Istoricitatea lui Iisus și formarea Creștinismului
 

Ca sa înțelegem crearea unei religii,ar trebui sa avem o baza solidă a fundamentelor pe care aceasta prinde rădăcini,și ulterior în ce direcție cresc acestea.

Un proces de umanizare al sacrului a început încă de la primele clipe în care omul a devenit conștient de sine însuși, însă dinamica viziunilor sacre s-a modificat constant, crescând și distrugând vechile credințe,ca mai apoi să renască din propria cenușă asemenea unui Phoenix.

De cele mai multe ori acest Sacru reprezintă suma egregorilor conștiinței planetare, regăsibilă in fiecare om, indiferent de credințele specifice.

Imaginea potențată a umanității se regăsește mereu proiectată în sferele extreme ale polarității supraumane imaginate de idealuri,frici, necunoscut, inexplicabil etc.

Acestea au evoluat treptat în sisteme,doctrine, organizații și alte structuri integrate in organizarea umanității pe majoritatea planurilor acesteia,de la familie până la stat și chiar mai departe,ajungandu-se acum la un nivel planetar,care va tinde și acesta până la urmă să se extindă cosmic.

De cele mai multe ori creația umana va incerca sa explice originea sa prin intermediul fanteziilor sale colective.

O suma de credințe transformată într-o credința universală care sa explice nașterea conștiinței umane din ea însăși.

O lume făcută din Om pentru om.

Un Dumnezeu care face omul pentru a deveni el însuși dumnezeu….

Iată că teologia creștină are in aspectele sale pozitive asemenea noțiuni prin care explică existența, originea și țelul uman.

Deasemenea are și pedeapsă eternă pentru restul,care nu vor ce propune ea, însă nu-i cazul sa extrapolăm aspectele negative întrucât nici însăși teologia creștină nu o mai face din motive evidente…

Eh,destul cu introducerea,sa vedem puțin câteva aspecte istorice referitoare la începutul Creștinismului,cât și la persoana istorică a lui Iisus Hristos,cât și personajul religios devenit un Dumnezeu absolut în cadrul acestuia (Trinitatea a fost introdusă pe parcurs,are mai multe similarități cu religiile precreștine,decât cu Biblia,in care nu este creionată decât indirect).

Sa vedem ce înseamnă acest nume

Iisus = Yeshua = Yahweh este mântuire
Hristos = Christos (Unsul) = Mashiach(Mesia)

Din start vedem că numele sugerează două idei puternice contopite,care sa ofere o greutate considerabilă în vedere unei figuri centrale in cadrul noii mișcări religioase, ambele cu rădăcini într-o tradiție conservatoare însă cu posibilitatea unei răspândiri universale.(Dacă veți citi cărțile Pauline (si nu numai) veți vedea că doar Pavel intenționează lansarea creștinismului așa în sistem livrare internațională nediscriminatorie all-inclusive,restul au înțeles că doar local ar fi indicat,dar vom dezvolta pe parcurs această idee de expansiune paulina vs conservatorismul lui Petru și celorlalți)

Imperiul roman era un fel de SUA atunci care avea toate mijloacele de a face ce dorește,cu cine dorește și cam când dorește.

Dacă nu te putea cumpăra,te ucidea,după zicea te-a ucis de fapt vecinul de la 3,daca ăla își asuma crima îl plătea și devenea țapul lor ispășitor etc….

Romanii ăștia se băteau,cucereau, construiau, transportau totul în Roma și așa și-au făcut rute,colonii….Pe scurt o shaorma cu de toate….

Ah, pentru cei care cred că ortodoxia nu-i sora buna cu Roma sau catolicismul sau că zona bizantină ar fi ceva original….

Țin să vă reamintesc ce Imperiul Bizantin a fost tot imperiu roman, doar că de Răsărit,și că Bizanțul era numită Noua Romă,iar Constantinopol,numit după Constantin cel mare care a lansat acest proiect pornit de Flaviani (despre care vom vorbi imediat) într-o religie imperială cu sediile in capitalele imperiului.

Și acum sa vedem cine sunt acești Flaviani, sponsori neoficiali ai proiectului creștin alături de alți scriitori relevanți in formarea doctrinelor creștine, deasemenea din familia lor după cum vom vedea în continuare.

Așa, încă un aspect relevant referitor la scrierile Noului Testament.Sa știți că ordinea în care apar acestea nu este și ordinea lor istorică.

Cele mai vechi texte noutestamentare sunt epistolele pauline( anul 50-60 ),iar cea mai veche evanghelie,sau prima scrisă din punct de vedere istoric este cea atribuita lui Marcu (65-70),deci un interval de maxim 15 ani este între prima evanghelie și epistolele lui Pavel ( cu excepția Tit si Timotei care nu prezintă un grad ridicat de atribuire lui).

Putem presupune că Pavel nu avea cunoștință de existența evangheliilor sau că acestea încă nici nu erau scrise când el își propovăduia propria varianta de creștinism,care dealtfel este și cea care a stat la baza creștinismului primar.

Sunt aproximativ 50 de ani între epistolele lui Pavel și Evanghelia atribuită lui Ioan, scrisă undeva aprox 90-100,care dezvoltă teorii aparținând lui Filon din Alexandria, despre care vom vorbi imediat.

Dar înainte de a pătrunde în detaliile mai complexe sa mai facem câteva precizări relevante.

Se poate pune întrebarea următoare….De ce într-o țară iudaică cucerită de imperiul roman vorbitor de limba latina textul evanghelic este in limba greacă (koine)?

Ei bine acesta limbă greacă era echivalentul limbii engleze in prezent, numită lingua franca, adică limba de uz pentru partea de est a imperiului roman, respectiv cel care va deveni bizantin.

Acest proces de elenizare a zonei respective, inclusiv Palestina,se datorează cuceririi lui Alexandru Macedon,care a impus greaca limbă oficială,la fel cum latina era în partea europeană a imperiului.

Totuși întrucât cultura elenă a fost și este în continuare superioara,ea nu a putut fi eliminată de romani, astfel încât partea ce va deveni ulterior bizantină,va avea un efect puternic elenistic in imperiul roman, devenind parte integrantă a acestuia.

