Când a fost tămăduit Adam de toate bolile. La anul 5508, adică anul 33
 

Dovadă că Adam a fost tămăduit de toate bolile la anul 5508 de la facerea lumii, adică anul 33, care este anul Învierii, ci nu anul Întrupării, cum greșit cred majoritatea ! Asta se poate deduce și din prefața Bibliei de la București (1688) și de pe piatra de mormânt a Sfântului Ștefan cel Mare, însă și din pisaniile vechilor mănăstiri și biserici din întreaga țară !

Fragment din "Drumul Crucii" de Nicodim Măndita :

https://archive.org/details/DrumulCr...ndita1889-1975

Deci, aşa Ioan învăţând pe cei din iad, auzind şi cel întâi zidit strămoşul Adam, zise către
Set, fiul lui: „Spune şi tu, Set, când te-am trimis încă în viaţă fiind eu bolnav, ce ţi-a spus
îngerul?". Iar Set a răspuns: „Tatăl meu, Adam, căzând oarecând în boală, aproape la
sfârşit, m-a trimis să fac rugăciune aproape de uşile Raiului, ca să fiu povăţuit prin înger
la copacul milostivirii şi să iau untdelemn dintr-însul şi să ung pe tatăl meu ca să se
scoale din boală. Şi, după ce m-am dus şi am făcut rugăciunea cum a zis tatăl meu, a
venit îngerului Domnului şi mi-a zis: „Untdelemnul pe care-1 ceri din copacul milostivirii
nu se află acum, ci mergi şi spune tatălui tău că, după ce se vor împlini de la zidirea lumii
5508 ani, atunci se va pogorî Unul-Născut, Fiul lui Dumnezeu şi Se va întrupa şi Acela îl
va unge pe el cu astfel de untdelemn, care îl va ridica şi de toată boala îl va tămădui, iar
acum a se face aceasta este cu neputinţă".

Acestea zicând Set, a răspuns Adam strămoşul către toţi Patriarhii şi
Proorocii: „Socotesc, o, fraţilor, că această milostivire acum a sosit, de a ne scoate pe toţi
de aici". Şi se bucurau cu toţii, aşteptând izbăvirea lor.

Intr-această bucurie a lor, a venit satana, stăpânul întunericului, şi a zis
iadului: „Atoate-mâncătorule şi nesăţiosule! Ascultă cuvintele mele: Oarecare din neamul
iudeilor, ce se cheamă Iisus şi Se numeşte pe Sine Fiul lui Dumnezeu, Acesta Om fiind şi
prin mijlocirea mea răstignindu-L pe El iudeii, acum S-a săvârşit. Tu dar fii pregătit ca
aici să-L închizi pe El, pentru că am cunoscut că Om este şi L-am auzit zicând: „întristat
este Sufletul Meu până la moarte". Acesta mi-a făcut mie multe rele în lume cât a
petrecut cu oamenii, căci unde găsea pe slugile mele le gonea, şi pe câţi oameni îi făceam
eu gârbovi, orbi, leproşi, şchiopi şi altele de acest fel, El numai cu cuvântul îi vindeca pe
ei. Şi pe mulţi gătindu-i eu spre îngropare, El pe aceştia, prin cuvânt, iar îi făcea vii. Deci

i-a zis iadul: „Şi atât de puternic este Acesta, încât numai prin cuvânt să facă unele ca
acestea? Şi dacă astfel este, mie mi se pare că nici tu, nici eu, sau oricare altul, nu va
putea să I se împotrivească, iar pentru că L-ai auzit pe El temându-Se de moarte, după
cum ai zis, acestea le grăia batjocorindu-te şi înşelându-te, vrând ca să te răpească pe tine
cu mână tare. Şi vai, ţie, în vecii nesfârşiţi!".

