Saptamanile cu harti dinaintea posturilor
 

Dezlegarile (HARTI) de dupa sarbatori (Paste, Craciun) banuiesc ca sunt justificate de sarbatoare, au o legatura cu darul Lui Dumnezeu (venirea Pruncului Sfant printre oameni ca sa-i mantuiasca, Invierea la care suntem chemati). Tare mult mi-as dori sa aflu, daca stie cineva, ce sens au dezlegarile dinaintea posturilor, adica cu 3 saptamani inainte de postul mare, cand incepe triodul, se mananca toata saptamana orice, inclusiv carne, apoi urmeaza o saptamana normala, cu post miercuri si vineri, apoi incepe saptamana alba, cand se mananca oua si branza toata saptamana. Chestiile acestea au vreo semnificatie?
Inainte de postul Sf Apostoli, iar "ne pregatim" cu harti cu 3 saptamani inainte, chiar daca el tine doar cateva zile. In schimb nu exista dezlegari inainte de postul Craciunului si cel al Adormirii Maicii Domnului.

Cred ca aceste saptamani cu dezlegare inaintea Postului Pastelui reprezinta pregatirea treptata pentru perioada de post care nu este usoara fiind post aspru... ( adica nu se consuma untdelemn si vin decat sambata si dumnica iar dezlegare la peste avem doar pe 25 martie de Buna Vestire si de Florii).

RANDUIALA PENTRU POSTUL MARE. (SFARSITUL POSTULUI MARE. SFAT PENTRU AJUNARE IN SAPTAMANA PATIMILOR) - 1 Dionisie

Mi-ai scris, fiul meu preacredincios si preaintelept, intreband in care ceas trebuie a se lasa ajunarea in ziua Pastilor; anume zici ca unii frati zic ca trebuie sa se faca aceasta catre cantatul cocosilor; iar altii ca se cade de cu seara ca fratii din Roma, precum zici, asteapta cocosul; iar despre cei ce sunt aici, ziceai ca mai degraba. Deci cauti a se pune termen precis si ceas deplin masurat, care lucru este si dificil, si gresit. Caci de toti se va marturisi la fel cum ca sarbatoarea si veselia trebuie a se incepe dupa timpul invierii Domnului nostru, smerind pana la acel timp sufletele cu ajunari. Dar prin cele ce mi-ai scris ai dovedit foarte corect si intelegand din dumnezeiestii evanghelisti ca nu se vede nimic precis la dansii in privinta ceasului cand a inviat. Caci evanghelist ii au scris in fe luri diferite despre cei ce au venit la mormant in timpuri diferite, si toti au zis ca au aflai pe Domnul inviat, si tarziu sambata (28, 1), precum zice Matei; si de dimineata, fiind inca intunerec (20, 1), precum scrie loan; si dis-de-dimincata (24, 1), precum Luca; si foarte dimineata rasarind soarele ( 16, 2), precum Marcu. Dar cand a inviat cu adevarat, nici unul nu spune lamurit; se marturiseste insa ca in seara sambetei, care lumina spre cea dintai zi a saptamanii, pana la rasaritul soarelui acelei dintai zile a saptamanii, cei ce au venit la mormant nu l-au mai aflat pe el zacand acolo. Si noi zicem ca evanghelislii nici nu se deosebesc, nici nu se contrazic intreolalta; caci, desi se pare a fi o deosebire mica in privinta chestiunii ridicate, daca toti se potrivesc ca noaptea aceea a rasarit lumina lumii, Domnul nostru, ei se deosebesc numai in privinta ceasului, ca noi sa ne sarguim a le potrivi pe cele zise cu pricepere si cu credinta. Deci cele zise de Matei sunt asa Tarziu sambata, cand se lumina de ziua intai a saptamanii, a venit Maria Magdalena si cealalta Marie ca sa vada mormantul. Si iata s-a facut cutremur mare; ca ingerul Domnului pogorandu-se din cei, venind a rostogolit piatra si a stat deasupra ei. Si infatisarea lui era ca fulgerul si imbracamintea lui alba ca zapada; si de frica lui s-au cutremurat strajerii si s-au facut ca morti. Iar ingerul, vorbind femeilor, a zis Nu va temeti voi, caci stiu ca pe Iisus cel rastignit cautati. Nu este aici, caci s-a sculat precum a zis (28, 1-16), iar cuvantul acesta tarziu , unii cred ca dupa graiul comun insemneaza seara sambetei, iar cei ce inteleg mai intelepteste zic ca nu este aceasta, ci noapte adanca, deoarece tarziu insemneaza dupa o intarziere si dupa un timp lung; iar cum ca zice ca era noapte, iar nu seara, a adaus care lumina spre cea dintai zi a saptamanii . Si femeile au venit, dar nu cum zic ceilalti, aducand miresme, ci sa vada mormantul, si au aflat ca se facuse cutremur si pe inger sezand pe piatra, si au auzit de la el Nu este aici, s-a sculat . Asemenea Ioan zice in cea dintai zi a saptamanii, Maria Magdalena a venit de dimineata la mormant, fiind inca intunerec, si a vazut piatra luata de pe mormant (20, 1), dupa el deci, ea a venit inca intunerec fiind. Iar Luca zice Si sambata s-au odihnit dupa lege. Iar in intaia zi a saptamanii, dis-dedimineata au venit la mormant, aducand miresmele cele ce 66 ap.; 89 Trul. gatisera; si au aflat piatra rasturnata de pe mormant (23, 26; 24, 1-2). Acel dis-de-dimineata poate ca insemneaza zorile ce se ivesc mai inainte de dimineata in ziua intai din saptamana, caci trecuse deja deci desavarsit, impreuna cu noaptea, sambata intreaga si s-a inceput alta zi cand au venit ele aducand miresmele si mirurile; de unde este evident ca inviase cu mult mai inainte. Acestuia urmeaza si Marcu, zicand Au cumparat miresme ca sa mearga sa-l unga; si foarte de dimineata in cea dintai zi a saptamanii au venit la mormant, rasarind soarele (16, 1-2); deci si acesta zice foarte de dimineata , ceea ce este asemenea cu disde- dimineata , si a adaus rasarind soarele . Este evident ca pornirea si calea lor dis-de-dimineata si foarte de dimineata s-a inceput; au intarziat insa pe cale, si la mormant au petrecut pana la rasaritul soarelui; si zice ca atunci tanarul cel in vesminte albe lea zis acestora S-a sculat, nu este aici . Deci asa fiind acestea, descoperim celor ce cerceteaza cu deamanuntul in care ceas, sau si in care jumatate de ceas, sau patrime de ceas, se cuvine a incepe bucuria pentru invierea din morti a Domnului nostru; deci pe cei ce se preagrabesc si deja pe la miezul noptii se lasa de ajunare, ca pe lenesi si neinfranati ii dojenim, ca pe unii care cu putin mai inainte de tinta intrerup mira, cari zice un intelept Nu este lucru mic in viata, chiar daca putinul lipseste; iar pe cei ce se mai infraneazaa si rabda mai mult, si rabda pana la a patra straja, la care si celor ce calatoreau pe mare s-a aratat Mantuitorul nostru umbland pe apa, ii primim ca pe niste viteji si iubitori de osteneala. Dar sa nu prea osandim nici pe aceia care au incetat intre timp, sau fiindca au fost indemnati, sau fiindca nu au putut, deoarece nici cele sase zile de a junare nu le rabda toti in acelasi si in asemenea fel; ci unii persevereaza, petrecandu-le nemancati chiar pe toate; altii doua, altii trei, altii patru, altii nici una; iar celor ce s-au trudit foarte intru prelungirea zilelor de ajunarc, incat au obosit si numai ca nu s-au istovit, li se da invoire pentru gustare mai grabnica; iar daca unii, care nu numai ca nu au perseverat, dar nici nu au ajunat, sau chiar desfatandu-se in cele patru zile trecute, apoi ajungand la cele doua din urma, si numai pe acestea le-au petrecut ajunand, vineri si sambata, si cred ca fac vreun lucru mare si stralucit daca staruiesc pana seara, eu socotesc ca acestia nu au rabdat aceeasi nevointa ca si aceia care mai multe zile s-au infranat. Si le-am scris acestea, precum cuget, sfatuind in privinta acestora.