Spre deosebire de druizi sau chiar daci care au fost eliminați din istorie de romani, cultura greacă este printre singurele care a supraviețuit și triumfat în perioadele de dominație extinsă, reușind prin intermediul superiorității ei sa devină asimilată și preluată de cuceritori,in cazul de față romani.

Continuând in acest context elen,vom vedea că fundamentul de bază pentru creștinism nu a fost iudaismul,ci elenismul.

Deasemenea chiar și iudaismul preluat de creștinism a fost unul puternic elenizat,mai ales de școala alexandrină,unde așa cum am menționat,Filon,un iudeu elenizat,și ulterior Clement părintele teologiei creștine vor forma un trunchi solid.(Septuaginta fiind o traducere greacă a vechiului testament pentru comunitatea de evrei elenizați din zona actualului Egipt, conturat în jurul Alexandriei, ulterior adoptată de creștini)

Un alt iudeu, însă latinizat,a avut deasemenea singura mărturie netestamentara in care a fost menționat Isus, respectiv Josephus (Flavius).Vom reveni mai târziu asupra lui și a familiei flavienilor,din care face parte și Clement (Flavius)de Alexandria,cât și al 2-lea papă al Romei,tot Clement (Flavius),dar și Filon pomenit mai sus,tot în legături cu aceștia era(mă refer la Flavieni).

Totuși să vedem puțin cine sunt acești Flavieni.

Păi unul este Domeițian,care s-a bătut puțin cu dacii noștrii.Altul este Vespasian,și altul Titus.

Au avut băieții o dinastie și ei în conducerea Romei, alcătuită din ei 3.Marea lor realizare,din păcate încă neatribuită oficial lor este formarea Creștinismului...

Va urma...

Iar tragi tu concluziile tale originale, putem presupune că Pavel - te tragi cu el de şireturi - nu avea cunoştinţă de existenţa evangheliilor.

Şi ce treabă are asta, aşa Evanghelia după Matei e scrisă în aramaică are limbajul cel mai vechi şi era chiar mai vorbită decât koine, poate are logică să fie prima.

Persecutii impotriva crestinilor

Domițian (81-96)

Titus Flavius Domitianus s-a născut în anul 51 din Vespasian si Flavia Domitilla și a fost desemnat succesor la tron în 79 de fratele său mai mare, Titus. Este caracterizat ca fiind un om ambițios și foarte gelos, dar mai ales răzbunător. Domițian se autointitulează “dominus et deus” și guvernează pe baza despotismului, ca și Caligula și Nero.

Victime: el a persecutat și rude cum ar fi vărul său Flavius Clemens și soția acestuia Flavia Domitilla, consulul Acilius Glabrio și mulți alții, iar după tradiție Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan a fost exilat în insula Patmos între anii 90-95.

Persecuția lui a fost scurtă, el căzând victimă unui complot organizat de Partenius, comandantul gărzii palatului și de soția sa Domitilla Longina.

Printre alte aberații, speculații contrafactuale și pârțuri propagandistice de proveniență newage-istă, mi-a sărit în ochi fragmentul citat care cred că dă măsura atât asupra ignoranței tale cât și a rătăcirii în care te complaci.

Ergo... pe lângă Josephus Flavius avem: Tacit (cea mai importantă atestare), Pliniu cel Tânăr, Thallus, Talmudul evreiesc. Astea sunt mărturiile directe omologate de știința istoriografiei, dar mai avem mărturiile directe încă neomologate și puzderia de atestări indirecte.

Practic, să contești astăzi istoricitatea lui Iisus e ca și cum ți s-ar acorda, din partea comunității științifice, diploma de idiot absolut magna cum laude.

Vom continua cu cea mai relevantă dovada nonbiblica, și dinafară spațiului creștin,care poate fi considerată obiectivă despre persoana istorică a lui Iisus,care totuși deși este indirectă și nu este documentată de autor,ea este atribuită unui scriitor și istoric latin ce prezintă credibilitate.

Iată textul din Annales al istoricului Tacitus:


"Nero a dat vina pe creștini, un grup urât pentru abominațiile lor, și i-a pedepsit cu cele mai rafinate torturi. Christus, de la care își iau numele, a suferit pedeapsa extremă în timpul domniei lui Tiberius, sub unul dintre procuratorii noștri, Pontius Pilatus, și o superstiție foarte dăunătoare, astfel temporar suprimată, a izbucnit din nou nu numai în Iudeea, prima sursă a răului, ci chiar și în Roma, unde toate lucrurile îngrozitoare și rușinoase din întreaga lume își găsesc un centru și devin populare."

Acest pasaj este unul din cele mai puternice surse istorice,care atestă exista reală a unui caracter numit Christus și un grup de oameni care îl urmează.Importanta acestei mențiuni istorice,chiar daca indirect legată de Iisus,este de ordin prim, întrucât vine dinafara surselor biblice sau creștine,de la un autor obiectiv,și asta îi întărește validitatea și caracterul nealterat sau influențat de alte aspecte, precum scrierile lui Eusebiu de Cezareea,de exemplu care oferă o istorie creștină fictionalizata la fel ca multe alte texte în care se descriu de exemplu viețile sfinților și etc,unde caracterul sacru al acestora atinge cote ireale ,pe când umanitatea acestora este de multe ori ignorată sau complet eliminată.

Pe mine mă interesează persoana istorică a lui Iisus,in acest subiect,tocmai de aceea am numit postul “istoricitatea”.

Desigur,așa cum am spus,sursele obiective și de încredere care sa ofere informații despre omul Isus sunt puține.

Iar oferta teologică iese din discuție deocamdată, fiindcă doresc o abordare mai degrabă istorică, decât teologică.

Voi reaminti că până în acest moment nu s-au descoperit urme arheologice concrete care sa implice personajele centrale ale vechiului testament,de exemplu:Moise,David, Solomon, Avraam.

Deasemenea nici noul testament nu sta prea bine la acest capitol,mai ales daca ne referim la Evanghelii,sau mai exact la Iisus sau Fecioara Maria.

Însă teologia a rezolvat problema in cazul lor, invocând urcarea în trup în spațiul astral pentru amândoi.

O abordare rațională a acestui aspect,nu implică lipsă de respect sau necredința,in sensul de negare a implicațiilor creștinismului , teologiei și influenței sale în ultimele 2 milenii,asta ar fi absurd,chiar și pentru un ateu convins,iar eu nu fac parte din această categorie.

