Pavecernita
 

Ţinând cont că s-a vorbit foarte puţin de Pavecerniţa pe forum, am considerat necesar şi util să postăm, să discutăm , despre acest subiect şi să ne completăm informaţile . De aceea este bine venită orice intervenţie referitoare la acest subiect. Cultul ortodox conţine , aşa după cum bine ştim , ritualuri liturgice care se oficiază in principalele momente ale zilei . Pavecerniţa este una dintre cele mai vechi slujbe de seară, specifică cultului de la mânăstiri. Face parte din cele şapte Laude Bisericeşti şi vine in ajutorul credincioşiloq car doresc şi simt nevoia să se roage mai mult . Pavecerniţa este una dintre slujbele cultului public ortodox mai puţin cunoscută de majoritatea credincioşilor, intrucât este o slujbă ce este specifică mânăstirilor. Cu toate acestea mai ales in perioada Postului Mare, slujb Pavecerniţiei este slujba prin care se incheie ciclul liturgic din ziua respectivă, ea oficiindu-se seara după Vecernie. Insuşi termenul slavoneşc " povochemiya", din care a derivat cuvântul "pavecerniţa" inseamnă "rugăciunea după cină", arătând perioada zilei in care se oficiază această slujbă. In postările viitoare mă voi referi la o scurtă istorie a acestui ritual ortodox, la cele lăsate de Sf.Vasile care de fapt este părintele Pavecerniţei in Răsărit, mă voi referi la câteva tradiţii mai importante referitoare la Pavecerniţă şi alte informaţii. ( pe curând - Doamne ajută ! )

Deoarece Pavecernita este o slujba specifica manastirilor, sunt foarte putine ocaziile cand ea se savarseste in bisericile de mir, si, prin urmare, multi credinciosi, ori nu au participat niciodata la aceasta slujba, ori de prea putine ori. Trebuie sa stim ca aproape la toate bisericile de mir, in prima saptamana a Postului mare (de luni pana joi), se oficiaza Pavecernita Mare, in cadrul careia este cantat Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul.

Iertare, de indrazneala dar....
 

....te "corectez" oleaca: ziua liturigica incepe intotdeauna cu vecernia, ca pregustare a bucuriei ce urmeaza in sarbatoare de maine, o pregustare a eshatonului, o anticipare a bucuriei eshatologice! (nu ma refer la sarbatoare ca praznic)! de aceea ea se continua cu "dupa-cinarea" care este PAvecernita Mica!!! pavecernita se savarseste numai dupa ce se ia cina, liturgic vorbind! Apoi pana la Savarsirea Sf.Liturhii, timpul se umple sau se "intretaie" cu RUgaciunea de Dimineata care este Untrenia! Dar in amintirea poruncii de a "priveghea" se face inainte MIEZONOPTICA! Iar legat de Utrenie se face Ceasul1! Dimineata (la rasaritul doarelui) se contiuna cu ceasul 3 si 6, si Obednita (daca Nu se face Sf.Liturghie in acea zi)! Apoi ziua liturgica se incheie PRIN ceasul 9! Ceasul 9 este Lauda Bisericeasca ce incheie ciclul liturgic al Sf.Slujbe!!!

PS: revin cu semnificatii!!!

Dar niciodat să nu -mi ceri iertare ! Mă bucură enorm orice întervenţie a ta , ce este bine venită ori şi cand. De aceea suntem pe un forum Ortodox, să "ne duelam" in credinţa cea adevărată. Astfel de discuţii ne luminează şi ne sunt cu adevărat de folos, dragă Geo. Totuşi pe unde am căutat să citesc , Pavecerniţa este slujba prin care se incheie ciclul liturgic, repet, ciclul liturgic din ziua respectivă, ea oficiindu-se seara, după Vecernie. Te aştept fratele meu drag, cu lămuriri. Doamne ajută !+

Apărută in secolul al IV-lea
 

Specialiştii in liturgică au arătat de-a lungul timpului originile vechi ale slujbei Pavecerniţei. O primă opinie a liturgiştilor mai vechi ( Baumer şi Batfiol ) arată că Pavecerniţa a fost alcătuită in Apus, de Sfântul Benedict, la inceputul secolului al VI-lea. Mai târziu , A. Vandepitte şi Pargoire au contrazis această teorie şi au arătat că slujba este mult mai veche. Un text din Collinicus, dat din perioada 447 - 458, pe care Pargoire il aduce ca argument penţru teoria sa, arată că in Răsărit, intre slujba Vecerniei şi serviciul de la miezul nopţii, se oficia o slujba numită in greceşte "prothypnia", care preceda prima parte a odihnei de noapte şi care astăzi la greci se numeşte " apodeipnon". Pargoire contrazice teoria lui Baumer şi Batiffol, arătând că această slujbă ar avea origini de la Sfântul Vasile cel Mare, intrucât marele ierarh din secolul al IV-lea ar fi menţionat acest serviciu liturgic in "Regulile mari".
<<< Va urma ! * Bibliografie : arhimandrit Dosoftei Şcheul mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane şi exarh al mânăstirilor din zona Iaşului ; părintele Dumitru Păduraru , Radio Trinitas şi părintele Cezar Ţăbârnă >>>

Pavecernita aminteste momentul coborarii Mantuitorului cu sufletul la iad, pentru a aelibera pe Adam si Eva dimpreuna cu toti dreptii Vechiului Testament.