sursa: http://www.crestinortodox.ro/canoane...sie-90718.html

Saptamana de harti de la inceputul Triodului este pusa din cauza evangheliei vamesului si fariseului care se citeste in prima duminica a triodului, duminica cu care incepe aceasta saptamana. Fariseul se lauda ca tine post, si isi permitea sa il judece pe vames si sa se puna deasupra lui. Ca sa nu tinem post ca fariseul, inganfandu-ne si judecand, deci, pentru smerenie, Biserica ne sfatuieste sa nu tinem post in aceasta saptamana.

Inainte de postul sfintilor apostoli nu stiu sa existe vreo saptamana de harti cu 3 saptamani inainte, ci doar in spatamana dinainte, pentru ca este saptamana Rusaliilor, in care, la fel ca in saptamana luminata, nu se posteste.

Pentru o mai buna cunostinta despre Sfantul Post in general si despre cele 4 Sfinte Posturi si randuiala lor, iata un link de unde puteti descarca gratuit http://www.teologie.net/?action=down...ru_posturi.pdf

Multumesc pentru raspunsuri
 

Va multumesc pentru raspunsuri. M-am lamurit in sfarsit, raspunsul lui Fani m-a ajutat cel mai mult :53:
Deci la inceputul Triodului saptamana cu harti are legatura cu evanghelia vamesului si fariseului, mai exact ni se atrage atentia sa nu ne mandrim cu postul sau alte nevointe ale noastre (cu postul mare care va urma).
Saptamana alba ar fi de pregatire pentru post... Oare, imi dau si eu cu presupusul, ar avea legatura cu Evanghelia izgonirii lui Adam din rai si cu lasatul secului de carne, anume cu faptul ca puteau sa manance din orice, dar nu si din fructul unui anumit pom (deci o singura restricitie care a fost calcata)?

Inainte de postul Sf Apostoli este o saptamana cu harti inainte, dar dezlegarea este datorata praznicului Cinzecimii. Gresisem eu cand am zis ca mai este o dezlegare cu 3 saptamani inainte.

Imi pare bine ca te-a ajutat! ;-)
De explicatia asta cu saptama branzii n-am mai auzit. Eu stiu ca pur si simplu este pusa ca sa ne usureze intrarea in post, sa nu intram deodata, mai intai ne lasam de carne si pe urma de celelalte.
Este o carte cu explicatii foarte amanuntite ale Triodului, de Macarie Simonopetritul, tradusa pe romaneste (Triodul explicat) (culmea e ca in limba originala, franceza, nu a aparut pana acum, din cate stiu), acolo cred ca se gasesc tot felul de explicatii. Eu nu am citit-o in intregime.