Însă la fel cum de exemplu unii rabinii sau chiar teologi creștini au căzut de acord că Adam și Eva nu au existat cu adevărat,iar pasajele din Geneza privind crearea omului și Grădina Edenului trebuie interpretate în mod alegoric(simbolic, metaforic etc),și nu literar .

Aceste treceri de la a interpreta ad literam,la a merge dincolo de cuvinte se pot aplica,din punctul multor teologi,rabini și cercetători ai religiilor,la întreaga Biblie, fără a-i diminua din relevantă și impact.

Așa,vom continua cu niste mențiuni puțin mai controversate despre Iisus,ale așa-zisului istoric Josephus Flavius,un evreu care și-a trădat neamul și a devenit unealta imperiului Roman,mai exact a Flavienilor.

Mulți istorici consideră că mențiunile (că sunt doar 2 care fac referire la Iisus),din cartea sa Testimonium Flavianum,au fost ulterior cosmetizate, îmbunătățire de către scriitori creștini,așa că voi oferi ambele variante, atât cele alterate cât și cea considerată autentică.

Iată variantele “îmbunătățite”:

„În acest timp a trăit Isus, un om înțelept, dacă poate fi numit om, căci a fost făcător de minuni, un învățător al oamenilor care primesc adevărul cu bucurie. El a atras la sine mulți evrei și mulți dintre greci. Acesta era Hristosul. Și când Pilat, la instigarea celor mai de seamă dintre noi, l-a condamnat la moarte pe cruce, cei care îl iubiseră la început nu l-au părăsit, căci li s-a arătat viu din nou a treia zi, după cum au spus profeții lui Dumnezeu aceste și alte nenumărate lucruri minunate despre el. Și chiar până în ziua de azi, încă mai există tribul creștinilor, care și-au primit numele de la el.”



„Ananus, deci, fiind un om de felul acesta și gândind că are o ocazie potrivită, deoarece Festus era mort și Albinus era încă pe drum, a convocat o adunare a judecătorilor și l-a adus înaintea lor pe fratele lui Isus, care este numit Hristos, al cărui nume era Iacov, și pe alți câțiva; și acuzându-i că au încălcat legea, i-a dat pe mâna pietrei.”

Iar aceasta ar fi variantă fără adăugiri creștine ulterioare:

„În acest timp a trăit un om înțelept numit Isus, căci el a fost făcător de minuni și un învățător al oamenilor care primesc adevărul cu bucurie. El a atras la sine mulți evrei și mulți dintre greci. Și când Pilat, la instigarea celor mai de seamă dintre noi, l-a condamnat la moarte pe cruce, cei care îl iubiseră la început nu l-au părăsit. Și chiar până în ziua de azi, încă mai există tribul creștinilor, care și-au primit numele de la el.”


Deși controversata,și scrisă de un evreu latinizat,care făcea parte din cercul Flavian,cel care așa cum am spus a fost mâna ascunsă din spatele proiectului de naștere și formare a creștinismului,ca religie,pornit de la omul Isus,pe care incerc să-l găsim dincolo de divinizarea sa ulterioară cu artificii de parfumuri elene și mesianisme iudaice.

Cel puţin din 2016 de când am eu cont aici şi îl citesc (în interacţiunea firească cu fiecare user), ştiu că face treaba asta cu regularitate, de obicei în posturi sau înainte de praznicele mari îl apucă, mâine fiind Sfinţii Constantin şi Elena e explicabil că iarăşi se învolburează ceva la interior.

Mă aştept şi prin postul sfinţilor Apostoli sau înainte de înălţare or Rusalii să mai facă valuri.

Omul îşi războieşte de fapt demonii trecutului cu creştinismul, cam asta e toată povestea, între el şi tigerofatlantic nu e mare diferenţă raportat la frecvenţa cu care reia threaduri la care nu se vrea niciun răspuns.

N-ar fi exclus să fi pierdut 10 ani din viaţa lui, încercând să proiecteze percepţiile proprii despre creştinism, ca şi cum ar fi istoria religiilor.

Înainte de a continua firul "narativ", țin să menționez, referitor la comentarii, că n-am intenționat niciodată să fie doar monologuri postările mele, întotdeauna am invitat la intervenții, păreri, opinii etc.

Chiar dacă majoritatea includ termeni de o politețe rafinată la adresa mea precum idiot, rătăcit, ignorant sau satanizat,eu mă aștept la opinii mai degrabă orientate spre conținut,nu spre persoana mea.De preferat aceste opinii sa fie în concordanță cu temele tratate.

Însă mă exprim mai bine in monolog decât în dialog,așa că prefer acest tip de discurs.

Ar fi mai interesant sa vedem niște opinii competente pe subiect,nu bârfe și speculații la adresa mea.

Așa,move on.....

Vom introduce acum doi scriitorii fundamentali in dezvoltarea teologiei creștine timpurii, unul fiind participant asimilat,dar vital pentru dezvoltarea ulterioară a celuilalt care va fi primul teolog creștin.

Înainte de aceasta sa observăm locul in care aceștia activează și de ce acest loc este atât de interesant și poate chiar unic in istorie,mai ales în cea care va deveni creștină, dat fiind faptul că acolo se întâlnesc 3 culturi majore(4 daca punem și dominația romana,dar acesta va avea doar un rol administrativ)care vor crea ceva in care ne-am aflat sute de ani.

Bun, să-i menționăm întâi pe cei doi și locul va deveni de la sine înțeles.

Începem cu Filon din Alexandria și continuăm cu Clement tot din Alexandria.Nu-i vorba de orașul din țara noastră,dar și acela tot referire face la cel care și-a creat orașul care îi poartă numele de la zero,după bunul plac ,pe solul faraonic, devenit el însuși un Faraon, printre altele.

Deși subiectul nostru nu face referire la Alexandru cel Mare, fără el istoria nu prea ar mai fi fel,și fără orașul despre care vorbim cultura mondială ar fi fost redusă drastic,cu toate că tentativele de a distruge orașul au avut succes, paradoxal tot de către creștini,care in ignoranta lor nu au realizat ca si ei sunt formați din științele străvechi aflate in acel oraș.

