinii.

Pe data de 7 ce sarbatoriti, din moment ce Cununia va fi avut loc deja?

Daca tot sunteti atat de transanta, ca va separati evenimentul de gloata curiosilor / barfitorilor, de ce nu renuntati de tot la petrecerea stabilita la o saptamana dupa Cununia religioasa?!

Vreti sa impacati si capra si varza? Atunci procedati smerit.

Cununati-va odata, conteaza mai putin ca e sambata sau duminica si acceptati pe toata lumea care binevoieste sa va fie alaturi.
Oare dvs. cand stati in biserica sau la rugaciunea personala de acasa nu va foiti, nu va zboara gandul in alta parte, nu va apuca poate cascatul?! Poate ca nu. Dar daca da, cum de nu intelegeti ca, daca atunci cand stam in fata lui Dumnezeu, de vorba cu El, rugaciunea noastra numai rugaciune nu este iar Dumnezeu ne ingaduie totusi, oare nu se cade sa dovediti si dvs. intelegere pentru persoanele care inteleg mai putin din momentul Tainei si ajung sa vorbeasca intre ele, sa se felicite sau sa caste ochii pe pereti?

V-as fi admirat daca ati fi organizat totul intr-o singura zi.

P.S. Este foarte bine ca intelegeti si apreciati momentul din Biserica. Dar nu puteti sa cereti asta de la toti nuntasii. Ganditi-va ca sunt situatii si mai triste, cand nici macar mirii nu inteleg ce se intampla acolo.

Dumnezeu sa va binecuvanteze casnicia!

Multumesc pentru raspuns, Sophia. Sa stii ca nu ma deranjeaza diferentele de opinie, dimpotriva, chiar mi se par constructive, si sunt importante sa vezi problema si din punctul altuia de vedere.

Pe mine m-a deranjat expresia: 'daca este adevarat ce spune autoarea...' (am vazut-o de mai multe ori pe forum, la diverse persoane, si mereu mi s-a parut cel putin ciudata). Iar in ceea ce priveste ajutorul din partea rudelor, il accept daca este bine intentionat, si neconditionat. Dar de cele mai multe ori, atunci cand te ajuta cineva, vine si cu o anumita impunere de reguli. Si ca sa iti dau un exemplu. Eu si viitorul meu sot ne-am strans bani sa ne cumparam locuinta. Socrii au zis ca mai bine sa stam intr-un apartament de-al lor pe care il aveau dat in chirie, ca nu ii deranjeaza, si ca nu o sa intervina cu nimic. Ghici ce, in discutia cu: 'noi nu venim la nunta daca faceti in 1 noiembrie' au adus in discutie si faptul ca citez: 'ar trebui sa ne fie rusine pentru ca ei au facut atatea pentru noi, ne-au dat si locuinta si acum nu tinem cont de parerea lor'. Ei bine, iti poti imagina ca imediat dupa nunta noi o sa plecam din apartamentul lor. Si ca sa iti mai dau un alt exemplu, cand am mers cu invitatia la niste unchi mai indepartati de a-i sotului, fara sa cerem noi vreun ajutor, s-a oferit sa ne duca oamenii la restaurant cu microbuzul pe care il detinea acel unchi. Dupa care a zis: 'Eu va ajut, doar ca la masa sa ma puneti neaparat langa x, y, z.' Nu din cauza ca vreau sa ma izolez sau ca sunt salbatica nu accept ajutor, ci tocmai pentru a nu mi se cere altceva in schimb. Eu cand ajut pe cineva, ajut dezinteresat, fara sa cer ceva in schimb. In plus, daca Dumnezeu ne-a ajutat pe mine si pe viitorul sot sa fim pe picioarele noastre si sa ne descurcam financiar, si sa nu avem nevoie de ajutor din partea cuiva, chiar vreau sa ne organizam ceea ce ne dorim, oricat de egoist ar parea. Iti multumesc pentru mesaj, si sa dea Dumnezeu sa ne fie bine.