Cuvantul "harti" este o prescurtare stalcita din greaca noua (artghivourtghi) a cuvantului armean "araciavoroh", cu care se denumea postul premergator Paresimilor sau postul Sf. Serghie. Armenii tin acest post cu doua saptamani inainte de postul Pastilor, si pentru ca ei sunt monofiziti , Sfintii Parinti au hotarat ca ortodocsii sa nu posteasca in aceste zile ca sa nu se asemene ereticilor. La fel si in saptamana numita " a branzei" se suspenda postul pentru a ne opune iacobitilor sirieni monofiziti si a tetraditilor care in acesta saptamana postesc.
In legatura cu dezlegarile de post de dupa marile sarbatori (Pasti, Craciun, Rusalii), sunt pentru bucuria si stralucirea acestor sarbatori care nu trebuie intunecata prin post sau intristare.
O alta motivatie a acestor dezlegari este data de unii teologi care spun ca si pentru a putea trece cu bine peste Postul Mare trebuie o pregatire prealabila, adica o renuntare treptata la diferitele feluri de mancare. Mai intai, in saptamana Vamesului si Fariseului mancam de toate, pentru a acumula energie pentru restul perioadei. La sfarsitul saptamanii a doua se lasa sec de carne , adica renuntam cu o saptamana inainte la a mai manca carne, spre a ne obisnui organismul fara astfel de mancari. Mai apoi se lasa sec si de branza si se incepe postul care va dura cele 6+1 saptamani.
Miercurea si vinerea din saptamana branzei sunt zile aliturgice , adica nu se face nici o liturghie pentru ca in aceste zile se anticipeaza randuielile postului mare.
Vreau sa va precizez ca in unele manastiri in primele doua zile din postul mare trapeza este inchisa si nu se mananca nimic. Abia vineri , dupa Liturghia Mai-nainte Sfintita se aduce ceai cald sau compot cald in biserica din care gusta fratii pentru a se obisnui din nou cu mancarea. De asemeni, primele doua zile din postul mare sunt aliturgice.
Pentru mai multe lamuriri consultati "Liturgica Generala " a Par. Ene Braniste.

Am observat ca mai exista harti (dezlegari la diverse alimente) si in alte zile care in mod normal sunt de post.
De ex. vinerea trecuta a fost Odovania Intampinarii la templu a Domnului Iisus Hristos si a fost dezlegare la lapte, oua, branza si ulei.
Acum o saptamana a fost pentru Sf.Ignatie, tot dezlegare la lapte si branza.
Deduc de aici ca aceste zile de Harti nu sunt legate numai de perioada de dinaintea posturilor.
Abia saptamana viitoare este harti pentru intrarea in post.
O perioada mai usoara in acest an, dat fiind faptul ca unele lucruri au picat in zile de post.
N-am mai prins asa pana acum. Eu postesc vinerea de obicei.
Si apropos de Harti: de ce in calendarul de pe acest site ele nu apar trecute?
M-a socat in mesajul lui Geo ca unele perioade de harti si poate si de post sunt facute ca sa ne opunem altor popoare care tin altfel randuielile.
Pai aceste randuieli ale noastre sunt facute cu un scop al nostru sau ca sa nu fim ca ceilalti?

Marturisesc ca eu in general nu inteleg pe deplin semnificatia postului inaintea unei sarbatori. Postul pentru mine inseamna sa tii abstinenta pentru Dummnezeu, si asta ar trebui sa poata sa-si o planuiasca fiecare cand si cum poate si nu in anume perioade inainte de sarbatori si cu zecile de zile.
Adica nu vad legatura cu sarbatoarea respectiva.
Nu postesc pentru o sarbatoare, ci pentru ca sa fiu placut lui Dumnezeu.
Sau gresesc eu?

Sarbatorile, anul liturgic, ne pun intr-un ritm, ne ajuta sa nu devenim induividualisti in credinta, ci sa traim in Biserica. Ajuta sa tinem post toti in acelasi timp si sa sarbatorim aceleasi sarbatori. Postul dinainte de o sarbatoare ne pregateste spiritual pentru ea.

Interpretarea hartiului din saptamana vamesului si fariseului ca fiind impotriva armenilor este o interpretare, sophia, s-ar putea ca istoric sa fie adevarata (probabil este, din moment ce scrie in Liturgica), insa nu ea este cea relevanta pentru vremurile noastre, dupa parerea mea. Cati dintre voi stiati ca armenii tin acest post? Eu una am aflat abia de cand sunt profesoara de religie si am si elevi armeni (care se inscriu la noi), ei ii zic postul lui Iona (sau popate confund).

La mine în calendar mâine şi vineri nu apare "harţi", aşa cum mă aşteptam înaintea Postului Sântămăriei. La voi zice ceva de harţi ?

nu este harti inaintea postului Adormirii Maicii Domnului. Este un post scurt de doar 2 saptamani si nu cred ca am fi avut nevoie de zilele de harti de dinaintea lui.

Eu am pus întrebarea nu în sensul de a avea nevoie sau nu de harţi, ci ca o curiozitate. Postul dinainte, al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, a fost chiar mai scurt, de pe 19 pe 29 iunie. Şi totuşi, în miercurea şi vinerea dinaintea lăsatului de sec scrie "harţi" la mine. Deci, nu lungimea ori scurtimea postului e criteriul pentru care se pune harţi sau nu, ci trebuie să fie un altul.

În Săptămâna Albă
 

"Prin Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, am intrat în Săptămâna Brânzei.
Ne apropiem de Sfântul și Marele Post cu pași repezi.
În Triod găsim cântările ce se rostesc în această perioadă.

În săptămâna Albă, cum se mai numește săptămâna premergătoare începutului Postului, în fiecare zi se citesc cuvinte care deschid mintea și sufletul spre lucrare. Creștinul se pregătește treptat.