Trebuie sa înțelegem că Alexandria a fost construită de Alexandru Macedon in Egipt, întrucât în tentativa lui de a cuceri Egiptul, aceștia pentru a evita un război pe care nu aveau cum să-l câștige,au ales să-i ofere postul liber de Faraon.Iar imensa și străvechea natiune și cultură egipteană întâlnește rafinata filosofie elenă care au dat naștere unei fuziuni extraordinare in nou născutul oraș Alexandria,la care se adaugă și o mare comunitate de evrei .

Ei bine in acesta supă primordială ia naștere teologia creștină,un sincretism amplu născut într-o șansă și timp istoric unic,care va favoriza o intersecție fructuoasă de idei,rituri,doctrine și fuziuni pe care cu un ochi deschis le veți putea identifica in evoluția creștinismului.

Sa nu uităm că factorul decisiv a fost tot imperiul roman care ulterior a pus stăpânire pe oraș,și a supervizat acest proiect creștin.

O altă mica paranteza, Origen, prietenul meu de ideologie,pe care l-am tot menționat prin postările mele referitoare la reîncarnare in creștinism,a fost un ucenic al lui Clement, deasemenea și Origen, născut în acest oraș.Desigur mai putem aminti și pe Chiril,care va deveni patriarhul Alexandriei,și ideolog creștin,cât și Atanasie.

Însă să începem cu Filon,impulsul precreștin in stimularea teologică,și chiar o sursă de inspirație pentru inceputul(nu numai)evangheliei atribuită lui Ioan.”La început a fost Cuvântul”.

Ei bine teoria cu privire la Logos (Cuvânt),a fost elaborată pe larg de Filon, bineînțeles înainte de Hristos,dar Filon nu s-a referit la o persoana istorică când vorbea despre Logos, însă teologii creștini de după prin metoda lor clasică,au integrat Hristosul răstignit de romani in cam toată literatura mesianica,și după cum va spuneam Alexandria era deja un teren de iudaism elenizat,asa că solul fertil era deja pregătit.

Sa nu uităm că Clement(nu doar el dintre scriitorii creștini timpurii)era inițiat și în celebre școli de mistere(alaturi de gnosticism,esoterism iudaic-cunoscut mai târziu că kabalah etc),iar asta se poate vedea in învăluirea creștinismului într-o simbolistică, esoterică chiar ,care impune acceptarea acestora ca atare încă de la început, deși noțiunile “ascunse” nu vor fi niciodată admise oficial,iar asta se poate vedea chiar și în prezent.

Zic sa dam câteva exemple….


„Pentru că adevărul care a fost odată ascuns a fost acum dezvăluit, iar Dumnezeu a fost arătat oamenilor.


„Filozofia greacă este, într-adevăr, un dar al lui Dumnezeu pentru greci, la fel cum legea este un dar al lui Dumnezeu pentru evrei. Și amândouă sunt învățători care conduc la Hristos…

Prin urmare, cei care își aduc viețile în conformitate cu cunoașterea divină, obțin fericirea adevărată.”


„Logosul, care era la început cu Dumnezeu, și era Dumnezeu, și prin care toate lucrurile au fost făcute, este același care a devenit trup și a locuit printre noi.


„Dumnezeu nu este numai Dumnezeul iudeilor, ci și al păgânilor. Pentru că El este Stăpânul și Creatorul tuturor, și dorește ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunoașterea adevărului…

Prin urmare, și păgânii care trăiesc conform rațiunii și care urmează învățăturile morale ale filozofiei sunt aproape de Hristos.”


Am citat fragmente relevante din Protepticus(Îndemn la greci) și Stromata (Covorașele).

Din start vedem că pentru Clement divinul a fost ceva ascuns,care necesită o cunoaște divină (toate acestea trădează gândirea sa esoterică)însă nu-i problema,că acum a apărut Logosul,care l-a dezvăluit tuturor devenind accesibil acum pentru toți.

Totuși pentru asta ai avut nevoie de filosofia lui Platon,de Un Mesia get-beget regasibil in prietenii evrei și o sectă religioasă care a urmat un ideolog revoluționar răstignit,dar cu impact…

Ei bine ai creat o religie cu posibilități mondiale,mai ales daca ai avut înainte și un vizionarar ca Pavel și amândoi vedem că se pricep de minune la propagandă.

Păcat că îl contrazice grav Vechiul Testament,dar nu-i problema.Sunt abia la inceput băieții,au timp sa se ocupe de toate.

N-avem nevoie de nici un istoric, Seraphim!
 

25 "Femeia I-a zis:

– Ştiu că urmează să vină Mesia – Căruia I se zice Cristos. Când va veni El, ne va spune toate lucrurile.

26 Isus i-a zis:

– Eu, Cel Care-ţi vorbeşte, sunt Acela."

(...)

"Mulţi samariteni din cetatea aceea au crezut în El din pricina mărturiei femeii care zicea: „Mi-a spus tot ce-am făcut!“ 40 Aşadar, când samaritenii au venit la El, L-au rugat să rămână la ei. Şi El a rămas acolo două zile. 41 Mult mai mulţi au crezut apoi din pricina cuvintelor Lui 42 şi-i ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, căci am auzit noi înşine şi ştim că, într-adevăr, Acesta este Mântuitorul lumii!“

La fel si noi, eu unul asa stiu.
Chiar nu avem nevoie de istorici si cercetatori in "materie"
Cind va fi sa fie, se va intampla, si totul ne va fi explicat precum i s-a revelat femeii Samaritence.

Lasă domnule Cozia,că nu strică puțină istorie:))


In continuare,voi mai oferi sursele istorice găsite din sfera celor dinafara creștinismului care fac o referire la peroana lui Iisus,și pot fi considerate obiective,cat și referințe la mișcarea creștină și impactul ei asupra societății din acea perioadă , provenite atât din partea unor alți istorici sau scriitori romani,cat și din partea altor surse care pot fi demne de luat in considerare.

Insist asupra acestor tipuri de dovezi dinafara bibliei și scriitorilor/ istoricilor creștini, pentru a putea face un tablou credibil și nepărtinitor sau fictiv asupra persoanei umane numite Iisus Hristos,și a mișcării care îi poartă numele.

După care ne vom orienta din nou spre zona de teologie creștină care s-a ocupat cu divinizarea sa și sistematizarea doctrinelor care vor transforma această sectă iudaică într-o religie de stat.

