O rugaminte si multe intrebari
 

O Doamne, speram sa nu fiu nevoita sa postez vreodata pe topicul acesta, legat de inmormantare.... il vedeam pe forum, dar il evitam mereu, mintandu-ma singura ca 'nu, nu acum, nu e cazul, te rog, Doamne, nu lasa sa se intample asta'. Din nefericire, a sosit si ...

...si clipa in care bunica mea draga (Constanţa) e pe patul de moarte. Va rog, va implor, pomeniti-o in rugaciunile voastre, rugati-va pentru sufletul ei!

Dupa cateva zile de terapie intensiva si dupa ce medicii au zis ca nu prea se mai poate face nimic, am decis s-o luam acasa, ca sa nu moara prin spital. Am externat-o miercuri seara, joi a fost cat de cat coerenta, iar vineri dimineata, ultimele ei cuvinte au fost 'sa vina si ea' (a intrebat-o mama daca sa ma cheme si pe mine). Cand i-a spus bunicul ca urmeaza sa vina preotul s-o impartaseasca, s-a produs ...de fapt nu stiu ce s-a produs, probabil ce citisem in scrierile Pr Cleopa, ca se 'leaga limba' in ceasul mortii. Din momentul acela, de cand a auzit ca vine preotul, nu a mai vorbit deloc-deloc, se uita intr-un punct fix in tavan (ca si cum ar fi vazut ceva/cineva) si tacea. Preotul a venit, n-a spovedit-o pentru ca nu se putea, in schimb a impartasit-o de doua ori. Nu stiu de ce, sa fie pentru ca s-o fi varsat putin din continutul linguritei sau pentru ca asa se da...in ceasul final? Poate stie cineva vreo explicatie pentru asta. De asemenea, i-a citit mai multe rugaciuni ca de obicei si a zis, in legatura cu ea, ca 'nu mai e cale de intoarcere'. Sa fie adevarat ce citisem, ca preotii isi pot da seama de soarta bolnavilor in functie de frimitura de anafura din lingurita, daca pluteste sau nu? Si alta intrebare: daca bunica nu mai era constienta (adica avea ochii fixati intr-un punct fix, dar nu intelegea nimic din ce spuneam,nu coopera), Sf Impartasanie a fost valida sau nu? Stiam ca trebuie si 'acordul' bolnavului pentru aceasta Sfanta Taine, dar in conditiile de fata...nu stiu. Pentru slujbele de pomenire ce vor urma, se va trece ca 'nespovedita, impartasita' ?

Momentan situatia e critica, s-a inrautatit si ne asteptam la ce e mai rau. Nu stiu cum sa ajut, efectiv nu stiu. I-am citit Paraclisul Maicii Domnului (si a avut cateva reactii) si Acoperamantul Maicii Domnului, i-am dat cu ulei de la candela Sf Nectarie, am aprins candela in camera unde sta. Ce pot face mai mult de atat? Stam la capataiul ei, mereu e in preajma cel putin un membru al familiei. Numai ca nu sunt prea cooperanti in cele religioase, pana acum doar unchiul a propus sa aduca o maica stareta+un preot de la o manastire, sa-i citeasca rugaciuni. Sa insist asupra initiativei? Daca totusi nu vor sa faca asta, ce rugaciuni/acatiste sa-i citesc? Uneori parca se lupta cu ceva/cineva, are zvacniri necontrolate ale mainilor/picioarelor, fixeaza privirea in tavan, parca ar vedea duhuri necurate...

Alte intrebari:
- Daca ati avut decese in familie, iar unul din membrii familiei a avut probleme cardiace severe (in cazul meu,bunicul), cum ati facut fata situatiei? I s-au administrat calmante, ati chemat ambulanta? A participat la funeralii sau socul ar fi fost prea mare?

- Cum e cu cele 40 de Liturghii? Trebuie dat pomelnicul la o manastire, incepand cu ce zi, imediat dupa slujba inmormantarii? Ce semnificatie au ?

- Care sunt detaliile slujbei inmormantarii? Mi-e frica de posibilitatea de a uita ceva important, ca de exemplu icoana care i se pune pe piept sau altceva.

- La priveghi, la capela unde o vor duce, va trebui sa stea cineva in permanenta acolo? Daca da, se se citeasca rugaciuni la capataiul ei? Mi-a zis cineva ca s-ar incuia capela in timpul noptii, deci n-am mai avea acces niciunul din familie...