Atunci satana îi zice: „Atoatemâncătorule şi nesăţiosule iad! Atâta te-ai
înfricoşat auzind de vrăjmaşul nostru cel de obşte? Eu de Dânsul nu m-am temut
nicidecum, ci am lucrat prin iudei ca să se răstignească El şi a fi adăpat cu fiere şi oţet.
Deci, găteşte -te, ca venind să-L ţii pe Dânsul tare". A răspuns iadul: „Moştenitorule al
întunericului şi fiule al pierzării, diavole, acum îmi spuseşi că, gătindu-i tu spre
îngropare, El numai cu cuvântul i-a făcut iar vii, iar pe alţii de îngropare izbăviţi. Deci
cum pe Acesta şi cu care putere II vom ţine? Eu cu puţin mai înainte am înghiţit un
oarecare mort, cu numele Lazăr, şi după puţin timp oarecare din cei vii, numai cu
cuvântul, cu sila, dintru cele dinăuntru ale mele, pe acesta 1-a răpit şi mie mi se pare că
Acesta despre care tu zici este. Şi dacă pe Acesta aici II vom primi, mă tem ca nu cumva
să fim lipsiţi şi de ceilalţi pe care îi avem, pentru că pe toţi pe care din veac i-am înghiţit,
iată că-i văd tulburându-se şi mă doare pântecele meu. Deci mi se pare că nu este semn bun, Lazăr, cel ce mai înainte s-a răpit de la mine, căci nu ca un mort, ci ca un vultur a
zburat. Pentru aceasta îţi zic să nu-L aduci pe Dânsul aici, căci mie mi se pare că vine să-i
scoată pe toţi de la noi. Şi acestea îţi zic ţie, căci dacă aici II vei aduce pe El, nimeni din
cei morţi nu va rămâne". Acestea satana şi cu iadul vorbindu-le între ei, s-a făcut glas
mare ca de un tunet, strigând: „Ridicaţi, căpetenii porţile voastre!". Şi auzind iadul, zise
satanei: „Ieşi acum dacă poţi şi te împotriveşte Lui". Arunci a ieşit satana. Iar iadul a zis
dracilor lui: „Asiguraţi bine şi tare porţile cele de aramă şi zăvoarele de fier şi ţineţi
încuietorile bine şi fiţi cu băgare de seamă toţi, stând în picioare, căci dacă va intra Acela
aici, vaiul (durerea) ne va cuprinde pe toţi".

Acestea auzind strămoşii, au început să-1 ocărască pe el, zicând:
„Atotatemâncătorule şi nesăţiosule iad! Deschide ca să intre împăratul Slavei". Atunci a
zis Proorocul David: „Nu ştii, orbule, că eu - când eram încă viu în lume - acest glas: „ca
să ridicaţi porţile", am proorocit?". După care a răspuns Isaia, zicând: „Eu aceasta mai
înainte văzând-o prin Duhul Sfânt, am scris: „învia-vor morţii şi se vor scula cei de pe
pământ. Unde -ţi este, moarte, boldul? Unde -ţi este, iadule, biruinţa?". Atunci a venit iar
glas, zicând: „Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va
intra împăratul Slavei!". Şi auzind iadul glasul al doilea, a răspuns, ca şi cum neştiind, şi
a zis: „Cine este Acesta, împăratul Slavei?". Iar îngerii au zis: „Domnul cel puternic şi
tare în războaie". Şi numaidecât, cu cuvântul acesta, porţile cele de aramă s-au sfărâmat
şi zăvoarele de fier s-au zdrobit şi toţi morţii cei din veac legaţi s-au dezlegat din legături,
împreună cu care şi noi (zic cei înviaţi).