Iată ce alte surse,deși indirecte,pot oferi o imagine asupra documentării evenimentelor ce implica creștinismul primar și referințe la persoana lui Iisus Hristos, văzute de istorici și scriitori necreștini.

Mă repet încă o dată, acestea alături de cele deja menționate (Josephus și Tacitus)sunt foarte relevante întrucât sunt singurele surse istorice dinfara bibliei și creștinismului care confirmă și documentează evenimentele noutestamentare(parțial sau într-o anumită măsură)și existența unor persoane care au format mișcarea creștină.

Gaius Suetonius Tranquillus

Un alt istoric roman, face referire la creștini și, posibil, la Isus însuși în lucrarea sa „Viețile celor doisprezece Cezari”. În „Viața lui Claudiu”, el scrie:

„El [Claudius] a expulzat din Roma pe evrei care provocau tulburări sub conducerea lui Chrestus” (Claud. 25.4).

Expresia „Chrestus” este considerată de unii cercetători a fi o referire greșită la „Christus” (Hristos).

Gaius Plinius Caecilius Secundus

Plinius cel Tânăr, un guvernator roman, a scris o scrisoare împăratului Traian în jurul anului 112 d.Hr., în care descrie modul în care a tratat creștinii din provincia sa. În această scrisoare, Plinius menționează practicile creștine și venerarea lui Hristos:

„Ei aveau obiceiul de a se întâlni într-o anumită zi înainte de răsăritul soarelui și de a cânta imnuri lui Hristos, ca unui zeu, și de a se angaja printr-un jurământ solemn, nu pentru scopuri rele, ci pentru a nu comite fraude, furturi sau adulter...”


Talmudul babilonian

Fiind o colecție de texte rabinice,care face câteva referiri la Isus, cunoscut în textele ebraice ca „Yeshu” (Yeshua). Aceste mențiuni sunt deseori critice, dar confirmă existența sa:

„În ajunul Paștelui, Yeshu a fost spânzurat. Pentru patruzeci de zile înainte de execuție un herald a mers înaintea lui, strigând: „Va fi pietruit pentru că a practicat vrăjitoria și a dus pe Israel în rătăcire. Oricine știe ceva în favoarea lui, să vină și să-l pledeze”. Dar, deoarece nimic nu a fost adus în favoarea lui, a fost spânzurat în ajunul Paștelui” (Sanhedrin 43a).

Lucian din Samosata

Satirist grec din secolul al II-lea, a scris despre creștini și despre fondatorul lor, pe care îl numește „sophistul răstignit”:

„Creștinii, știți, se închină acum unui om – faimosul personaj care a stabilit noile lor ritualuri și care a fost răstignit pentru acest lucru... Acestea, de altfel, sunt aceleași ființe sărmane care au luat de la el ideea că sunt nemuritori și trăiesc după acea lege generală, fără să respecte legile obișnuite. Prin urmare, disprețuiesc toate bunurile materiale și consideră toate lucrurile ca comune – doctrina pe care el a predicat-o fără excepție.”


Mara Bar-Serapion

Filozof sirian, a scris o scrisoare în secolul I sau al II-lea d.Hr. către fiul său, în care compară moartea lui Socrate, Pitagora și „împăratul înțelept” al evreilor:

„Ce alt beneficiu au avut evreii prin executarea înțeleptului lor împărat? Doar că de atunci împărăția lor a fost desființată.”

Domnule Serafim7,

Am impresia ca dumneata suferi de ocultism barfologic, fiindca ceea ce ne prezinti dumneata sunt pareri lumesti si barfe (batjocuritoare)... despre Domnul si Dumnezeul nostru luate de la istorici.

De ce ne-ar interesa astfel de subiecte prin care volenscnolensc ne cam murdarim daca le dam apa la moara?

In loc sa incerci sa ne convingi de tot felul de idei din lume, de acolo de unde ai cazut, oare nu ar fi mai cinstit sa incerci sa te ridici decat sa tot ne aburesti cu chestiuni oculte palavragite de gurile rele pe toate canalele incercand sa ne tarasti dupa tine?

Istoria adevarata e scrisa in Scriptura nu in cartile de istorie ale popoarelor sau ale cezarilor, acolo gasesti Adevarul, acolo unde au fost scrise texte din porunca divina si sub inspiratia Duhului Sfant, deci nu are rost sa te iei dupa textele scrise in tot felul de carti lumesti caci acolo nu vei gasi pareri drepte, cinstite cum incerci dumneata sa le prezinti, ci acolo vei gasi parerile unor oameni pacatosi care fiind sclavi patimilor, lumii, intereslor lumesti si de supravietuire, n-au cum marturisi adevarul Adevarat!.. de Credinta, adevarul si dreptatea tuturor celor intamplate in taina ci acestea vor fi revelate de Dumnezeu la vremea cuvenita care se apropie.

In concluzie istoria cu dovezile si izvoarele istorice e una dintre ramurile stintelor lumii oculte cu care se ocupa mincinosii care vor sa tzepuiasca pe om tarandu-l in trecut sau in viitor vrand sa impuna puterea sistemului corupt pe care-l serveste.

Dumnezeu (Sfanta Treime) si Domnul Iisus Hristos-Cuvantul nu e istoric-lumesc ci El este ieri, azi si maine, si asa va fi mereu, iar restul jocurilor temporale cu timpi lungi, istorici, sunt o vrajeala cu care satana incearca sa ne tzepuiasca mintile sa nu mai stim ce facem si ce sa facem in ceasul acesta, incalcindu-ne in iluzii si pareri parelnice desharte ca sa cedam.

Crezi oare ca vei crede mai mult istoric-lumeste pe baza de texte istorice-lumesti sau crezi ca vei crede mai degaraba asa ca si Luca si Cleopa in drumul lor spre Emaus cand un Necunoscut le-a talmacit scripturile, istoric, aratandu-le toate locurile unde era scris de Cel Rastignit, in prooroci si in psalmi, ucenici care culmea nu s-au speriat ci s-au incredintat, atunci cand si-au dat seama Cine este, la frangerea si binecuvantarea painii, cand Domnul s-a facut nevazut din ochii lor tot asa cum a stat apoi nevazut impreuna cu Apostolii speriati de iudeii prigonitori, nestiind ei si nedandu-si seama ca Domnul era prezent acolo cu ei in interiorul unde erau stransi auzind si vazand tot ceea ce se intamla? Statea ascuns si ei au crezut ca sunt singuri si ca El este cu ei doar atunci cand se facea vazut socotind ei si consemnand ca iar si iar a intrat la ei prin usile incuiate abea peste 8 zile.