- Ce lucruri sunt interzise si ce nu? Auzisem o gramada de superstitii, obiceiuri locale, etc etc si nu stiu daca vreunul din ele este valid



Scuzati-mi incoerenta in exprimare si lipsa de informare, dar sunt tare tulburata. Totusi vreau sa va multumesc pentru rabdarea citirii topicului si mai ales pentru orice sfat, idee, informatie, rugaciune care ar putea fi folositoare.

PS: PRETUITI-VA SI IUBITI-VA PARINTII, BUNICII, UNCHII, ORICE PERSOANA DRAGA VOUA. NU STITI NICIODATA CAND VA VENI CEASUL CEL RAU SI ORICE REGRET VA FI TARDIV, IAR DUREREA, DE NESUPORTAT. PRETUITI-I SI IUBITI-I ACUM, CAT NU E PREA TARZIU ! NU MAI AMANATI !
Dumnezeu sa ne ocroteasca pe toti...

Draga Blue Sky,

Domnul sa o miluiasca pe bunica ta si pe voi sa va intareasca!

Pentru ca si eu am bunica (numai ca acum e in ceruri), te inteleg foarte bine. Sa le luam pe rand:
1. Treaba cu impartasania pe fundul linguritei e superstitie. Daca nu ma crezi, iti caut si iti trimit linkul, se cheama ghicit cu lucruri sfinte. Cel mai probabil preotul a vazut foarte multi muribunzi si stie... Oricum, numai Domnul stie daca si cand va muri, tu sa te rogi si sa ai nadejde.

2. Despre validitatea Tainei nu ma pot pronunta, cred ca sunt paraeri diferite. Orisicum, daca bunica ta e femeie credincioasa, care se spovedea si se impartasea regulat, nu ai a te teme. Pe pomelnice nu se scrie nimic in afara de numele persoanelor, nu se scriu chestii gen "nespovedit, nepregatit, fara lumanare." Nu imi explic deloc treaba cu impartasitul de doua ori. Poate nu ai vazut tu bine, poate nu a acceptat din prima...

3. Continua rugaciunea, asa cum poti tu. Poate ca e bine sa citesti psaltirea. Eu nu am fost de fata cand a murit bunica mea, si, oricum, ea nu s-a chinuit. Eram la serviciu si exact in clipa aceea mi s-a facut brusc foarte rau, parca nu mai aveam aer, apoi mi-a trecut, la fel de brusc. Dupa aceea, am primit telefon ca a murit. Noi am citit Psaltirea la priveghi. Roaga un preot sa iti dea binecuvantare sa citesti chiar si acum, cand e in agonie, ca mult ii va folosi. Nu i-a facut nimeni si Sfantul Maslu?

4. Bunicul meu a participat ,la inmormantarea bunicii, desi era cardiac si a suportat bine, dar daca stii ca are probleme, e mai bine sa il lasati acasa, dar sa nu fie singur. Am participat la o inmormantare in care mamei moartei i s-au administrat calmante, nu s-a putut desfasura slujba in conditii optime... Vezi ca e si cald acum si cardiacilor nu le prieste.

5. Pomelnicul se da la o manastire in care se face zilnic Sfanta Liturghie, incepand din ziua mortii, nu a inmormantarii.

6. Despre celelalte, liturghii, detalii, superstitii, vezi topicul Inmormantarea... dar mai bine roaga-te acum. Cea mai importanta e rugaciunea.

7. In maini crucea si pe piept icoana. Psaltirea se citeste la capatai.

8 O sa o pomenesc si eu pe bunica ta Constanta maine la Sfanta Liturghie. Sa o ajute Dumnezeu!

Dumnezeu sa va dea putere in aceasta situatie grea, incarcata de multa durere. Tot ce mai puteti sa faceti acum pentru bunica dumneavoastra este rugaciunea. Aceasta o va ajuta nespus de mult, caci grea este despartirea sufletului de trup. Mai multe lucruri in legatura cu slujba inmormantarii si randuiala pomenirilor le veti gasi aici
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=15085

Este important sa acordati atentie lucrurilor esentiale si sa nu luati in seama superstitiile, iar pentru aceasta este bine sa cunoasteti un punct oficial de vedere.

Sus inima ! Acum, bunica dv are nevoie de dv mai mult decât oricând.

Sf Împărtăşanie se poate da oricărui om care este încă viu. Faptul că nu era conştientă nu afectează validitatea. Este de presupus că preotul i-a dat dezlegarea fără spovadă. În situaţii ca acestea, este procedură uzuală şi are această capabilitate, putând lega şi dezlega.

Exact asta: să vă rugaţi. Nu uitaţi să vă rugaţi "cu cuvintele dv". Vorbiţi şi cu ea, chiar dacă nu vă aude cu urechile. Vorbiţi-i ei despre Dumnezeu şi lui Dumnezeu despre ea.