VEDENIEA SFÂNTULUI IERARH CALINIC DE LA CERNICA , DESPRE ÎNCEPUTUL SFÂRȘITULUI LUMII

Acest veac al 7-lea a întrecut pe toate celelalte cu nedreptatea și cu răutatea .
Se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție și va fi foamete și ciumă și cutremure pe alocuri”. (Matei 24.7) „Luați seama să nu vă speriați , căci trebuie sa fie toate, dar încă nu este sfârșitul .” (Matei 24.6) „
Toate acestea SUNT ÎNCEPUTUL DURERILOR .” (Matei 24.8)
„ȘI va da frate pe frate la moarte și tată pe copil și copiii se vor răzvrăti împotriva părinților și îi vor ucide.” (Marcu 13.12)
Acest veac este plin de putoarea păcatelor omenești ,de invidie, necurătie, ură, minciună …, dar ajunge: îl voi curma la mijloc; să înceteze stăpânirea păcatului !
Sfântul ierah de la CERNICA așa văzut:
începutul sfârșitului
va avea loc în jurul anului 7500 de la Adam. În anul 2025, se vor implini cei 7500 de ani.
Dumnezeu a creat pământul și cerurile și pe primul om, Adam.
Conform scrierilor bisericești , conform Sfintei Scripturi și conform Sfinților Părinți , sunt 5508 ani de la facerea lumii și până la învierea lui Hristos, iar de la Nașterea lui Hristos și până acum sunt 2020 ani. Învierea lui Hristos a avut loc la vârsta de 33 de ani.
Calculand: 5508 – 33 + 2021= 7496 ani.
Sf .Calinic a trăit mai aproape de noi, între anii 1787-1868, și este ctitorul mănăstirii Cernica din apropierea orașului Bucuresti, capitala României , careia i-a fost stareț timp de 31 de ani. În prezent, în biserica mare a mănăstirii se află racla cu sfintele moaște ale cuviosului, care necontenit fac minuni și dau TĂMĂDUIRI de tot felul de boli sufletești și trupești.

Starețul Calinic, fiind om sfânt , mare nevoitor și cu alese daruri duhovnicești, în jurul lui se adunaseră mulți monahi și chiliile din insula Sfântului Nicolae erau neîncăpătoare , fiind trebuință de noi chilii.
De aceea se gândea sa facă o mănăstire mai mare, în cealaltă insulă a sfântului Gheorghe.
Nu-i mai rămânea acum decât să înceapă lucrul, însă starețul Calinic statea la îndoială și amână începutul.

Ce se întâmplase ?
Dumnezeiasca vedenie a SFÂNTULUI IERARH Calinic de la Cernica:

"Un zvon circula în țară că nu peste mult timp, adică în 1848, aveau să aibă loc mari evenimente, un sfârșit de lume, un început de lume nouă . Frământat de aceste gânduri , într-una din nopți , întorcându-se la chilie de la slujba utreniei și așezându-se ca de obicei pe scaunul său, căci așa obișnuia să se odihnească cuviosul, șezând pe un scaun și niciodată întins pe pat ;în acel moment s-a aflat cu trupul în picioare, aievea nu în vis, în cealaltă insulă a Sfântului Gheorghe, având de-a dreapta pe Sf. Ierarh Nicolae și de-a stanga pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe, care îl mustrau de ce nu a început zidirea mănăstirii în această insulă , pentru care deja primise bani.
Cuprins de frică și de cutremur, starețul Calinic a raspuns: „Iertați-mă, sfinților ai lui Dumnezeu, dar citind eu unele prevestiri despre viitor, am crezut ca la anul 1848 va fi sfârșitul lumii”. Atunci sfinții i-au zis: „Uită-te spre răsărit" . Și ridicând cuviosul ochii spre răsărit , nu se mai vedea cerul, ci numai o mare lumină dumnezeiască iar el spăimântându-se, a căzut la pământ, zicându-i : „Privește acum la răsărit și vei vedea taina cea mare a Providenței ". Si fiind întărit de darul lui Dumnezeu, Sf. Calinic a vazut pe cer pe Sf. Treime, așa cum este zugrăvită pe sfintele icoane, iar dedesupt, pe un mare pergament luminos era scris cu litere mari: 7500, ani de la Adam. Atunci sfinții care il sustineau pe brațe , i-au zis: „Vezi ca nu la 1848 va fi sfârșitul lumii, ci sfârșitul lumii va fi când se vor împlini 7500 de ani de la Adam .
Așadar , au adăugat sfinții , începe îndată a zidi marea mănăstire a Sf.M. Mc.Gheorghe”.