Teoriei lui Pargorie i se adaugă şi argumentul lui Vandepite, care arată că Sfântul Vasile cel Mare, in timpul retragerii sale in Pont in perioada 358 - 362, a stabilit introducerea acestei slujbe in cult. Teoria lui Pargorie şi Vandepite a rezidat in timp, chiar dacă Dom Plaine a arătat că există menţiuni ale slujbei Pacvecerniţei mai inainte de Sfântul Vasile cel Mare, in scrierile lui Eusebiu, ale Sfântului Ambrozie şi Ioan Casian. Pasajele din scrierile acestora au fost examinate cu atenţie, rezultatele arătând că nu era vorba despre slujba Pavecerniţei. Nici opiniile de mai târziu ale cercetătorilor Laudeuze şi Dom Besse, conform cărora Pavecerniţa apare in "Regulile" Sfântului Pahomie nu au rezistat. In orice caz, rămâne in picioare părerda că Sfântul Vasile cel mare a organizat cultul răsăritean, introducând şi Pavecerniţa, aşa cum Sfântul Benedict a făcut in Apus.
<<< bibliografie : arhimandrit Dosoftei Şcheul , preot Dumitru Păduraru, Ciprian Olinici - Radio Trinitas . - Va urma >>>

Am inteles ca Pavecernita se tine de luni pana joi. Dar in restul saptamanii?

... Pavecernita despre care a deschis topicul Fratele Cristi e Pavernita Mica, cea de de fiecare zi!
Ce se face Sapt asta de LUNI pana JOI, PRIMA a Postului Mare, este Pavecernita MARE, care are si in componenta CANONUL Sf.Andrei CRiteanu, impartit pt aceste 4 zile! Iar ce se savarseste in denia din miercuri saptamana a 5a a PM, este CANONUL INTREG al Sf.Andrei Criteanul!!!
Pavecernita mica, este FOARTE scurta - detalii in Ceaslov!!! Iar pavecernita Mare este formata din 3 stari, fiecare incepand cu "Veniti sa ne inchinam" si apoi umreaza PSALM (sau mai multi)!!! si are si in componenta CANTARI - Cu noi este Dzeu, Ziua trecand, Multele mijlociri la Sfinti, apoi rugaciuni si cantarea Domne al puterilor... !!! Iar PAv mica nu are decat PArtea a treia a Pav MAri si nu se canta decat Cuvine-se cu aevarat!!! ATAT!!!

Multumesc, Geo.

Eu stiu ca nu doar in prima saptamana a Postului Mare se face Pavecernita Mare, ci in tot Postul de luni pana joi-numai ca in rest este lipsita de canonul Sfantul Andrei Criteanul insa se poate adauga canonul de rand.

...eu ma refeream STRICT la sapt asta si la a5a... e bine cum spui, dar Pav.Mare se mai sav si in cursul anului stii cand?

Pavecernita Mare

Pavecernita mare este o slujba de pocainta care se slujeste in urmatoarele zile:

* Marti si miercuri noaptea in Saptamana branzei (saptamana anterioara Postului Mare)
* De luni pana joi, noaptea, in Postul Mare
* Noptile de vineri din Postul Mare
* Luni si joi din Saptamana Mare
* De luni pana vineri in posturile mai mici: Postul Craciunului, Postul Sfintilor Apostoli si Postul Adormirii Maicii Domnului
* in ajunul unor Praznice imparatesti, ca parte componenta din Veghea de toata noaptea:
- Craciun
- Epifania
- Bunavestire

...frate frag, te rog explica-mi de ce faci afirmatia "noaptea"? EU nu am intalnit NICAIERI aceasta "recomandare" sau "canon" pe a se sluji Pavecernita!!
"Marti si miercuri noaptea"........
"De luni pana joi, noaptea......
"Noptile de vineri"........
frate aici este ceva ce nu-mi place... de ce spui "de luni pana joi" si apoi afirmi si "vinerile".... iar cuvantul "noaptea" NU-SI ARE LOCUL!!!!
Te corectez: Uneori vineri seara, in PM, Pav.Mare e inlocuita cu cea mica, DACA se citesc o parte din Icoasele Acat.Maicii Domnului (cate 3) pana la a5a sapt, cand se citeste INTREG Acatistul!

iarta-ma de carcoteala, dar nu-mi place... sincer! NU sunt corecte afirmatiile!

LITURGICA spune clar: se savarseste in TOATE zilele din Poastul Mare, afara de sambata si duminici, afara sa miercuri si vineri din Sapt a5a cand se fac Deniile, apoi miercuri joi si vineri din sapt Patimilor si se citeste cea Mica!
"marti si joi seara" din sapt branzei ca o anticipare a randuielilor PM. (*Ene Braniste, LITURGICA SPECIALA, ed.IV, Ed.Lumea-Credintei, Bucuresti 2005, pag.66 si 69) - dar nu se face asa, ci se pune miercuri si vineri fiind zile aliturgice! Noile TIPICE si RANDUIELI DE SLUJBE confirma acest lucru!
Exceptia de la Bunavestire este una cu totul aparte si difera de la un caz la altul!