Sunt tot felul de superstiţii. De multe ori oameni care nu le au cu biserica devin doctori în ce trebuie făcut. Nu vă luaţi în beţe cu ei. Dacă fixează privirea în tavan, există explicaţie naturală pentru asta. Desigur că există şi duhuri necurate, care îşi sporesc atacul în ceasul morţii, bineştiind că acum se dă lupta hotărâtoare. Are de partea ei îngerul ei şi vă are pe dv.

Lăsaţi să facă după cum simt şi doresc. Chiar dacă refuză calmante, să aveţi la dv. Se poate să îşi schimbe hotărârea şi să le ceară.

Oricând se pot da, deşi este preferabil cât mai curând. Gândiţi-vă că orice zi care nu este petrecută nici pe pământ, nici în rai este lungă cât un secol de suferinţă.

Nicio grijă. Rudele nu uită niciodată lucruri din acestea, scăpându-vă pe dv de o parte din grijă.

De regulă capelele se încuie. Vă sfătuiesc să o lăsaţi în prima noapte acasă şi să faceţi priveghi cu schimbul.

Draga Bluesky, indraznesc sa te intreb ce vesti mai ai...

Domnul sa o miluiasca pe bunica ta, Constanta!

Glykys, Ekaterina, dl Mihnea Dragomir, dragii mei, va multumesc din inima pentru raspunsurile dumneavoastra, m-au ajutat foarte mult! Multumesc si celor care s-au rugat poate pentru bunica mea. Inca o data, multumesc !

Astazi a fost o zi indoliata in familia si in sufletul nostru, ziua inmormantarii bunicii noastre dragi. Scriu dar inca nu-mi vine sa cred, mintea mea refuza sa constientizeze realitatea. Dupa 11 zile de agonie , bunica s-a dus la Domnul. Luni i s-a inrautatit foarte mult starea, tragea sa moara -cum se spune-, iar seara, la ora 21:00, a decedat. Inainte cu vreo ora de deces, insa, i-am pus o icoana in mana, moment in care (aproape instant) s-a linistit, au incetat zgomotele acelea ciudate, respiratia i s-a usurat cumva si chinul n-a mai durat mult. Mare este puterea icoanelor si a lui Dumnezeu ! Dar totusi, greu momentul in care ii tii bunicii lumanarea, in care o vezi practic cum se stinge, cum moare sub ochii tai, aproape ca-i vezi sufletul iesind din trup...greu, greu greu !