Domnul nu-i doar istoric, undeva pierdut in tmp ci este mereu impreuna cu sfintii Sai smeriti si cu poporul Sau micutz si nepacatos din Biserica Sa, prin Harul din vazduh si in Cuvantul lui Dumnezeu. Acolo Domnul e mereu prezent si a fost prezent intotdeauna! Omul L-a parasit pe Dumnezeu si pe om si a iesit si L-a parasit luaindu-I locul din om si din creatie si nicidecum invers! Crezi?

Interesant subiect ne propui legat de istoricitatea lui Iisus, însă Origen, pe care si eu îl apreciez la superlativ, chiar dacă ar avea vreo contribuție la istoria lui Iisus, n-ar fi drept să fie menționat la capitolul istorie datorită muncii sale imense de zidire duhovnicească.

Pe de altă parte, zidirea duhovnicească e mai mult decât istorie, e istorie funcțională, adică pusă la lucru folositor, pentru că nu face doar o inregistrare statistică, ci desfășoară un efort de cercetare profundă a aplicării sale în viața proprie.

Foarte frumos spus. Mi-a placut mult concluzia asta. Chiar asa este!

Într-adevăr, datorită intervenției domnului Demetrius,care este de o finețe și profunzime ce trădează o înțelepciune care mie îmi lipsește,cât și sugestiilor d-lui moroco și d-l cozia o sa agăț deocamdată în cui acest subiect.

Și nu doar din cauza celor menționate mai sus,ci și pentru că chiar daca aș fi mers mai departe cu subiectul,din recenta mea râvnă creativă pe care o am in ultimul timp,nu as fi făcut neapărat ceva constructiv.

Poate sunt doar las și m-am săturat de hate din cauza faptului că provoc prea des:))

Însă am sa aleg sa înțeleg că uneori exista limite,și chiar și membrii clerului din zona academică aleg mai degrabă o abordare similară cu ce a propus d-l Demetrius,și indirect d-l moroco.

Așa că mă iertați pentru îndrăzneală, desigur nu retractez nimic, doar că majoritatea subiectelor mele recente au tendința reformistă, conspiraționistă, esoterică etc.Si din păcate nu cred că munca depusă în aceat segment a generat ceva constructiv, folositor, ziditor etc.

Mea culpa și voi căuta alte subiecte pe care sa le abordez,care sa genereze un impact pozitiv.

Ești neașteptat de pocăit, felicitări!

(Mulțumesc, indiferent daca este ironie sau nu ,un feedback este binevenit că mi-au slăbit scuturile,că sa pot continua misiunea așa sinucigașă:)) )

La suflet am avut mereu penticostalii,dar în gândire și viziunea teologică as putea fi încadrat undeva intre adventiști(ziua 7)și martorii lui Iehova:))

Singura piedică între mine și (neo) Protestantism este Sola Scriptura.

Deși am spus că pun subiectul în cui, pur și simplu nu pot să o fac, pentru că mă “bântuie” prea tare,așa că voi continua,dar într-o manieră ziditoare,sper eu,și voi alege sa evidențiez nu doar niște opinii istorice care să pună suspiciuni sau îndoieli sau teorii aruncate așa de dragul de a tulbura (nu asta intenționam oricum).

Însă voi incerca in continuare sa împletesc dovezile cu relevantă spirituală și să arăt, totuși obiectiv și nepărtinitor (mă repet momentan nu sunt membru al niciunui cult religios), aspecte relevante pentru noi toți.

De multe ori un ochi care încearcă să vadă lucrurile poziționându-se fără nicio preconcepție,și luandu-le așa cum sunt are șansa de a înțelege mai bine ce încearcă ele sa transmită.

E ca și cum mergi zilnic pe același drum dar de fiecare data poți sezisa cu totul ceva nou,sau poți rata totul din jur.

Contează când vei deschide ochii,nimic altceva.

Vreau acum sa ne îndreptăm puțin asupra lui Ioan Botezătorul,o figura extrem de relevantă în cadrul pregătirii drumului mesianic.

Insist din nou asupra surselor necreștine, întrucât prezintă dovezi care nu pot fi negate și stau in picioare în fața oricui, chiar și unui necreștin,ateu etc .

Iată că revenim din nou la Josephus,care îl menționează pe Ioan in Antichități iudaice.


„Unii dintre iudei au crezut că distrugerea armatei lui Herod s-a datorat răzbunării lui Dumnezeu și a fost o pedeapsă justă pentru ceea ce făcuse lui Ioan, numit Botezătorul. Căci Irod l-a ucis pe acest om bun, care îndemna iudeii să ducă o viață virtuoasă, să fie drepți unul cu altul și să-L venereze pe Dumnezeu și să se supună botezului.” (Antichități iudaice 18.5.2)

O altă sursă foarte importanta și de încredere, vorbește despre proveniența și rolul lui Ioan, deși indirect,dar fiind singura care o face in acest fel, merită menționată.

Mă refer la manuscrisele de la marea moarta (Qumran).Care fac referiri la o comunitate numita esenieni,și practicile lor duc indirect la Ioan Botezătorul, însă nu vreau sa insist acum pe acest aspect,ci doar sa întăresc relevanta istorică a persoanei lui Ioan regăsibilă in textele de la Qumran.

Iata câteva referiri, referitoare la botez , retragerea in pustie, separarea de cei păcătoși etc, toate acestea fiind practicate și de Ioan .



Regula Comunității


„Aceasta este regula pentru bărbații comunității, care trebuie să se separe de toți bărbații nedrepți și să meargă în pustie pentru a pregăti calea Domnului. Ei trebuie să studieze legea lui Moise... și să practice adevărul și dreptatea...” (1QS 8:12-16)

Manualul de Disciplina


„Fiecare om să fie purificat prin apele curățirii, iar orice străin care dorește să se alăture adunării să fie curățit de toată murdăria și de toate păcatele sale prin apă curată...” (1QSa 2:3-6)

Comentariul la Habacuc

„Dumnezeu nu va părăsi pe cei care se alătură adevărului... Și atunci cei drepți vor trăi prin credința lor învățată de către Învățătorul Dreptății...” (1QpHab 8:1-3)

Documentul Damascului

„Ei trebuie să se întoarcă la legea lui Moise cu toată inima și cu toată sufletul lor... Ei trebuie să se separe de toate necurățiile și să nu se unească cu cei vinovați de nelegiuiri...” (CD 4:2-5)


Acum voi continua cu niște mențiuni dintr-o Carte cu care creștinii poate sunt mai puțin familiarizați , însă în contextul în care acea Carte confirmă credințele creștine,ea este foarte relevantă,chiar și numai pentru acest aspect.