Am avut in vedere mai multe surse, nu doar Liturgica Parintelui Ene Braniste. Rectific, daca deranjeaza cuvantul "noapte". Pentru ca in anumite manastiri, Pavecernita Mare nu se oficia in Biserica, ea se oficia in chilie de catre fiecare monah-timpul ei liturgic cunostea anumite modificari-fiind cuprinsa in canonul de rugaciune personala. Pentru mine, autoritatea in materie de Triod este Makarios Simonopetritul.
Alte practici in Bisericile Ortodoxe surori.
Printre greci exista obiceiul sa se slujeasca o Pavecernita mica in fiecare seara de vineri din Postul Mare; in schimb, rusii slujesc Pavecernita Mare si in aceste zile de vineri dar cu unele modificari. In seara de vineri a celei de-a cincea saptamani a Postului Mare este cantat in mod solemn Acatistul Maicii Domnului, astfel incat Pavecernita Mica din acea seara va fi citita in particular sau va fi suspendata complet.
In unele locuri, Pavecernita Mare se va sluji doar in prima noapte a fiecaruia dintre posturile enumerate mai sus.

Ok, te rog ai grija la exprimare, sa nu se inteleaga gresit!!! Te rog iarta-ma si fii binecuvantat!!! Doamne ajuta!!!

Mai multe tradiţii liturgice
 

Pavecerniţa care se oficiază astăzi in Biserica Ortodoxă are două forme liturgice, Ceaslovul consemnând rănduiala Pavecerniţei Mari şi a Pavecerniţei Mici. In cadrul slujbei , se pot citi diverse canoane de rugăciune către Născătoarea de Dumnezeu, către sfinţi, sau se poate pune slujba unui sfânt, din Mineiul ( adică carte care conţine slujbele zilnice ) din luna respectivă care nu s-a oficiat in acea zi din diverse motive. Există obiceiul ca la sfârşitul slujbei să aibă loc cererile de iertare, iar in tradiţia rusească se citesc, spre sfârşitul slujbei, rugăciunile de seară sau rugăciunile dinaintea culcării. La mânăstirile de la Muntele Athos există un obicei vechi, păstrat cu sfinţenie şi la alte mânăstiri ortodoxe din lume, conform căruia, toţi care participă la oficierea Pavecerniţei să cinstească icoanele şi moaştele care se află in lăcaşul de cult respectiv, după care să primească binecuvântare de la preot.

Când si cum se oficează la mânăstiri slujba Pavecerniţei?
 

Trebuie să facem distincţia intre rânduiala Pavecerniţei Mici şi cea a Pavecerniţei Mari. Prima dintre ele se oficiază la mânăstiri in fiecare zi după Vecernie, iar cea mare se oficiează in Postul Mare, in zilele de luni până vineri, sau in locul Vecerniei, in zilele când această slujbă de seară s-a oficiat unită cu Sfânta Liturghie. La Catedrala mitropolitană din Iaşi, unde slujbele se oficiază după rânduiala monastică, Pavecerniţa Mică nu se oficiează in fiecare zi , aşa cum ar trebui, pentru că după Vecernie, de obicei, se oficiază Acatistul Cuvioasei Parascheva şi se citesc diverse rugăciuni. Este o excepţie pentru că avem aici moaştele Sfintei Parascheva.
<< Va urma >>

Care este specificul acestei slujbe ?
 

Slujba Pavecerniţei are profunde semnificaţii duhovniceşti. Ca şi celelalte Laude bisericeşti, ea răspunde nevoii credincioşilor de a se ruga. Face parte din slujbele de seară, care au menirea de a-I mulţumi lui Dumnezeu, şi prin ea cerem de la El odihnă in timpul nopţii. De aceea, intreaga slujbă conţine rugăciunî, imne, texte biblice care se referă la trecerea fără ispite a nopţii şi la odihna trupului. In general, slujbele rânduite de Biserica Ortodoxă au menirea de a-L lăuda pe Dumnezeu, după cuvântul psalmistului : "De şapte ori pe zi Te voi lăuda Doamne . "
Pavecerniţa ne aduce aminte de seara in care a fost prins Mântuitorul şi dus la judecată, când se ruga pentru El şi ucenicii Săi să nu cadă in ispită.

In cadrul slujbei Pavecerniţei, se pune un canon, de obicei al Maicii Domnului, sau al unui sfânt, mai ales in zilele in care sunt mulţi sfinţi intr-o zi. In Grecia se obişnuieşte să se pună Acatistul Bunei Vestiri şi Canoanele Maicii Domnului, pentru a intregi acest moment de rugăciune al serii.
* Notă : pentru redactarea acestui topic, au fost folosite informaţii culese si selectate din materiale şi scrieri lăsate de : arhimandritul Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane şi exarh al mânăstirilor din zona Iaşului ; preot Dumitru Păduraru de la Radio Trinitas ; Ciprian Olnici , redactor la Radio Trinitas şi corespondent la Ziarul Lumina.

unde pot asculta cantarile Doamne al Puterilor si Cu noi este Dumnezeu

..uite AICI:
 

o sa iti placa: canta simplu parinteii... si ajung la inima omului:
http://www.razbointrucuvant.net/mana...tari-frumoase/

pavecernita
 

Ce inseamna pavecernita? Care este originea acestei rugaciuni si de ce se poate rosti doar in Postul Mare?