Ce-am constatat:
--- Nu iese fum fara foc, nu se nasc superstitiile fara o bruma de adevar in ele. Una din credintele care m-a frapat a fost cea legata de ceasul mortii: ne-au zis mai multe persoane sa fim atente in jurul orelor 3,6,9,12 (multiplii de trei), pentru ca atunci e probabilitatea mai mare. Si, intr-adevar, cand se apropiau ceasurile, incepeau si crizele bunicii..apoi se linistea, apoi peste trei ore iar incepeau si tot asa. Identica situatia si luni seara, dovada ca s-a intamplat tragedia la 9 fix. Alte superstitii adevarate vizeaza semnele prevestitoare mortii, nu intru in detalii ca deja mi se face pielea de gaina.
--- Totusi, exista preaaaa multe traditii,superstitii si obiceiuri pagane, iar sintagma "cate bordeie, atatea obiceie" e la ea acasa. Fiecare persoana careia ii ceream (sau nu) sfatul avea o versiune diferita asupra a ceea ce <Trebuie facut>. Si, in talmes-balmesul asta de informatii, nu stiai pe care s-o alegi (nu ca ar fi fost vreuna din ele de sorginte ortodoxa, though). De exemplu, i-au pus in tron un saculet care continea pieptene, ac/ata, noua maracini, usturoi, ceapa si altele (?!?).
--- Dumnezeu, intr-adevar, ne asculta rugaciunile. Ale mele au fost:
*sa aiba parte de sfarsit crestinesc (si a avut, a murit cu lumanare, impartasita),
* s-o mai lase Dumnezeu langa noi cateva zile, sa ne resemnam/obisnuit cat de cat cu ideea
*sa ne intareasca Dumnezeu pe toti si in special pe bunicul (stiindu-i problemele cardiace si amintindu-mi de cate zeci de ori am chemat ambulanta pt el, ma temeam ca vom avea parte de un al doilea deces in familie, in zilele astea...dar l-a intarit Dumnezeu ! Multumesc, iti multumesc Doamne! Azi de exemplu a rezistat cateva ore, dimineata la capela, apoi cand a inceput sa se simta rau l-am dus acasa, de unde l-am si luat, pentru parastasul de la restaurant.)
* sa imi pot termina lucrarea de disertatie la timp (In delasarea mea infinita, am tot amanat redactarea ei....iar cand s-a intamplat necazul cu bunica, eram presata nu doar de iminenta mortii ei, ci si de deadline-ul depunerii lucrarii. Nu stiu cum de m-a intarit Dumnezeu sa ma pot ocupa de ambele, dar Ii multumesc! Deloc intamplator, luni, in cursul zilei am depus lucrarea la secretariat, iar la cateva ore dupa, s-a intamplat tragedia. Ooof, parca ar fi asteptat, saraca, sa termin cu problema asta, inainte sa plece dintre noi... )
--- Milostenia este placuta Domnului si uneori El ne da prilej s-o facem in adevaratul ei sens. Si am sa va exemplific printr-o intamplare pe care am luat-o ca pe un semn. Marti dimineata (la cateva ore dupa deces) m-am dus la brutarie sa cumpar paine, pt impartit (trebuiau impartite 9 pomeni, nu stiu semnificatia though). La brutarie am cerut 10 paini (desi stiam clar ca am nevoie de 9), moment in care vanzatoarea mi-a spus "cum de-ati stiut? chiar 10 mai avem". Ei bine, nu stiusem, asa a fost sa fie. Bun, luand cele 10 paini si cumparand si prajituri de post (desi abia cumparasem, in seara precedenta, era frigiderul plin de asa ceva), m-am indreptat spre blocul bunicilor -- in apropierea caruia, la doar cativa metri, am vazut o femeie sarmana cautand in tomberoanele cu gunoi. Dimineata, la 6 jumate, cu toata strada pustie, fara tipenie de om, dar totusi am zarit-o pe ea. Care erau sansele?!? Atunci am constientizat de ce am luat o paine in plus, de ce am cumparat prajiturile alea,desi mai aveam. Si tot atunci am inteles ca milostenia cu adevarat primita e cea facuta celor aflati in nevoie. I-am dat painea si prajiturile si am simtit o bucurie de nedescris, de neexprimat in cuvinte ! Sper cu tarie ca de pomana aceea s-a bucurat cel mai mult sufletul bunicii! Da, m-am intors acasa cu cele 9 paini si s-au mai adaugat lor si alte produse alimentare, insa au fost date familiei si vecinilor, adica persoanelor care, fie vorba intre noi, nu aveau cu adevarat nevoie de mancare. Anyway, nu v-am povestit intrebarea in scop de impresionare, ci de sensibilizare: cand vreti sa daruiti ceva in memoria unei fiinte dragi voua, orientati-va (şi) spre persoane cu adevarat sarace, asta este, cred, esenta milosteniei !


Ce neclaritati as mai avea:
- Citisem (parca) pe forum ca nu s-ar ingropa icoana care sta pe pieptul decedatului. Azi la inmormantare l-am intrebat pe preot daca e bine sau nu sa ramana icoana in sicriu si a zis ca alegerea e a noastra, ca se poate. Asa ca, oarecum cu teama (retineam ce-am citit pe forum) dar totusi impacata de acordul preotului, i-am lasat icoana in mana stanga, iar crucea in cea dreapta (era icoana pe care a avut-o in mana, cand a murit). Si totusi, am procedat bine sau am gresit??
- Cele 40 de pomeniri la Sf Liturghie trebuie date cat mai curand? Au legatura cu cele 40 de zile pana la judecata particulara? Intreb pt ca preotul ne-a zis ceva de un sarindar, dar n-am retinut detaliile, eram prea tulburata de eveniment.
- Maine dimineata vom merge (3 femei) la tamaiat. Am platit o femeie sa tamaie pana la 6 saptamani, dar totusi am inteles ca trebuie sa mearga (doar o singura zi, cea de dupa inmormantare) rudele la tamaiat. De asemenea, am mai auzit si ca nu trebuie sa se discute nimic pe drum, nici la dus, nici la intors, de asemenea nici la mormant sa nu se spuna nimic. Sincer mi se pare putin scary, incerc sa aflu semnificatia dar ma opresc la stadiul in care mi se face pielea de gaina. Stiti ceva despre obiceiul tamaiatului....pe silent?
- Azi, parastasul a luat in considerare (daca am inteles eu bine) 3 pomeniri - de 3 zile, de 9 zile si de 3 saptamani (?!). Si tot azi, preotul ne-a mai zis ca pana la 6 saptamani nu se mai merge la mormant, pt pomenire. Hmm, e adevarat ?? Intreb pentru ca alte persoane mi-au zis ca s-ar pomeni in fiecare sambata, pana la 6 saptamani.