Privitor la calcularea anilor,
Cele mai precise calcule le găsim în scrierile Sfântului Ioan Gură de Aur, care a fost iniţiatorul ca data de 25 Decembrie a fiecărui an să fie Marea Sărbătoare a Naşterii Domnului, reperul calculelor Sfântului este anul 5508 din Dumnezeiasca Scriptură, pe care Îngerul Domnului care păzea cu sabia de foc Edenul, i-a spus lui Sit (al treilea fiu a lui Adam), ce venise să-i ceară untdelemn pentru tămăduirea lui Adam.
Iar Adam a fost tămăduit de toate bolile la anul 33 de la Nașterea lui Iisus Hristos, anul Învierii Mântuitorului, adică 5508 de la zidirea lumii.
Tot la Sfântul Ioan Gură de Aur, găsim calculată data și ora nașterii Mântuitorului Iisus Hristos: 25 Decembrie 5475 ora 03.00, oră la care cele 24 candele a Bisericii din Betleem se aprind singure. Începând cu anul 7500 de la Adam (ANUL 2025 DE LA NAȘTEREA LUI IISUS HRISTOS) , Dumnezeu spune Arhanghelului Mihail în vedenia Sf. Nifon al Constantianei: „Să pregătească începutul judecătii".

Anul 7500 de la Adam ( era bizantină ) începe, conform calendarului Gregorian (calendarul Iulian corectat), pe data de 01 Septembrie 2024 și se sfârșește pe data de 01 Septembrie 2025.
S-a chinuit mult șerpăria să adauge acești 33 de ani erei bizantine. Aproape imediat după vedenia Sfântului Calinic de la Cernica, în Țările române nu s-a mai ținut socoteala anilor conform erei bizantine, și au început modificările de documente, de ne-au mai rămas doar două repere care ne arată anul real al erei bizantine:

1. Pidalion, canonul 15 al Sinodului I – II ce a avut loc în Constantinopol în Biserica Sfinților Apostoli la anul 6336 de la Adam (861 de la Hristos).
2. PUBLICAȚIUNILE RELIGIOASE ALE SFINTEI MĂNĂSTIRI ROMÂNEȘTI -PRODROMUL- DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS
ADEVERIREA SFINTEI ÎNVIERI A DOMNULUI ȘI DUMNEZEULUI NOSTRU IISUS HRISTOS
EDIȚIA a -6- a
La cuprins putem citi:
-Descoperirea pentru sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, care din voința lui Dumnezeu s-a arătat păgânilor, la anii de la Hristos 1009 și de la zidirea lumii 6484 precum scrie Baronie.
„Atunci se va arăta pe cer Semnul Fiului Omului și vor plânge toate neamurile pământului și vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere și cu SLAVĂ MULTĂ.” (Matei 24.30)
AMIN.

În vechime anii se calculau de la Învierea lui Hristos !
Sintagma folosită era "anul de la spăsenia lumii" sau "anul de la mântuirea lumii".
Termenul "spăsenie" provine din slavonă și înseamnă salvare (mântuire).

Tot pe această temă recomand următorul topic:
"Inscripții din Bisericile României" :

https://www.crestinortodox.ro/forum/...ad.php?t=19527

Iată, spre exemplu, Biserica Sf. Nicolae din satul Hagiești, comuna Sinești din județul Ialomița:

PISANIA cu litere chirilice este cea mai veche pisanie de biserică păstrată în județul Ialomița și menționează: „Cu voia şi cu ajutorul Sfintei Treimi/ şi întru mulţumirea şi cinstea Sfântului Nicolae al Mirii Lichii Vechi,/ această sfântă şi dumnezeiască/ biserică Radul Dudescul Vel. Căpitan za margine den temelie/ o au rădicat, o au făcut şi o au înfrumuseţat, întru pomenirea de veac/ a părinţilor, moşilor şi strămoşilor şi a tot nea/mu leat de la zidirea lumii 7211 şi de la Spăseniie 1703“.