Astfel, Luni auzim:

Apropiatu-s-a această întru tot cinstită săptămână acum, mai nainte curățitoare, vestindu-ne primăvara sfântului post, care luminează trupurile și sufletele noastre....

Cu pașnică așezare, cu dragoste curată, să primim credincioșii, prea sfințită, vremea sfântului post, cerând iertare de cele ce am greșit fiecare, ca să dobândim bucuria de acolo.

Marți ni se spune:

Intrând toți cu inimă voioasă și luminați prin ușile cele din naintea sfântului post, să aducem lui Hristos cântări de mulțumire.

Miercuri învățăm:

Postul să-l sfințim cu dragoste; să propovăduim oprirea poftelor, să strigăm cu lacrimi către Dumnezeu: Dă-ne Doamne dar, să ne ajutorezi spre voile Tale, mult îndurate. Primind darul postului, să preaslăvim pe Cel ce ni l-a dat spre mântuire; și să-l lucrăm cu deadinsul, ca să luăm iertarea greșelilor noastre, din mâna Celui care ne-a făcut.

Răsărind vremea postului, duhovnicește luminează simțirile sufletului și gonește negura patimilor. Pentru aceasta să-l cuprindem din inimă, înălțând pe Hristos întru toți vecii.

Joi cerem de la Domnul:

Pentru că mulțimea greșelilor celor cumplite m-a cuprins, cu lacrimi cad înaintea Ta, Hristoase, cerând să-mi dai loc de iertare în vremea postului. Pentru că sunt legat cu lanțurile nedezlegate ale poftelor mele, suspin și strig către Tine, Mântuitorule: slobozește-mă și pe mine ca să laud cu bucurie milostivirea Ta.

Vineri aflăm:

În ce chip se ivesc zorile, așa și darul postului ne pune înainte vremea pocăinței, risipind întunericul păcatelor. Să hrănim pe săraci ca să luăm milă în loc de milă; și cu apa cea dumnezeiască a postului să ne spălăm întinăciunile sufletești.

Iar sâmbătă, când se face pomenirea cuvioșilor nevoitori, învățăm și noi:

Cu înțelepciune, părinților, luminându-ne și ca într-un rai vesel acum intrând, din pârâul desfătării să ne îndulcim; vitejiile acestora cu mirare socotindu-le, să urmăm bunătăților lor, Mântuitorului strigând: cu rugăciunile lor, Dumnezeule, fă-ne pe noi părtași împărăției Tale celei cerești." (sursa: femeiacrestina)

De ce in calendarul de pe acest site scrie zilele astea "zi de post" cand este dezlegare la oua si lactate (Saptamana alba)?

Din greseală.. :) Eu am un calendar de perete de la Episcopia de aici din America si zice O.L.B. (adică dezlegare la ouă, lapte si brânză). În schimb pe calendarul de buzunar pe care îl am de la Mitropolia Olteniei apare si un peste ! :)

Păi normal că apare și pește.
Dacă în posturi se fac dezlegări DOAR la pește, în săptămâna asta, care nu e de post, nu e logic că peștele e prezent pe mesele noastre??

Sa evitam judecata prezumptioasa, sa nu ne grabim ! Competenta in materie de reguli ale postului o are mitropolitul / arhiepiscopul, care este sef al unei provincii ecleziale. Prin urmare, de la o mitropolie / arhiepiscopie la alta, regulile postului pot diferi. De aceea un calendar bisericesc este editat, in mod normal, de o mitropolie si nu de o episcopie. Nici de o patriarhie. Desigur, patriarhul poate edita calendare, dar o face in calitate de arhiepiscop al Bucurestiului si nu ca patriarh.

La fel e si la catolici. De exemplu, regulile postului in Biserica Romana Unita sunt cu totul altele decat in Biserica Romano-Catolica. Chiar si in cadrul aceluiasi rit apar diferente. De exemplu, romano-catolicii din Anglia trebuie sa posteasca in toate vinerile de peste an, pe cand romano-catolicii din SUA trebuie sa posteasca numai in 4 vineri din an. Iar cei din Franta, in nicio vineri. E normal, ei fac parte din arhiepiscopii diferite.

In ultimul timp, am renuntat sa mai plec de la prezumptia ca Biserica greseste, dupa ce de mai multe ori mi s-a intamplat sa sap un pic mai adanc si sa constat ca cel care greseam eram eu. Pe de alta parte, aceste detalii despre logica organizarii Bisericii nu sunt in mod curent predate laicilor, poate din convingerea ca exista lucruri mai importante pentru mantuire. Eu le-am descoperit anevoie, citind (din curiozitate) carti si articole facute pentru preoti.

Dar eu n-am zis că Biserica greseste, ci că cel care a editat calendarul de pe site-ul crestinortodox.ro a gresit, uitând să pună dezlegările. :) o mică-mare diferentă.

PS: interesant cum postesc catolicii... La ei în post se mănâncă peste, nu-i asa?

In limbaj catolic, "post" sau "ajunare" inseamna sa mananci o singura data pe zi, numai vegetale, cand vii de la biserica pana la asfintit. Pentru romano-catolicii din Romania sunt doua astfel de zile: Miercurea Cenusii (inceputul Postului Pastelui) si Vinerea Mare. Pentru greco-catolicii din Romania sunt 5 astfel de zile.
De aici avem expresia medicala "a jeun", adica sa te prezinti fara sa fi mancat nimic de dimineata, de exemplu pentru recoltare de probe biologice.