Cam astea sunt tristele noutati... :(

Dumnezeu sa ne ocroteasca pe toti!

Dumnezeu s-o ierte pe bunica ta Constanta si sa o odihneasca cu dreptii!

Trebuie sa dai un sarindar zile (pomenire la Sfanta Liturghie timp de 40 de zile) la o manastire sau mai multe, unde se face zilnic Sfanta Liturghie. Daca esti din Bucuresti, poti merge la Radu-Voda, Cernica, Antim, Patriarhie, Sfantul Spiridon Nou, probabil si Plumbuita. Da, are legatura cu judecata particulara. Cand se scurg cele 40 de zile, e bine sa dai pomelnic pe tot anul si tot asa, in fiecare an...

Despre tamaiere, eu nu stiu mai nimic, sigur e o superstitie treaba cu tacerea... eu nu am mers la mormantul bunicii decat tarziu, dupa vreo trei luni...

Pomenire la mormant se face la 40 de zile, da. Poti face si parastas de 3 saptamani, dar nu e obligatoriu, poti merge cu o colivita si in fiecare sambata la biserica, unde se slujeste Sfanta Liturghie... esentialul este sa fie multa rugaciune.

Cand faci milostenie pentru ea, e bine sa o faci cu oamenii saraci si nevoiasi.


Dumnezeu s-o ierte si sa va ajute in continuare! Slava Lui pentru tot sprijinul pe care l-ai avut. Intr-adevar, in clipe ca acestea, simti cum lucreaza Domnul in viata omului si toate le primesti din mana Lui.

Dumnezeu sa o ierte pe bunica ta, sa o odihneasca cu Sfintii in Cer.

Nu cred ca superstitiile sunt adevarate, sunt ori simple coincidente, ori poate e vorba mai degraba de o intelepciune populara. De exemplu atunci cand vedem nori pe cer ne dam seama ca va urma ploaia, este ca o intelegere a semnelor, dar nu superstitie.

Ai dreptate, din nefericire ele ne fac sa ne risipim si sa ignoram esentialul. In urma cu aproape 9 ani am trecut si eu printr-un moment tare greu, mi-am pierdut fratele. Atunci a fost pentru mine primul contact cu aceste superstitii si nestiind bine ce anume este bun si ce nu, le-am respectat pe toate. Dupa un timp, citind anumite carti cu o viziune corecta despre inmormantare, am inteles ca nu toate sunt crestinesti.

Mi-a parut rau, in primul rand ca nu am stiut sa pretuiesc lucrurile importante si ca fiecare om cu parerea lui a facut legea pe acolo, extrem de neplacut. Nu imi doresc sa mai trec prin asa grea durere, dar viata nu te menajeaza. Ma preocuta mult randuiala crestineasca, de aceea am si deschis un topic cu acest subiect, ca noi crestinii sa cunoastem ce anume invata biserica noastra si cu politete si adevarul pe care il cunoastem si pretuim, sa refuzam politicos interventiile nepotrivite, care intretin si duc mai departe superstiitle acesta nefolositoare

Iti recomand un articol de pe site care lamureste mai multe probleme.
http://www.crestinortodox.ro/inmorma...xa-134967.html

"Timp de 40 de zile, dupa traditie, arde la piciorul crucii candela iar mormantul se tamaiaza (de una din rude ori de o persoana desemnata in acest scop). Parerea ca rudele apropiate nu au voie sa mearga la mormant ori sa tamaieze groapa pana la pomenirea de 40 de zile este gresita, incorecta si trebuie abandonata."
In legatura cu tacerea, cred ca este doar o exagerare, aud asta pentru prima data, nu este specificata in randuiala noastra ortodoxa.

Cred ca preotul a vrut sa spuna cand anume se face urmatoarea pomenire pentru sufletul bunicii la mormant, nu trebuie inteles ca o interdictie de a mai merge la mormant sau de a o pomeni, doar ca la 40 de zile el va reveni pentru o scurta slujba la cimitir, alaturi de familie. Sambata este ziua dedicata pomenirii mortilor, chiar daca nu ajungi la locul in care este inmormantata bunica ta, o poti pomeni la slujba parastasului in Biserica si in fiecare zi in rugaciunea personala.

Blue, vezi ca ai aici un acatist pentru cei adormiti - http://logos.md/rugaciuni/acatiste/adormiti. Important este sa fie pomenita mereu la Sfanta Liturghie, sa ii faceti parastasele, sa dati milostenie, dar e buna si rugaciunea particulara.