As dori pareri avizate, de la cei cu studii de specialiate si de la preoti!

Multumesc!

Pavecernita este mai mult decat o rugaciune, fiind o slujba a Bisericii. Exista doua randuieli ale Pavecernitei si, de aceea, o intalnim fie sub numele de Pavecernita Mica, fie sub cel de Pavecernita Mare.

Oricum, Pavecernita Mare nu este o slujba specifica Postului Mare, ea fiind savarsita si in celelalte posturi de peste an. Particularitatea Pavecernitei Mari din Postul Pastilor consta in faptul ca ea include, in prima saptamana, canonul Sfantului Andrei Criteanul.

Pavecernita Mica este o slujba savarsita in manastiri zilnic, in tot restul anului liturgic.

Pavecernita - Ce anume aduce important in viata unui credincios; cum trebuie sa prim
 

Multumesc pentru tot ceea ce ati scris.
Aud prima data despre Pavecernita. Inteleg ca exista o Pavecernita Mare si una Mica, inteleg cand anume se oficiaza; asadar, cand as putea merge sa o ascult. Ceea ce indraznesc sa va rog, este sa-mi spuneti, (o parere avizata - asa cum ati sfatui propriul dumneavoastra copil):

Ce anume aduce important in viata unui credincios ... nepriceput, neinformat ... ascultarea acestei slujbe?

S-a mentionat ca "Pavecernita aminteste momentul coborarii Mantuitorului cu sufletul la iad, pentru a elibera pe Adam si Eva dimpreuna cu toti dreptii Vechiului Testament".

Asadar, cum trebuie sa primim in sufletul nostru Pavecernita?

Va rog exprimati intr-un limbaj ... accesibil neinitiatilor. Va multumesc si va rog sa ma iertati pentru nepriceperea afisata.

Rugaciunile Pavecernitei se fac ca sa marim pe Dumnezeu ca ne-a invrednicit a petrece lungimea zilei si sa ajungem si inceputul noptii, rugandu-L sa na ierte de toate cate am gresit.



Rugaciunile incepatoare :

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Psalmul 50 :

1. Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta,
2. Si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea.
3. Mai vartos ma spala de faradelegea mea, si de pacatul meu ma curateste.
4. Ca faradelegea mea eu o cunosc, si pacatul meu inaintea mea este pururea.
5. Tie Unuia am gresit, si rau inaintea Ta am facut, asa incat drept esti Tu intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu.
6. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea.
7. Ca iata adevarul ai iubit, cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale Mi-ai aratat mie.
8. Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati, spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
10. Intoarce fata Ta de la pacatele mele, si toate faradelegile mele sterge-le.
11. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si Duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele.
12. Nu ma lepada de la fata Ta, si Duhul Tau cel Sfant nu-L lua de la mine.
13. Da-mi mie bucuria mantuirii Tale, si cu Duh stapanitor ma intareste.
14. Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale, si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce.
15. Izbaveste-ma de varsarea de sange Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta.
17. Ca de-ai fi voit jertfa, Ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul tau vitei.


PSALMUL 69

1. Dumnezeule, spre ajutorul meu la aminte ! Doamne, sa-mi ajuti mie grabeste-Te !
2. Sa se rusineze si sa se infrunte cei ce cauta sufletul meu;
3. Sa se intoarca inapoi si sa se rusineze cei ce-mi voiesc mie rele;
4. Intoarca-se indata rusinati cei ce-mi graiesc mie : " Bine, bine ! "
5. Sa se bucure si sa se veseleasca de Tine toti cei ce Te cauta pe Tine, Dumnezeule, si sa zica pururea cei ce iubesc mantuirea Ta : " Slavit sa fie Domnul ! "
6. Iar eu sarac sant si sarman, Dumnezeule, ajuta-ma !
7. Ajutorul meu si Izbavitorul meu esti Tu, Doamne, nu zabovi.

PSAMUL 142

1. Doamne, auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea, intru credinciosia Ta, auzi-ma, intru dreptatea Ta.
2. Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei vii nu-i drept inaintea Ta.
3. Vrajmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calca in picioare;
facutu-m-a sa locuiesc in intuneric, ca mortii cei din veacuri.
4. S-a mahnit in mine duhul meu, in mine inima mea s-a tulburat.
5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mainilor Tale m-am gandit.
6. Intins-am catre Tine mainile mele, sufletul meu, ca un pamant insetosat.
7. Degraba auzi-ma, Doamne, ca a slabit duhul meu. Nu-ti intoarce fata Ta de la mine, ca sa nu ma aseman celor ce se coboara in mormant.
8. Fa sa aud dimineata mila Ta, ca la Tine mi-e nadejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu.
9. Scoate-ma de la vrajmasii mei, Doamne ! La Tine am scapat,
10. Invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun ma va povatui la pamantul dreptatii.
11. Pentru numele Tau, Doamne, daruieste-mi viata. Intru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu.
12. Si intru mila Ta vei sfarsi pe vrajmasii mei si vei pierde pe toti cei ce necajesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tau.
DOXOLOGIA

Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire.
Laudamu-Te, bine Te cuvantam, inchinamu-ne Tie, slavimu-Te, multumim Tie, pentru slava Ta cea mare.
Doamne, Imparate ceresc, Dumnezeule, Parinte, Atottiitorule, Doamne, Fiule, Unule-Nascut, Iisuse Hristoase si Duhule Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mieluselul lui Dumnezeu, Fiul Tatalui, Cela ce ridici pacatul lumii, miluieste ne pe noi, Cel ce ridici pacatul lumii.
Primeste rugaciunea noastra, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui, si ne miluieste pe noi.
Ca Tu esti Unul Sfant, Tu esti Unul Domn Iisus Hristos, intru marirea lui Dumnezeu Tatal, amin.
In toate zilele bine Te voi cuvanta si voi lauda numele Tau in veac si in veacul veacului.
Doamne, scapare Te-ai facut noua in neam si in neam.
Eu am zis : Doamne, miluieste-ma, vindeca sufletul meu, ca am gresit Tie.
Doamne, la Tine am scapat, invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul Meu.
Ca la Tine este izvorul vietii, intru lumina Ta vom vedea lumina.
Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe tine.
Invredniceste-ne, Doamne, in noaptea aceasta fara de pacat sa ne pazim noi.
Bine esti cuvantat, Doamne, Dumnezeul parintilor nostri si laudat si preaslavit este numele Tau in veci, amin.
Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am nadajduit si noi in Tine.
Bine esti cuvantat Doamne, invata-ne pe noi indreptarile Tale.
Bine esti cuvantat Stapane, intelepteste-ma cu indreptarile Tale.
Bine esti cuvantat Sfinte, lumineaza-ma cu indreptarile Tale.
Doamne, mila Ta este in veac, lucrurile mainilor Tale nu le trece cu vederea, ca Tie ti se cuvine lauda, Tie Ti se cuvine cantare, Tie Ti se cuvine slava : Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

SIMBOLUL CREDINTEI

CRED



Intr-Unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, vazutelor tuturor si nevazutelor.
Si intru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Care din Tatal S-a nascut, mai inainte de toti vecii. Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut, nu facut, Cel de o fiinta cu Tatal, prin Care toate s-au facut.
Care pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara si S-a facut om.
Si S-a rastignit pentru noi in zilele lui Pilat din Pont, a patimit si S-a ingropat.
Si a inviat a treia zi dupa Scripturi si S-a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.
Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece viii si mortii, a carui Imparatie nu va avea sfarsit.
Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata Facatorul, Care din Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu Fiul este inchinat si slavit, Care a grait prin prooroci.
Intru una Sfanta Soborniceasca si apostoleasca Biserica.
Marturisesc un botez intru iertarea pacatelor.
Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie. Amin !

Aici, Canonul Paraclisului Nascatoarei de Dumnezeu

<< continuare >>
 

Apoi,
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai marita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul L-ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Troparul hramului sau al zilei. Apoi :

Tropar glas 4:

Dumnezeul Parintilor nostri, care faci pururea cu noi dupa blandetile Tale, nu departa mila Ta de la noi, ci, pentru rugaciunile lor, in pace ocarmuieste viata noastra.
Cu sangiuirile Mucenicilor Tai celor din toata lumea, ca si cu o porfira si cu vison Biserica Ta impodobita fiind, printr-insii striga catre Tine, Hristoase Dumnezeule : poporului Tau trimite-i indurarile Tale, pace obstii Tale daruieste si sufletelor noastre mare mila.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Cu Sfintii odihneste, Hristoase, sufletele adormitilor robilor Tai, unde nu este durere nici intristare, nici suspin, ci viata fara de sfarsit.



Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Pentru rugaciunile tuturor Sfintilor, Doamne, si ale Nascatoarei de Dumnezeu, pacea Ta da-ne-o noua si ne miluieste pe noi ca un indurat.




Iar Vineri seara, in locul acestora : Troparul

Apostolilor, Mucenicilor si Proorocilor, Ierarhilor, Cuviosilor si Dreptilor, cari bine ati savarsit lupta, si credinta ati pazit, indraznire avand catre Mantuitorul, pe Acela, ca pe un Bun, rugati-L pentru noi, sa mantuiasca, rugamu-va sufletele noastre.



Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Cu Sfintii odihneste, Hristoase, sufletele adormitilor robilor Tai, unde nu este durere nici intristare, nici suspin, ci viata fara de sfarsit.



Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Ca niste parga a firii, Tie, Saditorului fapturii, lumea iti aduce, Doamne, pe purtatorii de Dumnezeu mucenici; pentru ale caror rugaciuni, in pace adanca Biserica Ta, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, pazeste-o, mult Milostive.




Doamne miluieste ( de 40 de ori )

Cel ce in toata vremea si in tot, ceasul, in cer si pe pamant, esti inchinat si slavit, Hristoase Dumnezeule, indelung rabdatorule, mult milostive si mult-milosarde; Care pe cei drepti iubesti si pe cei pacatosi miluiesti, care pe toti chemi la mantuire, pentru fagaduinta bunatatilor ce vor sa fie. Insuti Doamne Iisuse Hristoase, primeste si rugaciunile noastre in ceasul acesta si indrepteaza viata noastra spre poruncile Tale; sufletele noastre le sfinteste, trupurile curateste, cugetele indrepteaza, gandurile curateste si ne izbaveste pe noi de tot necazul celor rele si al durerii. Inconjoara-ne pe noi cu Sfintii Tai Ingeri, ca prin mijlocirea lor fiind paziti si povatuiti, sa ajungem la unirea credintei si la cunostinta slavei Tale celei neapropiate, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin.



Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai marita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul L-ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim.
Si de este post, zicem Rugaciunea Sfantului Efrem :

Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii in desert, departeaza-l de la mine.

Metanie una.

Iar duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste-l mie, slugii Tale.

Metanie una.

Asa, Doamne Imparate, daruieste-mi ca sa imi vad greselile mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin.

Metanie una.

Si dupa rugaciunea aceasta, zicem aceste patru stihuri, in trei stari, cu 12 inchinaciuni.

Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului.

Inchinaciune una.

Dumnezeule, curateste-ma pe mine, pacatosul.

Inchinaciune una.

Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mantuieste-ma.

Inchinaciune una.

Fara de numar am gresit, Doamne, iarta-ma.

Inchinaciune una.

<< continuare >>
 

Si pe urma iar rugaciunea Sfantului Efrem, toata cu o metanie mare :

Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii in desert, departeaza-l de la mine.
Iar duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste-l mie, slugii Tale.
Asa, Doamne Imparate, daruieste-mi ca sa imi vad greselile mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin.

Metanie una.


Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Si rugaciunea aceasta, cu umilinta :

Nepatata, neintinata, nestricata, fara prihana, curata Fecioara, a lui Dumnezeu Maica, Stapana care pe Dumnezeu-Cuvantul, cu oamenii, prin prea slavita nasterea ta L-ai unit si firea cea lepadata a neamului nostru cu cele ceresti ai impreunat-o, ceea ce stii singura nadejdea celor fara de nadejde si celor biruiti ajutatoare; gata folositoare celor ce alearga la tine si tuturor crestinilor scapare. Nu te scarbi de mine cel pacatos si intinat, care cu urate ginduri, cu cuvinte si cu fapte, pe mine de tot netrebnic m-am facut si prin lenea dulcetilor vietii cu voia rob m-am facut. Ci, ca ceea ce esti Maica Iubitorului de oameni Dumnezeu, cu iubirea de oameni milostiveste-te spre mine pacatosul si intinatul si primeste rugaciunea mea ce se aduce tie din buze necurate. Si pe Fiul tau si Stapanul nostru si Domnul, cu indrazneala Ta ca o Maica, cuprinzand, roaga-L ca sa-mi deschida si mie milostivirile cele iubitoare de oameni, ale bunatatii Sale. Si trecand greselile mele cele nenumarate, sa ma intoarca la pocainta si lucrator poruncilor Sale iscusit sa ma arate. Si fii langa mine pururea ca o milostiva si milosarda si iubtoare de bine. In aceasta viata de acum, calda folositoare si ajutatoare; navalirile potrivnicilor oprindu-le si la pocainta indreptandu-ma si in vremea iesirii mele, ticalosul meu suflet pazindu-l si intunecatele chipuri ale viclenilor draci, departe de la dansul izgonindu-le. Si in ziua infricosatei judecati, de munca cea vesnica izbavindu-ma si slavei celei negraite a Fiului tau si Dumnezeului nostru, mostean pe mine aratandu-ma. Pe care sa o si dobandesc, Stapana mea, Prea Sfinta de Dumnezeu Nascatoare, priu mijlocirea si sprijinul tau. Cu darul si cu iubirea de oameni a Unuia-Nascut Fiului tau, a Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Caruia se cuvine toata slava, cinstea, si inchinaciunea, impreuna cu Cel fara de inceput a Lui Parinte si cu Prea Sfantul si Bunul si de viata facatorul Duhul Lui, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin !

Rugaciune catre Domnul Iisus Hristos:

Si ne da noua Stapane, celor ce mergem spre somn, odihna trupului si sufletului; si ne pazeste pe noi de intunecatul somn al pacatului si de toata intunecata si cea de noapte patima a dulcetii. Conteneste intaratarile patimilor, stinge sagetile vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra noastra cu viclesug. Zburdarile trupului nostru le potoleste si tot gandul nostru cel pamantesc si trupesc, adoarme-l. si ne daruieste noua, Damnezeule, minte desteapta, cuget curat, inima treaza, somn usor si de toata nalucirea satanei nestramutat. Si ne scoala pe noi in vremea rugaciunii, intariti in poruncile Tale, si pomenirea judecatilor Tale in noi nestricata avandu-o. Cuvantare de slava Ta in toata noaptea ne daruieste, ca sa cantam, sa bine cuvantam si sa slavim prea cinstitul si prea incuviintatul Tau nume: al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

Preaslavita pururea Fecioara, binecuvantata de Dumnezeu Nascatoare, du rugaciunea noastra la Fiul tau si Dumezeul nostru, si cere ca sa mantuiasca prin tine sufletele noastre.

Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul meu este Duhul Sfant : Treime Sfanta, slava Tie.

Toata nadejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumuezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau.

<< continuare >>
 

Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, ca, nepricepandu-ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca unui Stapan, noi pacatosii robii Tai, miluieste-ne pe noi.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh

Doamne, miluieste-ne pe noi, ca intru Tine am nadajduit, nu Te mania pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un milostiv si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri, ca Tu esti Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tau, toti lucrul mainilor Tale si numele Tau chemam.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Usa milostivirii deschide-o noua binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ca sa nu pierim cei ce nadajduim in tine, ci sa ne mantuim prin tine din nevoi, ca tu esti mantuirea neamului crestinesc.