In celelalte cazuri, vorbim de "abstinenta" sau "post obisnuit", inteleasa ca abtinere de la carne. Prin urmare, in zile de abstinenta se poate manca peste, lapte si lactate, oua. Greco-catolicii au miercurile si vinerile de peste an abstinenta, romano-catolicii numai anumite zile de vineri.

Prevederile referitoare la post/abstinenta se aplica persoanelor in varsta de la 14 la 60 de ani. Obligatia postului este materie grava, adica incalcarea ei (afara de dezlegari si binecuvantate pricini), daca e facuta cu intentie si deliberare, este pacat de moarte.

Regulile de post (pentru catolici rasariteni) sunt aici.

Mai exista "xyrofagia", care inseamna sa mananci numai alimente vegetale uscate, fructe si legume (dar nu mancare de post gatita cu ulei). Xyrofagia este intens recomandata (dar nu obligatorie) in prima saptamana din Postul Pastelui si in Saptamana Mare.

Trai nineacă!

Multumesc, Mihnea, pentru explicatiile detaliate si pentru link. Stiam de la sotul meu că pe vremea când era catolic în Argentina obisnuia să mănânce bacalao (codfish) în Joia si Vinerea Mare, de-asta am zis de peste în post.

cred ca este o greseala

Azi scrie si zi de post si dezlegarile. Of, pai daca sunt dezlegari, nu mai este post.
In fine, au vrut sa explice clar.

Ei da, asa post ca la catolici ar fi bine. As putea sa tin si eu si ar tine si copiii (de la 14 ani mi se pare mai normal pentru ei si nu de la 7 ani).

Asta cu pestele nu este clara. Exista zile in post cand scrie in mod expres ca este dezlegare la peste. Dar in saptamana asta nu se pomeneste de peste. Probabil ca este de la sine inteles. Cumva pestele nu e chiar carne. Este acceptat de biserica. Vine de la pilda cu inmultirea painilor si a pestilor.
asta era hrana lor atunci. Apostolii au fost pescari.

Categoric postul nu este foarte clar tratat in scripturi (poate tocmai ca ar trebui sa fie ceva personal). Asa de ex. regulile de acum nu sunt valabile si in Postul Craciunului (nu exista harti si dezlegari in prealabil).

Doamne ajuta
 

Sophia cred ca raspunsul la nelamuriri il aflii la parintele duhovnic din parohia ta,dar cred ca si o cautare pe site-urile crestin ortodoxe ai putea sa afii raspunsul sau faci/faceti cum credeti de cuviinta,Doamne ajuta

Nu e bine Sophia ca la catolici, nu e bine!
Domnul nostru, înainte de a-Şi începe misiunea în lume, a postit aspru şi chiar a flămânzit. Înaintemergătorul Domnului postea aspru.
Noi nu trebuie să căutăm a ne lenevi.

Astăzi este zi de post, fiind vineri şi de asemenea, pentru că duminică am lăsat sec de carne, dar este post cu dezlegare la lactate şi ouă, ceea ce presupune şi dezlegarea la peşte, untdelemn şi vin.

Eu nu-mi doresc posturile catolicilor,imi par doar simbolice in care nu se renunta decat la carnea rosie,la extrem de putin.Catolicii din America sunt cei mai comici,se aduna vinerea seara la restaurante ,unde beau,petrec,socializeaza dar neaparat mananca peste! Atata superficialitate si politically correctness mai rar intalnesti!

Imi plac posturile noastre si imi place extremismul de jerta adus de Sfinti si Parinti care slabesc trupul pt a se intari spiritual si nu viceversa!

Si nu este doar asta,sa ne amintim ca starea paradisiaca a omului a fost vegetariana,el asa a fost proiectat.
Nimeni nu moare daca renunta la carne,moare de pofta insa,asa cum un drogat moare in sevraj.

Asemenea zi numai post nu este :)
Este atata bogatie Slava Domnului pt toate! Greul abia vine dupa colt :D

Da, este rasfat acum! Dar si postul e bun, sa dea Dumnezeu sa-l parcugem cu folos!

Nu exista o interdictie a catolicilor de a tine post mai aspru. Dimpotriva, bunul Dumnezeu apreciaza pe toti credinciosii care fac mai mult decat minimul necesar pentru mantuire.

Mie imi pare bine ca stacheta la catolici e plasata undeva jos si oricine poate trece deasupra ei. Unii isi propun sa-i daruiasca lui Dumnezeu mai mult si trec cu mult deasupra ei. Dar nimeni nu poate spune ca Biserica cere oamenilor lucruri asa de grele, incat nu pot fi indeplinite. Biserica Universala inseamna Maica Universala. Nu numai pentru calugari si laici cu stomac tare. La catolici e pe principiul "Biserica cere putin, dar indeamna la mai mult"

Dimpotriva, imi pare ca la ortodocsi stacheta e plasata foarte sus. Atat de sus, incat numai o foarte mica parte dintre ortodocsi tin postul dupa cerintele Bisericii lor. Cei mai multi cad in pacat. Unii dintre cei care cad in pacat se leagana cu iluzia ca a nu tine post nu este pacat. Altii tin doar cateva zile din post, cu gandul ca se vor spovedi si le va ierta Dumnezeu. Ceea ce este, in mod evident, un pacat contra Spiritului Sfant. Dar cei mai multi pur si simplu refuza sa tina postul, zicand ca "popii astia" nu sunt in drept sa le spuna lor ce sa nu manance. E adevarat, numarul mare de preoti de mir ortodocsi burtosi si gusati predispune la asemenea ganduri care duc la pacatul neascultarii.