Спасение : cu caractere chirilice

Sau Spasenie, cu a nu cu ă

…de pe Net.

Iată ce scrie și în prefața Bibliei de la București din 1688:

BIBLIA ADECǍ DUMNEZEIASCA SCRIPTURǍ ALE CEI VECHI ŞI ALE CEI NOAO LEAGE.TOATE CARE S-AU TǍLMǍCIT DUPRE LIMBA ELINEASCǍ SPRE ÎNŢELEGEREA LIMBII RUMÂNEŞTI, CU PORUNCA PREABUNULUI CREŞTIN ŞI LUMINATULUI DOMN IOAN ŞǍRBAN CANTACUZINO BASARABǍ VOIEVOD ŞI CU ÎNDEMNAREA DUMNEALUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANUL, MARELE LOGOFǍT, Nepot de sor al Măriei Sale, carele, după prestăvirea acestui mai sus pomenit domnu, Putearnicul Dumnezău, den aleagerea a toatei Ţări Rumâneşti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia şi stăpânirea a toată Ţara Ugrovlahiei. Şi întru zilele Măriei Sale s-au săvîrşit acest Dumnezăiesc lucru. Carele şi toată cheltuiala cea de săvîrşit o au rădicat. Tipăritu-s-au întîiu în scaunul Mitropoliei Bucureştilor, în vremea păstoriei Preasfinţitului părinte Chir Theodosie, Mitropolitul ţării şi exarhu laturilor. Şi pentru cea de obşte priinţă s-au dăruit neamului rumânesc, la anul de la facerea lumii, 7197, iară de la Spăsenia lumii, 1688, în luna lui noiemvri în 10 zile.

Biserica Sfânta Treime din localitatea Afumati, judetul Ilfov.

Iată ce scrie în Pisanie:

"Cu voia si ajutorul Priasfintei Uniia si Trisipostatei Troite / În Slava si lauda de Dumnezeu Născătoarei Pururea Fecioare Marii / Această Sfântă si Dumnezeiască Bisearică Constandin Cantacuzino / BIV VEL STOLNIC den temelie o au radicat, o au făcut si o au înfrumusetat / Întru pomenirea de veaci a părintilor, mosilor si strămosilor săi si a lui si a tot rodul / Lui si a neamului lui la anul de la zidirea lumii 7204 si de la Spăsenia ei 1696"

În acest context ar fi binevenită o descriere despre Mântuirea subiectivă ( îndreptarea) și Mântuirea Obiectivă ( Răscumpărarea).

"Mântuirea Obiectivă" are legătură cu "Spăsenia lumii", pe când, "Mântuirea subiectivă" este cu totul altceva !

Unii au criticat sintagma: "Catedrala Mântuirii Neamului", eu însă consider că este o sintagmă corectă și are strânsă legătură cu "Spăsenia lumii" sau cu "Mântuirea Obiectivă" adică Răscumpărarea !!!

Mantuirea subiectiva se refera la ce a urmat dupa mantuirea obiectiva, pana in zilele noastre ?

Daca da, cred ca catedrala are mai mult acest sens ,ca un neam se mantuieste treptat si depinde de el.

Daca ii zicea catedrala Mantuirii , atunci era celalalt sens

Episcopia Giurgiului ( almanah bisericesc ) :
A se vedea inscriptiile / Pisaniile de la pagina 227 :

https://episcopiagiurgiului.ro/Stiri...lmanah2014.pdf

Biserica Sfantul Eftimie - Fundenii Doamnei este un lacas de cult ortodox din satul Fundeni, comuna Dobroesti, judetul Ilfov.

Paraclis al curtilor lui Mihail Cantacuzino.

PISANIA:

"Aceasta sfanta și dumnezaiasca biserica, cariia hramul sa praznuieste a sfantul marelui Eftimie, den temelia ei este facuta si infrumusetata de Mihail Cantacuzino vel spatar, in buna pomenire a parintilor, mosilor si stramosilor si intru a lui vecinica pomana. Si s-au savarsit la anul de la zidirea lumii 7207 si de la spasenia ei 1699 meseta mai 1".