Mă refer la Coran.

Sa știți că numele lui Iisus este menționat mai des decât cel al lui Mahomed in Coran.Insa acest subiect merită tratat separat,și evit sa abordez Coranul, fiindcă cititndu-l am ajuns la sentimente extreme(ori îl iubești ori îl urăști),iar musulmanii nu se joacă cu credința lor(eu încă țin la viața mea:)) ).Asa că mă rezum doar la câteva mențiuni despre Ioan in Coran, deocamdată, însă frumusețea Coranului este într-adevăr “out of this world”.


Surat Al-Imran (Sura 3:38-41)


„Acolo Zaharia a chemat pe Domnul său, zicând: ‘Doamne, dă-mi de la Tine o sămânță bună! Tu ești Cel ce ascultă rugăciunea.’ Atunci îngerii l-au chemat pe când el stătea rugându-se în altar și i-au zis: ‘Allah îți vestește un fiu al cărui nume va fi Yahya (Ioan). El va mărturisi un cuvânt de la Allah și va fi un domn, cast, și un profet dintre cei drepți.’” (Sura 3:38-39)

Surat Maryam (Sura 19:7-15)


„‘O, Zaharia, noi te vestim cu un băiat al cărui nume va fi Yahya(Ioan). Nu i-am dat înainte de el niciunui om acest nume.’ El a zis: ‘Doamne, cum voi avea eu un băiat când soția mea este stearpă, iar eu am ajuns la bătrânețe înaintată?’ I-a răspuns: ‘Așa a spus Domnul tău: este ușor pentru Mine, căci te-am creat mai înainte, pe când nu erai nimic.’” (Sura 19:7-9)

„‘O, Yahya(Ioan), ține-te de Scriptură cu putere!’ Noi i-am dat lui înțelepciunea, pe când era copil, și o afecțiune din partea Noastră, și curăție. El era evlavios, și drept cu părinții săi, și nu era el aspru sau neascultător. Pacea fie asupra lui în ziua când s-a născut, în ziua când va muri și în ziua când va fi readus la viață!” (Sura 19:12-15)


Surat Al-An'am (Sura 6:85)


„Și pe Zakariya, Yahya(Ioan), Isa (Isus) și Ilyas (Ilie), toți erau dintre cei drepți.” (Sura 6:85)


Zic sa vedem ce ne unește mai degrabă decât ce ne separă…..

Nu eşti botezat creştin ortodox, te-ai lepădat de credinţa Patristică şi Apostolică ?
Ai uitat de binecuvântările părinţilor profesori de la început de an universitar ?

Dacă tot te macină subiectul creştinism şi ai atâta timp la dispoziţie să scrii aici, nu ar fi mai bine să te reînmatriculezi la Facultatea de Teologie din Cluj Napoca, să continui de unde ai rămas, să mergi la cursuri, să dai examenele să ai licenţă ?

Mi se pare mai constructiv, cu mintea de acum citeşti altfel literatura teologică şi vezi ce greşesc teoriile astea vehiculate.

De ce nu foloseşti numele AVACUM al profetului cum e menţionat în scrierile ortodoxe patristice ?

De la Habacuc la hăbăuc nu era mare distanţă.

Dacă aș face ce sugerezi tu nu as mai putea spune de exemplu că ortodoxia și catolicismul sunt de fapt o continuare a păgânismului,filosofiei (neo) platonice etc,iar (Neo) Protestantismul este o revitalizare a sectei iudaice pornită de Isus în cadrul noutestamentar.

Deasemenea iarăși nu as putea sugera că filosofia/învățătura lui Iisus este incompatibilă atât cu iudaismul cât și cu păgânismul.

Ți-aș mai spune iarăși că orice religie doar a corupt mesajul lui Hristos.

Mie mi se pare că Isus a venit să ne scoată din “Matrix”.

Ce mi se pare relevant la Iisus este că el pretinde că a venit să aducă un mesaj dinafara lumii acesteia,și că tot ce spune și învăța nu este de la el ci de la Tatăl lui, respectiv creatorul.

Am mai scris pe această temă în altă postare.


Așa că o hibridizare sau sincretism propus de părinții bisericii și preluat până în prezent de bisericile tradiționale contravine din start cu ce a spus Iisus.

La fel și râvna neoprotestanta cu privire la vechiul testament.

Atât păgânismul cât și iudaismul sunt desființate de Iisus.

O sa vorbesc mai pe larg despre asta cand voi trece prin fiecare evanghelie, într-o încercare de studiu obiectiv.

Însă tot Isus ne spune și cine este autorul învățăturilor lumești,al zeilor păgâni și stăpânul lumii acesteia.

Satan

(Cat au stat ei la o cafea și au tras două jointuri,Satan a încercat să-i zica….Frate,tu vezi că eu sunt aici demult,am lumea la picioare…Acuma nu pot sa te las așa să-ți faci de cap,sa scoți slugile mele din oameni,ori te dai cu mine ori…

Logic Iisus a refuzat oferta și i-a spus că enjoy your time,că vin eu iară și te fac așa pentru eternitate…)...(Are și Dumnezeu umor vorba ăia)

Dincolo de doctrine,teologii,istorii s.a.m.d…Mesajul lui Iisus este unul personal,o invitație din partea lui Dumnezeu pentru fiecare.

Medierea acestui mesaj de către orice om este o greșeală.

Nu mai avem nevoie de oameni să ne traducă ce a spus Dumnezeu.

A făcut asta Iisus Hristos,și el îi învață pe toți cei care îl caută sincer.

Știu că sună “pocăit” ce spun însă eu așa îl văd pe Iisus.

Creștini credincioși să FIM!
 