Pe vremuri, regulile de post din cele doua Biserici Apostolice coincideau. Regulile de acum si dintotdeauna din Biserica Ortodoxa au fost reguli care erau si in Biserica Catolica pana relativ recent. Dar Biserica Catolica a observat ceva ce Biserica Ortodoxa refuza sa vada, preferand sa stea cu capul in nisip: de vreun secol incoace, tot mai putini oameni tin postul. Unii, fiindca au pur si simplu mai putina credinta. Altii, fiindca a nu tine post in sec XXI inseamna a fi ca toata lumea, pe cand in sec al XIX-lea a tine post insemna a fi ca toata lumea. Poate rezistenta la ispite ne-a scazut, poate ispitele insele sunt mai mari. In sfarsit, poate din cauza ca se munceste mai mult decat in oricare secol anterior. Marile posturi erau plasate in perioadele cand agricultorii, ocupatia cea mai frecventa odinioara, nu lucrau in campanie la camp. In Postul Craciunului taranii erau: ei la bricolat prin casa si pe langa casa, ele la tors si scarmanat pe la sezatori. Astazi, cand trebuie sa pleci la servici la 7 si sa vii seara, stors de puteri, e mai greu sa tii post dupa aceleasi reguli ca atunci.
Deci, dintr-un motiv sau altul, Biserica Catolica a observat, cu durere, ca tot mai putini oameni tin post si tot mai multi cad in pacatul de moarte al nerespectarii postului. Si, cum scopul fundamental al Bisericii Catolice este mantuirea oamenilor, daca s-ar putea a tuturor oamenilor, a redus considerabil povara pe care credinciosii ei trebuie sa o duca. Argumentul ca exact in vremuri de mai slaba credinta e nevoie de mai multa penitenta, adica de mai mult post este, si el, foarte valabil. Biserica Catolica indeamna (dar nu obliga) la post mai mult si mai aspru, la forme dincolo de limitarea doar a mancarii. Si ea are, in interiorul ei, multi mistici postitori. Dar nu e o Biserica doar a calugarilor. Are in vedere si mantuirea fierar-betonistilor, instalatorilor, liceenilor din internate, studentilor din camine care mananca la cantina, a managerilor si profesorilor navetisti. Toti acestia ar fi avut mari sanse sa fie suflete pierdute daca Biserica Catolica ar fi mentinut regulile la acelasi nivel.

Multumesc lui Dumnezeu ca acum pot tine postul asa cum mi se cere. Pe vremea cand eram ortodox, am reusit o singura data sa tin Sfantul si Marele Post, in rest pacatuiam sistematic, ratand zile sau chiar saptamani de post, amagindu-ma mereu cu scuze si indulgente auto-acordate si parandu-mi-se, chiar si asa, ca sunt un adevarat traitor ortodox fata de vecinii ortodocsi carora le sfaraiau jumarii in cratite in toate zilele de post.

Este adevarat,multumim pt ati impartit cu noi...dar este experienta dvs unica iar aceasta nu devine o regula pt toti ortodocsii.

Multumesc lui Dumnezeu,in familia mea am postit de mic copil(in jur de 7-8 ani) in fiecare vineri , Saptamana Mare a Postului Pastelui si ultima saptamana din Postul Craciunului.Am postit si pe perioada liceului ,si dupa ce am inceput sa lucrez mancand covrigi si mere la serviciu.
Ce usor postesti ca si copil sau tanar fara prea multe pacate!!!

Acum este mai greu cu toate pietrele legate de gat,chiar daca nu mananc carne poftesc paine cu unt,rosii cu branza,ciocolata sau un pahar de vin rosu...

Postul in BO este o optiune pt"olimpici",un fel de antrenament pt cei care vor sa se complice mai mult...Insa ramane o jertfa intre om si Dumnezeu,intelegandu-se ca nu este obligatorie sau o arma cu care-I torturam pe toti ortodocsii.Fiecare isi decide nivelul.

Nu stiam ca este pacat sa nu postesti...Dar stiu ca putem sa-i aducem ofrande lui Dumnezeu si prin alte cai:milostenie,smerenie si iubirea aproapelui.
Desigur cei care nu pot renunta la unele alimente,pot allege sa manance mai putin adica sa reduca cantitatile sau sa renunte la TV,retele de socializare,diverstisment etc

Mie din contra imi pare ca omul,prin natura sa decazuta- animala si vicleana,nu are de gand sa urce stacheta;daca ii ceri putin,se va multumi cu putin si nu va dori sa schimbe asta ba chiar vor miscora si minimul= dovada catolicii americani!
Trebuie sa ceri foarte mult pt ca sa ajungi la niste niveluri cat de cat satisfacatoare.

Tare mi-e că în curând BC o să se modernizeze și mai mult...
De parcă Biserica trebuie să se dea după oameni, nu oamenii să fie în Biserică...

Observatia e bună că oamenii moderni nu prea mai tin posturile, dar de unde până unde este ăsta păcat de moarte?
Parcă si zicea Sf. Apostol Pavel pe undeva, că cel care mănâncă de dulce să nu-l judece pe cel care tine post, si viceversa.

"A nu judeca" are alt sens. Nerespectarea postului este pacat de moarte. Se iarta numai prin spovada. Luati un indreptar de spovada ortodox si va lamuriti.