Pisania Paraclisului manastirii Comana, astazi pastrata la Muzeul National de Arta din Bucuresti, relateaza:

"Acest dumnezeiesc paraclis, in care se praznuiesc marii si de minuni facatori sfintii Spiridon si Eftimie, iaste facut si adaos la aceasta sfanta si dumnezeiasca manastire Comana, ca si alalte case si chilii ce sa vad, facute de Serban Cantacuzirno biv vel paharnic, sin Draghici Cantacuzino, nepotul batranului Constantin Cantacuzino vel postelnic, spre slava lui Dumnezeu, pentru vecinica lui, a parintilor, mosilor si stramosilor sai buna pomenire. La anul de la zidirea lumii 7211 si de la spasenia ei 1703, meseta iulie 15".

In timpul lucrarilor de restaurare de sub domnitorul Gheorghe Bibescu s-au copiat pisaniile de pe zidurile bisericii si s-au trimis la Logofetia credintei. Una din acestea era socotita "pisania cea mai adevarata a sfintei manastiri Dealului, ce sa gaseste scrisa dinlauntru usii", avand cuprinsul:

"Aceasta sfanta si dumnezeiasca manastire, ce sa zice Dealu, unde hramul sfantului si de minuni facatorului Nicolae, arhiereul Mirelor Lichii sa praznuieste, din temelie si incepatura ei este zidita de Io Radu voievod cel Mare, feciorul Vladului voievod, la leat de la zidirea lumii 7008, insa nu o au ispravit desavarsit cu toate trebuintele si podoabele ei, care acelea apoi Vlad voievod, fratele Radului voievod le-au facut. Dupa aceea blagocestivul Neagoie voievod, fiul lui Basarab voievod, o au zugravit si mult o au impodobit la anul de la Adam 7023 si de atunci asa au fost si au statut pina acum in zilele luminatului si inaltatului Io Constantin voievod Basarab, care de multa vreme invechindu-se multe sa stricase si sa darimase. Deci maria sa ca un blagocestiv iubitor de Hristos si de dumnezeiestele lacasuri in podoabele si infrumusetarile lor foarte grijiliv fiind, toate cele ce era prea invechite au pus de le-au dres si le-au inoit si mai bine le-au tocmit ca de iznoava mai toate si jugravind-o preste tot si timpla alta noua facind precum intr-aceasta sfanta si frumoasa manastire sa vede, care s-au ispravit la 21 de ani ai domniei mariei sale, la anul de la facerea lumii 7251, iar de la spasenia lumii 1743, egumen fiind parintele Iosif, iar zugravi Constandin, Preda, Nicolae si Radu".

https://biblioteca-digitala.ro/revis...-Gioglovan.pdf

Mulțumim ca ne ai adus la cunoștință detaliul ăsta de care nu cred ca știa nimeni pe aici, menționarea anului de la Crearea lumi după tipic iudaic de câte ori apare numele ctitorului.

Asta-i de băgat la cap!

Intr un mic paragraf apare de trei ori mențiunea asta strict necesară în scrierile iudaiste în dreptul fiecărui membru al lor, pe când anul DE LA Spasenie apare doar o dată în treacăt.

Bine de știut și drept confirmare istorică ca mai toti domnitorii, cu slugile lor, paharnici, boieri, moșieri samd erau ei aterizați de prin Balcani dar cu origini iudaice, oameni cu stare, educați, cu timp liber buluc și MINȚI ODIHNITE și pentru care lucra intreaga iobagime amărâtă, strămoșii noștri.

Noi din istoria ceaușistă și ce s a mai fluturat și după revoluție știam doar ca am tot avut domnitori educați în afara, de regulă la poarta și divanul otoman, Austria, dar nu le știam originile. Aici e fenta!

Mai nou citeam undeva ca Mihai Viteazul și Vlad Țepeș, o rupeau foarte greu în limba româna de atunci,… care o fi fost aia… ca și acolo este neclar.