Crinrin, poate ca imi zboara si mie mintea in alta parte in timpul rugaciunii, dar sincer cand am fost la cununia religioasa a cuiva am stat in liniste, si chiar m-am rugat pentru fericirea mirilor, nu am stat la palavre chiar daca nu mai vazusem pe cineva de ani de zile. Cat despre de ce nu le facem pe toate in aceeasi zi, am mai spus: a fost alegerea noastra, si ne-am dorit ca momentul cununiei religioase sa fie cu adevarat special, si sa pastram un pic din solemnitatea momentului, fara a-l amesteca cu petrecerea de dupa. Eu zic ca nu am procedat gresit. :) Multumesc frumos pentru urari.

Diavolul speculeaza punctele slabe si dintr-o nimica toata poate isca o mare suparare. Nu se cade ca momentul pe care vi-l doriti cu adevarat special sa fie umbrit de mahnirea socrilor si de absenta acestora.

Pana descoperiti punctele slabe de care se foloseste acum diavolul, bine ar fi sa cedeze cel mai intelept.

Dacă pe voi ca miri asta vă odihneşte şi aveţi binecuvântarea duhovnicului, faceţi aşa. Dacă tot daţi o asemenea însemnătate acestei Sfinte Taine, frumos ar fi ca Taina Sfintei Cununii să aibă loc în cadrul Sfântei Liturghii şi să vă împărtăşiţi (dacă aveţi dezlegare de la duhovnic). Numai că s-ar putea ca în acea zi în biserică să fie prezenţi şi oameni gălăgioşi sau mai puţin interesaţi de Sfânta Liturghie sau evenimentul vostru. :)

Oricum, Cununia poate avea loc după Sfânta Liturghie (cum bănuiesc că v-aţi planificat), dar, mai întâi, fiţi prezenţi la Sfânta Liturghie şi pregătiţi-vă pentru unirea cu Hristos (aceasta să fie principala preocupare).

Daca nu stii exact in ce context a zis Hristos asa ceva… iese cu totul altceva.
Poate te referi, asa vag, din auzite, la episodul cand Hristos i-a zis unuia dintre ucenici "Vino dupa Mine!", iar acela a spus ca tocmai i-a murit tatal si a cerut un ragaz pana dupa inmormantare. La care Iisus i-ar fi raspuns "lasa mortii sa-si ingroape mortii, iar tu vino si-mi urmeaza Mie".

Or, e clar ca in acel context, Hristos se refera la doua tipuri de oamenii morti: cei morti sufleteste si cei morti trupeste.

Deci daca vrei sa pui pe seama lui Hristos expresia "mortii cu mortii", sa stii ca nu se refera la ce zici tu, fiindca e la mintea cocosului ca Hristos n-ar fi zis niciodata ca aceia morti (trupeste) sa se ocupe de inmormantarea altora.

Sensul cuvintelor Lui ar fi "lasa-i pe cei morti sufleteste, care trupeste sunt inca in putere, sa se ocupe de ingroparea celor morti trupeste".


In rai nu exista morti. Doar vii. Poate ai vrut sa zici cei adormiti, trecuti dincolo avandu-L pe Duhul Sfant in suflete inca de aici.

Altfel se poate intelege ca oricine, dupa despartirea trupului de suflet, ajunge mai mult ca sigur in cer, asa nediferentiat. Si atunci nu mai trebuie sa-si bata lumea capul sa se curete de pacate, sa se roage pentru iertarea celor adormiti etc.

Sau, ce stiu eu, poate cei la care te referi au adormit in stare de sfintenie si har, si atunci, da, sunt in cer.

N-a spus asta. A spus ca interdictia de a se face nunta e legata de zilele de post, nu de zilele de pomenire.

O decizie inteleapta.
Cu certitudine vor gasi de cuviinta sa "ofere" si alte pareri fara a fi neaparat intrebati si vor apela la santaj daca nu sunteti de acord.

Ma mir totusi cum sotul e "absent" din chestiunea asta..
Nu are nici o parere, nimic despre situatia creata? Nu el era cel care trebuia sa medieze, fiind vorba de parintii lui?

Chesti cu "ar trebui sa ne fie rusine pentru ca ei au facut atatea pentru noi", posibil, o veti tot auzi de acum inainte ca un revers al medaliei cand vor face ceva pentru voi ...