Îndreptarele de spovedanie sunt anacronice. De pildă cel al pr. Nicodim Măndită, cel mai cunoscut, are destule precizări depasite si chiar ridicole. Nu în asta constă ortodoxia.

https://docs.google.com/file/d/0B-Wh...cWs/edit?pli=1

Nu exista moda in morala. Ceea ce a fost pacat ieri, este pacat si azi. Ceea ce a fost virtute ieri, este virtute si azi. Biserica are depline puteri de a schimba regulile postului in functie de binele credinciosilor, are depline puteri de a schimba disciplina ecleziala, ritualul liturgiei, sau organizarea ei, putand introduce institutii noi sau suprima cele vechi. Dar nu are nici cea mai mica putere de a schimba nici credinta, nici morala. In ceea ce credeau parintii nostri precum si cei dinaintea lor, pana la Sfintii Parinti si Apostoli, in aceea credem si noi. Ceea ce ei considerau bun ori rau, tot asa consideram si noi.

Mda, ce să mai, suntem tot pe-acolo ca si crestinii apostolici..

De la 10 porunci am ajuns la îndreptare de spovedanie cu sute de puncte, unele frizând ridicolul.


77. Mi-am lepădat prin radere, podoaba bărbătească,
(barba şi mustăţile), aruncându-le la gunoi
ca să apar mai tânăr, după voia veacului acestuia.

78. M-am pudrat, m-am parfumat, m-am spălat cu
săpunuri parfumate ca să fiu atrăgătoare trupeşte.

90. Am purtat inele în degete în afară de ziua în
care m-am cununat.

54. Mi-am făcut semnul Sf. Cruci cu capul acoperit
când am trecut pe lângă Sf. Biserică

115. Am crezut rău că cei care se împărtăşesc mor,
şi de aceea nu-i bine să se împărtăşească cineva, ca
să nu moară.

300. Am stat la îndoială cu sufletul meu când trebuia
să zic: "€žda" sau "€žba".

318. Mi-am împodobit casa cu obiecte luxoase.

319. Ca femeie mi-am retezat, ba chiar mi-am şi
tuns părul capului după moda veacului acestuia...
L-am aranjat pentru a robi inimile tinerilor.

320. Am purtat rochie scurtă, ori prea lungă. Am
purtat pantofi şi ghete cu tocuri înalte.

431. Din lenevire sau din rea obişnuinţă, în loc de
"€žIisus" şi de "€žDomnul nostru Iisus Hristos", am pronunţat,
scris, numai "€žIsus" si "€žDomnul Isus", după
cum obişnuiesc sectarii. Aşijderea, tot din lenevire şi
obişnuinţă, am retrogradat în rugăciuni şi cântări pe
Maica Domnului, rostind în loc de: "žBucurate, Maică,
pururea Fecioară" cu îngerii şi cu Sfinţii, "€žBucurate,
mireasă, pururea Fecioară".'

Multe cirese sunt pe tort !!

Mirela,

Este normal ca cele zece porunci sa fie dezvoltate, pentru ca poporul lui Dumnezeu sa inteleaga mai bine care anume aspect din viata de toate zilele este pacat si ce nu. In functie de o epoca sau alta, aceasta intelegere poate diferi, fiindca fiecare epoca vine cu normele ei. Norme scrise sau, in majoritatea cazurilor, nescrise.

Majoritatea punctelor citate se refera la modestie. Dar ce inseamna, mai exact, "immodest dressing" difera de la o epoca la alta. De la un spatiu geografic la altul. Ceea ce nu difera, ci ramane invariant este principiul: "immodest dressing" este un pacat.

Au fost timpuri si spatii cand a-ti rade barba era "out of norm". Au fost timpuri si spatii cand a-ti lasa barba era "out of norm". Pe columna lui Traian ii deosebim usor pe stramosii nostri daci de stramosii nostri romani: unii au barba, ceilalti nu. Indreptarul de spovada citat a fost editat intr-o epoca in care a-ti rade barba era "out of norm", sub influenta rasariteana. Astazi traim mai mult sub influenta apuseana. Pantalonii sunt admisi astazi, portul lor nu mai e "pacat", intrucat nu mai sunt "immodest dressing". A fost o vreme, in spatiul actual al Romaniei, in care nu numai femeile, dar nici barbatii nu purtau pantaloni. Dumnealui boier Dinicu Golescu, in vizita la casele de nebuni din Viena unde vroia sa se inspire luand modelul, a fost rugat diplomatic sa-si dea jos caftanul, fiindca vestimentatia lui sui generis (pentru vienezi) ii agita pe cei internati acolo. Boierul a refuzat, la randul lui justificat: inlocuirea caftanului cu pantaloni si veston era in afara normelor boieresti. Nu mai departe de acum 150 de ani, Poetul National ia in tarbaca pe tinerii care vin de la Paris sa ne invete la gat cravatei cum se face nodul. Astazi, cravata e norma. Daca vrei sa provoci scandal in biserica, imbracandu-te imodest, astazi iti pui lavaliera sau jaboul. Sau camasa lunga si itarii. Ori caftanul boieresc. Principiul a ramas, aplicarea normelor difera. Iar principiul este: sa nu provoci scandal (= piatra de poticnire) in societate si, mai ales, la biserica.

Acuma, sa revenim la post. Constatam o deosebire intre aplicarea normelor in privinta vestimentatiei si cea in privinta postului. In primul caz, avem ceva care este in afara competentelor Bisericii si care e guvernat de regulile vagi, nescrise, ale bunului simt comun. In cazul al doilea avem ceva care este in cadrul limitelor de competenta ale Bisericii si care e guvernat de reguli precise, scrise.

Ceea ce nu trebuie sa mancati astazi este mentionat in calendarul dv. Ceea ce nu trebuie sa imbracati astazi nu este mentionat in calendarul dv.