Plină de minciuni și manipulări de origine vestică ca ntotdeauna. Asta e!


Mulțumim pentru confirmare.

Acum știm.

Poti face o comparatie intre era bizantina si calendarul evreiesc si vei vedea ca nu se potrivesc.

Dupa calendarul evreiesc suntem in anul 5786 de la facerea lumii. - https://ro.wikipedia.org/wiki/Calendarul_ebraic

Dupa cronologia bizantina suntem in anul 7501 de la facerea lumii, iar de la spasenia lumii - de la Invierea lui Hristos, suntem in anul 1993 !!!

Dupa cum s-a aratat si dupa cum reiese si din celelalte comentarii, anul 5508 este anul Invierii, iar anul Intruparii este anul 5475 !!!

„Această sfântă şi dumnezeească beserică a Răsăritului Io Costandinu Bşrâncoveanuţ Basarabu Voievod domnul şi oblăduitorul a toatei Ţărăi Rumşâţneşti. În slavşaţ şi lauda Preasfintei şi necuprinsei trei ipostasis şi una fiinţă Troiţa şi întru cinstea sfântului şi de ciudese făcătorului Nicolae episcopului Mirelechii a cărui şi hramul ieste, den temelie cu toată cheltuiala sa o au ridicat şi o a zidit la anul de la spăsenia lumii 7206 ş1698ţ, la al zecelea an al domniei sale. Şi au început la luna lui Iunie 17 zile şi s-au sfârşit la luna lui Septeşmţvrie 30 zile, la anul (1699) şi au fost ispravnic Neagoe Pitar Rătescu”.

https://ziarullumina.ro/actualitate-...lui-95163.html

SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCĂ EVANGHELIE/ Cu voia prea luminatului, şi învăţatului Domn, şi oblăduitoriu a toată ţara Rumânească Io CONSTANDIN B. VOEVOD/ şi cu porunca purtătoriului Pravoslaviei prea Sfinţitului/ CHIR TEODOSIE,/ Mitropolitu a toatei ţări Rumâneşti, şi exarhu plaiurilor:/ acum a doua oară tipărită şi diorthosită mai cu multă nevoinţă./ În Sfânta Mânăstire în Snagov/ La anul de la spăsenia Lumii, 1697/ De smeritul întru ermonahi Antim Ivireanul.

"SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EVANGHELIE/ cu voia prealuminatulu şi înălţatului domn, şi oblăduitoriu a toată ţara rumânească. Io NICOLAE ALEXANDRU VOEVOD MAVROCORDATU/ cu blagoslovenia şi cu toată chieltuiala purtătoriului pravoslaviei prea sfinţitul KIR DANIIL,/ mitropolitul a toată ţara rumânească şi exarhu plaiurilor. Acum într-acest chip.Tipărită şi diortosită în scaunul / Domniei în Bucureşti / la anul de la spăsenia Lumii 1723 / De cucernicul întru Preoţi,/ Popa Stoica, Iacovici".

Mănăstirea Tismana - PISANIA:

"Prin numile Tatălui şi al Fiului şi cu ajutoriu (l) Sf(â)ntlui Duh. Amin! Insă eu robul stăpânului I(Isus) H(risto)s, Io Radu vo(i)evod am înzidit acest sf(â)nt şi d(u)mnezeesc lăcaş, Adormirea prea Sfintei noastre de D(um)nezeu Născătoare şi pururea Fecioara Maria, din temelie până la săvârşit, sf(â)nta mănăstire Tismana, trecând spre lăcaşul cel de veci. Deci, după aceia, cu voia lui D(u)mnezeu, eu robul lui D(u)mnezeu, jupan Nedelcu vel (mare) vornic fiind la bunul credincios Petru vo(i)evod, sfetnicul măriei sale, văzând acest sf(â)nt lăcaş nezugrăvit, şi cu ajutorul lui D(u)mnezeu a Adormirii a Af(i)ntei sale Maici şi prin Sf(â)ntului, părintelui nostru Nicodim arhimadritul, am râvnit cu toata inima mea şi am zugrăvit (şi) înfrumuseţat cu toată podoaba D(um)nezeului de sus, dând rugăciune la măria sa buncredinciosul Io Petru vo(i)evod, feciorul marelui Mircei vo(i)evod, me-au dat voie şi carte domnească de am sărvârşit în zilele egumenului kir Ioan, la leat 7073(1564)."