Doamne miluieste, de 40 de ori

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Slabeste, lasa, iarta Dumnezeule greselile noastre, cele de voie, cele fara de voie, cele cu lucrul si cu cuvantul, cele cu stiinta si cu nestiinta, cele din noapte si din zi, cele cu mintea si cu gandul. Toate la iarta noua, ca un Bun si iubitor de oameni.

Pe cei ce ne urasc si ne fac noua strambatate, iarta-i Doamne. Celor ce ne fac bine, fa-le bine. Fratilor si rudeniilor noastre, daruieste-le cererile cele catre mantuire si viata vesnica. Pe cei ce sunt in neputinta, cerceteaza-i si vindecare daruieste-le. Pe cei de pe mare, ocarmuieste-i; cu cei calatori impreuna calatoreste. Conducatorilor in oaste ajuta-le. Celor ce ne slujesc si ne miluiesc pe noi, iertare pacateler daruieste-le. Pe cei i ce ne-au poruncit noua nevrednicilor sa ne rugam pentru dansii, miluieste-i dupa mare mila Ta. Pomeneste Doamne, pe cei mai inainte adormiti, parintii si fratii nostri si le fa lor odihna unde cerceteaza lumina fetei Tale. Pomeneste, Doamne, pe fratii nostri cei robiti de patimile vietii acesteia, si izbaveste pe dansii de toata inconjurarea.

Pomeneste, Doamne, pe cei ce aduc daruri si fac bine in Sfintele Tale Biserici si le da lor cererile cele catre mantuire si viata vesnica.

Pomeneste, Doamne, pe parintele nostru Duhovnic ( Numele ) si pe toti fratii nostri cei intru Hristos si le da lor toate cererile cele catre mantuire si viata vesnica. Pomeneste-ne, Doamne, si pe noi smeritii, pacatosii si nevrednicii robii Tai, lumineaza mintea noastra cu lumina cunostintei Tale si ne indrepteaza in calea poruncilor Tale. Pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre, de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria si ale tuturor Sfintilor Tai. Ca bine esti cuvantat in vecii vecilor. Amin !

Dupa accasta, zicem imediat:

Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucura-te, ceea ce esti plina de dar Marie, Domnul este eu Tine. Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau, ca ai nascut pe Mantuitorul sufletelor noastre.

Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucura-te, ceea ce esti plina de dar Marie, Domnul este eu Tine. Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau, ca ai nascut pe Mantuitorul sufletelor noastre.

Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucura-te, ceea ce esti plina de dar Marie, Domnul este eu Tine. Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau, ca ai nascut pe Mantuitorul sufletelor noastre.

O, Prea Sfanta Doamna Fecioara, de Dumnezeu Nascatoare, primeste nevrednica mea rugaciune, si ma pazeste de moarte napraznica, si-mi daruieste pocainia inaintea sfarsitului meu ! Amin.

O, Prea Sfanta Doamna Fecioara, de Dumnezeu Nascatoare, primeste nevrednica mea rugaciune, si ma pazeste de moarte napraznica, si-mi daruieste pocainia inaintea sfarsitului meu ! Amin.

O, Prea Sfanta Doamna Fecioara, de Dumnezeu Nascatoare, primeste nevrednica mea rugaciune, si ma pazeste de moarte napraznica, si-mi daruieste pocainia inaintea sfarsitului meu ! Amin.

Apoi:

Sfinte Ingere, cel ce stai inaintea patimasului meu suflet si ai vietii mele celei ticaloase, nu ma lasa pe mine pacatosul, nici te departa de la mine pentru neinfranarea mea. Nu da loc dracului celui viclean ca sa-mi stapaneasca cu silnicie acest trup muritor. Intareste inima mea cea slaba si nepu tincioasa si ma indrepteaza la calea mantuirii. Asa Sfinte Ingere al lui Dumnezeu, pazitorul si acoperitorul sufletului si al trupului meu celui ticalos, iarta-mi toate cu cate te-am scarbit in toate zilele vietii mele, si orice am gresit in aceasta zi, acopera-ma in aceasta noapte si ma pazeste de toata ispita potrivnicului, ca sa nu manii cu nici un pacat pe Dumuezeu, si te roaga pentru mine catre Domnul, ca sa ma intareasca in frica Sa si vrednic sa ma arate pe mine robul Sau, bunatatii Sale. Amin



Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

asa-i! foarte frumos canta, simplu=cel mai frumos

Cantari la Pavecernita Mare
 

Un articol de folos semnat aici pe site de Radu Alexandru :
 