Zilele trecute a fost pe site un articol foarte frumos despre post. Nu-l mai gasesc. Era un fragment dintr-o carte a parintelui Paraianu (sper sa nu gresesc).
Ah, l-am gasit:

http://www.crestinortodox.ro/post/pr...ui-147942.html

Este cel mai frumos articol despre post.
Am sa vad si cartea din care este citat.

"In Biserica Ortodoxă postul este obligatoriu, adică nu e aşa că dacă vrei, posteşti, dacă nu vrei, nu posteşti, ci toţi credincioşii sunt îndatoraţi să postească. Bineînţeles că sunt şi categorii de oameni care nu pot posti. Asta e altceva. Primesc dezlegare cei care nu pot posti, cei care sunt în vârstă, au ajuns la neputinţă şi nu mai au de ce să-şi veştejească trupul, pentru că e deja veştejit, oamenii bolnavi care nu suportă mâncăruri de post, copiii până la 7 ani.

Sigur că sunt şi oameni care nu pot posti chiar datori fiind să postească. Acum au apărut în societatea omenească nişte activităţi, care atunci când s-au rânduit posturile nu existau şi pe care nu le-au prevăzut cei ce au rânduit postul. Cei care au rânduit postul au avut în vedere mai mult activităţi din acestea din agricultură, de creştere a vitelor, de păstorire a oilor, activităţi care erau în vremea aceea, si chiar meserii, de pildă zidirea unei case. Toate acestea câte se făceau atunci le aveau în vedere, dar nu au avut în vedere de exemplu munca pe care o desfăşoară oamenii în mediul toxic, acolo unde nu poţi rezista cu mâncare puţină şi cu mâncare slabă, pentru că înseamnă autodistrugere.

Sigur că cei care trăim astăzi ştim şi de alte situaţii în care oamenii, realmente, nu pot să postească şi nu sunt vinovaţi pentru că nu postesc, pentru că, în realitate, nu există posibilitatea pentru ei să postească. Chiar noi înşine, dacă am avea condiţiile lor, nu am putea să postim. Şi atunci, ce-i de făcut? Ne spune Talasie Libianul în Filocalie că a zis Domnul Hristos: Când vă vor prigoni într-o cetate să mergeţi în cetatea cealaltă. Bineînţeles că Domnul Hristos a spus acest cuvânt literar. Adică, dacă sunt prigoniţi Apostolii într-o cetate, să meargă în altă cetate şi să încerce să propovăduiască acolo. Aşa a făcut Sfântul Apostol Pavel care, dacă a fost izgonit din Listra, s-a dus şi a propovăduit în Derbe, dacă a fost izgonit din Derbe, s-a dus şi a propovăduit în Atena.

Dar Talasie Libianul zice că lucrul acesta trebuie înţeles şi simbolic, adică: dacă vă vor prigoni în cetatea postului, dacă nu puteţi posti, refugiaţi-vă în cetatea rugăciunii, faceţi mai multă rugăciune dacă puteţi. Aşa că, chiar dacă nu posteşte cineva, pentru că nu poate să postească, să nu-şi facă probleme, să nu creadă că a căzut din dar, să nu creadă că l-a părăsit Dumnezeu, ci să facă ce poate face în condiţiile lui. De exemplu, un om bolnav, care nu poate să postească, să se gândească mai mult să primească ca din mâinile lui Dumnezeu suferinţa pe care o are. Sau un om neputincios în a posti să-I mulţumească şi să-I dea slavă lui Dumnezeu pentru neputinţa care a îngăduit-o Dumnezeu asupra lui. Şi aceasta este tot un fel de slujire a lui Dumnezeu, pentru că slujirea lui Dumnezeu nu se face pe părţi, pe zile, ci se face cu toată viaţa. Şi atunci ce nu poţi face, nu poţi şi ce poţi face, faci în loc şi de ce nu poţi face."

Postul nu este un pacat. Este prevazut in ortodoxie.

Chiar azi s-a vorbit in biserica la noi despre post.
La Apostol s-a spus ce cita si Mirela din Sf. Apostol Pavel ("cel ce mananca sa nu judece pe cel ce posteste si cel cel posteste sa nu judece pe cel ce mananca. Cine esti tu sa judeci sluga altuia?..."

M-a adus efectivla lacrimi predica preotului nostru. Mi s-a parut cumva rece, automata.
Da, spunea despre post anumite lucruri, adevarate. Dar trebuie spus mai cu grija.
Ii spui unui om sa nu manance anumite lucruri cand poate el nici nu le vede decat din an in Pasti? Ca nu are, nu-si permite, sau nu are voie.
Ii spusi unui cuplu de casatoriti ca trebuie sa tina post trupesc acum si etc. Corect. Dar unii poate nu au relatii de ani de zile din anumite cauze (boala, stres, necazuri, etc.).
Ca sa nu ne mai distram, sa renuntam la aia si la aia. Cand unii vai si amar de viata lor.
Oamenii astia exista!

Postul nu consta numai in abstinenta. Sa cititi ce scrie parintele Paraianu.

Da, stacheta este pus mult prea sus si la general
Da, exista si oameni care trebuie sa se mai abtina si pentru care postul este util si bun si aduce echilibrul sanatos.

Exact ce spune Yasmina mi se potriveste si mie. Inainte posteam atat cat puteam. Tot covrigi mancam si eu la serviciu si aveam borcanelul cu fasole, sau cartofi la mine. Intr-o vreme mi-era tare rusine, pe urma m-am mutat si acolo manacam toti la fel de post. Erau alte vremuri.

Acum e tot mai greu. Din cauza de greutati, de viata asa cum este si pentru ca deja renunti la multe in mod obisnuit. Ehei...!
Sa nu judecam pe nici unul cand nu stim ce este in viata lui.