Pisania Bisericii „Sfântul Nicolae“ (Bogdana) Biserica „Sfântul Nicolae“ (Bogdana) este considerată a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova, fiind ctitorită de voievodul Bogdan I (1359-1365), întemeietorul statului feudal moldovean, și având și rolul de necropolă domnească. A fost zidită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânzile obținute în luptele purtate pentru a pune bazele unui stat liber și independent la răsărit de Carpați, în Țara Moldovei. Biserica a fost restaurată în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, care i-a adăugat un pridvor închis în față în anul 1559 și a înlocuit chenarele unor ferestre cu altele noi, de factură gotică. Există o pisanie în limba slavonă lângă ușa sudică, în care sunt relatate următoarele: „Cu bunăvoința Tatălui, ajutorul Fiului și săvârșirea Sf. Duh s-a început și zidit acest pridvor bisericesc de evlaviosul și închinătorul Treimii, Domnul Io Alexandru Voievod, Domnul Țării Moldovei, în anul 7067 (=1559) luna iunie 30, sub episcopul chir Eutimie“.

..................
.
.......

Biserica Oțetari din București:

„Această sfântă și dumnezeiască biserică, unde se prîznuiește hramul Sfinților Îngeri făcutu-s-a întâi din lemn în zilele lui Șerban Vodă, la leat 7189 (1680) și, prefăcându-se iar din lemn în zilele lui Constantin Basarab Voievod , la leat 7210 (1691), și acum, prefăcându-se din piatră, s-au adus și hramul ierarhului Nicolae, și cu ajutorul și îndemânarea dumnealor Mărgărit staroste și jupânu Nicolae cupețu și al altor creștini s-au zidit și s-au înfrumusețat după cum se vede, cu toate podoabele, în zilele lui Ion Constantin –Vodă Mavrocordat, ca să fie dumnealor vrednică pomenire; iulie leat 7265 (1757)."

,,,,,......
...........
.

Poganestii din dreapta si din stânga râului Prut - file de istorie
A se vedea pagina 173:

https://ro.scribd.com/document/38662...farapoze-2-pdf

Da, foarte interesant.

De-asemenea mi a plăcut șiinventarul bisericii de la pagina 174.

Manuscrisul numărul 2.517 din Biblioteca Academiei conţine de exemplu „Mântuirea păcătoşilor“, lucrarea lui Agapie Landos. Pe pagina de titlu aflăm: „Această carte s-a scris fiind poruncită de sfinţiia sa, preasfinţitul stăpân, părintele nostru, chir Ilarion, episcopul Râbnicului, Noului Severin, mie nevrednicului între cei mai mici, Vladul grămăticul, scrisă în zilele blagocestivului domn Ioan Constantin Basarab voevod Brâncoveanu, mitropolit fiind chir Teodosie la leatul de la zidirea lumii 7207, iar de la spăseniia lumii 1699“.

Biserica din Herasti, judetul Giurgiu:

Pisania menționează:

"Acest sfânt şi dumnezeiesc lăcaş den însuşi temelia lui a fost clădit şi înălţat cu ajutorul lui Dumnezeu şi prin stăruirea şi porunca luminăţiei sale cinstitoare principesa Elina, cu harul lui Dumnezeu stăpână şi voevodeasă a Ţării Ugro-Vlahiei, soţia preacinstitului şi autocrat Io Matei Basarab, cu truda şi ajutorul în parte a celor doi buni fraţi ai săi, Cazan Năsturel şi Orest Năsturel… în anul de la zidirea lumii 7152 şi de la mântuirea lumii 1644…"