Mai termină și dumneata cu trolleala aceasta generatoare de îndoieli pe teme creștine, Fim-Fim-Serafim.

Nu e bine să hipsterizăm mesajul evanghelic, nu văd la ce ajută, jointuri se trag la Janis disco party club în Cluj Napoca eventual.

Păi exact asta faci tu, Iacov, ni-l traduci pe Iisus după înţelegerea ta, după ce simţi că se potriveşte raportat la experienţa ta de viaţă/ nemulţumiri/ maturitate şi înţelegere biologică/...

Bun,gata cu fotosinteza ,la culcare toată lumea.Nu mai intru în dialog cu voi,o sa ne rezum doar la monologuri ca de obicei .Nu de alta, dar nu le vad rostul.

Mă uităm la dialoguri interconfesionale,sau dialoguri intre atei și creștini,de exemplu în care apăreau Richard Dawkins sau Christopher Hitchens....

Civilizație,bun simț, competența,respect și gândire rațională, apreciere reciprocă....

Există bineînțeles și aici așa ceva(foarte rarisim)însă mai degrabă am confirmat celebra...

"CREDE SI NU CERCETA"

Cam asta a rămas deviza principală...

Dacă am scris ceva aici am făcut-o din pasiune,și s-a nimerit ca în ultima vreme sa scriu mai mult în zona asta de religie,și să și împărtășesc unele idei aici.

Ai scris aici pe forum pentru că în sufletul tău s-au creat legături tainice cu ortodoxia, e un glas care te cheamă, e dragostea cea dintâi la care tot te întorci.

Corect! Tot asa cred Cu tot cu Pastrarea Traditiei si Participarea la Sfintele Taine, Liturghie, Impartasirea deasa.

Deasemenea:
"Însă tot Isus ne spune și cine este autorul învățăturilor lumești,al zeilor păgâni și stăpânul lumii acesteia.

Satan "

Este mult mai amplu de atit. Treaba nu se rezuma la invataturile lumesti(nu se multumeste cu atat) ci este stapanul lumii acesteie condusa si bazata pe sistemul iudaic beton de bani si dobanzi, acolo unde le arde buza la toti si saliveaza toata omenirea. Cu foarte mici exceptii, de regula la nivel individual, ii serveste toata planeta prin sistemul socio-economic pe care-l urmam ca tari si popoare.
La acest sistem stapanit de Mamona am aderat toti prin protostramosii nostri care au facut aceasta alegere la inceputul lumii.

Pana nu punem capat acestui sistem nu vom putea sa trecem in Imparatia lui Dumnezeu si sa-l slujim pe El.

De ce?
Pentru ca nu putem sluji la Doi Stapani!
Asta-i clar!

Hristos( care s-a nascut in Iudeea in acest sistem al Mamonei) zice:

- Indrazniti pentru ca eu am invins! ( Eu nascandu-ma si traind cu voi in sistemul vostru mamonic) si refuzind TOTAL ofertele mamonei, Il pot sluji exclusiv pe Dumnezeu.

https://www.crestinortodox.ro/forum/...ad.php?t=19913

Cozia,

Aici a scris despre faptul că Iisus nu este fiul lui Iahve,ci al lui El Elyon,și că de fapt Yahweh,este creat de El Elyon.

Sunt doua entități separate, însă creatorul suprem este El Elyon, Yahweh fiind doar dumnzeul lui Israel.

Altă teorie de-a mea, preluată (și prelucrată)vorba unor colegi de prin cercuri esoterice:))

Încerci să devii şi tu un fel de Pavel Coruţ al forumului, acela măcar a făcut bani din ce scria.

Eu sunt in perioadă de testare.Totusi este o nișă cam pustie,și potecă neumblată,deci mă pot manifesta in voie.

IU=YHWH=ILY iar ILY=I+L+Y=iubire+libertatea legii fara faradelegi+sfanta treime a incepatoriei unitatii virtutilor lui Dumnezeu.

Te rog nu mai tot inventa dumneata dezbinari si stalciri in numele si iconurile lui Dumnezeu ca neoprotestantii si ereticii ca nu te ajuta pe tine la nimic.

YHWH citindu-se IU este o tetragrama literal iconica pentru numele lui Dumnezeu observandu-se orifinea si sursa si incepatoriile desavarsirilor lui Dumnezeu! ILY este iubirea curata harnica slujitoare foarte curata feciorelnica si stapanitoare, smerita, tainica, ingereasca, a credintei slujitoare ingeresti, serafimice si arhanghelice a stapanului Cerului ca dar si har pentru toata faptura si pentru toti fiii si slujitorii lui Dumnezeu de peste tot intru cainta, pocainta si curatenia lor in 7 ape-focuri.

MOIS=sfantul EU in franceza mine = EU sunt Cel ce sunt = sinagoga credintei in Dumnezeu si nu a stiintei,

Deci Moise si Ilye au numele lor format ca un fel de final de coada de sharpe (intelepciune de credinta) din numele Domnului si sunt martorii Domnului Dumnezeuil (Sfanta Treime cu sfintii si ingerii) si Fiului cu Duhul adica si martorii Domnului Emanuil Iisus Hristos-Cuvantul=Iiiubrea cea adevarata a Lui Dumnezeu pentru toate fintzele inclusiv pentru om, persoane duhovnicesti care marturisesc impreuna cu Duhul Sfant pe Dumnezeu ca fiind Cel sfant si adevarat, fara sa fie uitata sau scoasa din slava lui Dumnezeu preacurata si preasfanta Fecioara Maria preasmerita si preamilostiva ca find sotia Tatalui si Maica Domnului si fara sa fie uitata nici Apocalipsa si nici Templul Noului Ierusalim Vesnic ceresc si pamantesc din Tara Stralucirii = România avind acolo slava cele 12 semintii ale fiilor lui Israil si cei 12 sfinti Apostoli impreuna cu Domnul lor si impreuna cu cele 7 Trambite Apocaliptice ale Sale!

Deci domnule teolog hai sa nu facem pe prostii amestecand numele, literele, lucrurile ca sa nu mai intelegem nimic dand asfel liber la speculatii, rastalmaciri si haos abracadabrant sperand cu naivitate ca nu vom fi trasi la raspundere de Dumnezeu in ideea ca nu stim nici ca facem ceea ce facem darmite sa stim ce anume facem.