Din punct de vedere liturgic, perioada Postului Mare este una in care anumite slujbe specifice comunitatilor monahale sunt oficiate si in bisericile de mir. Bisericile noastre devin "mici manastiri". Acest fapt nu este lipsit de importanta. Stim cu totii ca specifice vietii monahale sunt rugaciunea si viata liturgica intensa. Bogatia liturgica a Postului Mare, ii cheama insa si pe mireni la constientizarea faptului ca rugaciunea, doxologia, trebuie sa le fie si lor specifice, in pofida celorlalte activitati zilnice.
O astfel de slujba oficiata in aceasta perioada in bisericile de parohie este Pavecernita, una din cele sapte Laude zilnice ale Bisericii Ortodoxe. Pavecernita este o slujba de seara ce este savarsita indeosebi in manastiri si la catedralele chiriarhale, dupa cina, iar in unele biserici de enorie, imediat dupa Vecernie. Pavecernita mai este cunoscuta si sub numele "dupa-cinare” sau "noptanda”. Tipicul bisericesc si Triodul arata ca aceasta randuiala se savarseste incepand cu ora 16.00 ("ceasul al zecelea din zi”) incheind ciclul slujbelor divine de seara.
In unele manastiri si catedrale, Pavecernita se savarseste in tinda (nartex, pronaos), ca toate laudele mici, aducandu-se acolo sfesnicele sau chiar la chilie de catre fiecare monah in parte. In bisericile de enorie se savarseste de obicei in naos.
Slujba Pavecernitei cunoaste doua forme: Pavecernita mica si Pavecernita mare. Ambele randuieli le gasim in carte de cult numita Ceaslov.
Pavecernita mare
Initial a existat o singura randuiala, cea numita astazi Pavecernita mare, singura de care pomeneste Tipicul Sfantului Sava. Chiar daca nu este o slujba intru totul specifica perioadei Triodului, Pavecernita Mare are, in acesta perioada, cateva particularitati: in prima saptamana din Postul Mare se savarseste Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul unit cu Pavecernita Mare. Acesta este impartit in patru fragmente fiind citit de luni pana joi cate unul. Canonul cel Mare se va citi integral in miercurea din saptamana a cincea din Postul Mare. Tot in cadrul Pavecernitei Mari, in timpul Postului Mare, este spusa Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul.
Pavecernita mare se savarseste in toate zilele din Postul Mare afara de sambete si duminici si afara de miercuri si vineri din saptamana a cincea a Postului, precum si miercuri si vineri din Saptamana Patimilor.
Pavecernita mare se mai oficiaza in manastiri si in zilele de marti si joi seara in saptamana branzei, ca o anticipare a randuielilor Postului Mare. De asemenea, se mai savarseste si in ajunul Nasterii Domnului, al Bobotezei, la Buna Vestire. In aceste cazuri Pavecernita mare se face unita cu Litia praznicului respectiv. Inlocuind Vecernia praznicului care s-a savarsit dimineata, fiind unita cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare (ajunul Craciunului, Boboteaza) ori cu Liturghia Darurilor (Buna Vestire)
Pavecernita mica
Pavecernita mica a luat nastere probabil in sec. XIII, ca o prescurtare, Pavecernita mare ramanand rezervata numai pentru vremea Postului Mare, asa cum o prezinta Sfantul Simeon al Tesalonicului, in prima jumatate a sec. al XV-lea.
In general, Pavecernita mica se savarseste numai la manastiri si foarte rar la bisericile de enorie.
Pavecernita mica, avand o randuiala mult mai scurta, se savarseste in toate zilele din afara Postului Pastilor, iar in timpul acestui post numai in zilele: in toate sambetele si duminicile (afara de Sambata Patimilor cand nu se citeste Pavecernita), miercuri si vineri din saptamana a cincea ( se face denie ), miercuri, joi si vineri din Saptamana Patimilor.
Pavecernita mica nu se savarseste nici in Sambata Patimilor, si nici in toata saptamana Luminata, cand este inlocuita cu slujba speciala a Ceasurilor Pastilor
Pavecernita - Istoric si simbolism
Slujba Pavecernitei s-a dezvoltat din rugaciunea de multumire pe care credinciosii o aduceau lui Dumnezeu, in particular, inainte de culcare, inca din primele trei secole ale istoriei crestine, precum se vede din recomandarea pe care o face de ex. Clement Alexandrinul in secolul III: "E sfant lucru sa multumim lui Dumnezeu pentru toate, inainte de a merge la culcare, caci ne-am bucurat de bunatatea si iubirea Lui de oamneni, incat sa mergem la somn cu Dumnezeu in suflet”. In secolul al IV-lea Eusebiu de Cezareea amintea deja a saptea lauda zilnica de rugaciune, ce se savarsea intre masa de seara si culcare.
Cele mai vechi mentiuni cu privire la aceasta slujba le intalnim in "Regulile monahale” scrise de Sfantul Vasile cel Mare intre 358-362 pentru comunitatea monahala intemeiata de el in Pont. Se pare ca in aceasta comunitate Pavecernita a fost inclusa pentru prima data ca randuiala liturgica zilnica.
Cert este faptul ca aceasta slujba a fost mult timp limitata la monahismul rasaritean din Pont si Antiohia. Nici Egeria nu aminteste despre acesta randuiala in timpul pelerinajului la Ierusalim si nici Sfantul Ioan Casiana nu o aminteste in timpul pelerinajul sau in Egipt.
In apus, Pavecernita este consemnata ca oficiu manastiresc incepand cu sec. al VI-lea.
Pavecernita este o slujba de multumire pentru ziua care tocmai se incheie dar si o rugaciune de cerere pentru trecere in pace a noptii care urmeaza.
De asemenea, randuiala are un caracter de pocainta. Citirile, rugaciunile, cantarile, toate au un caracter penitential (Psalmul 50, rugaciuni de umilinta, rugaciunea Sfantului Efrem Sirul, rugaciunea lui Manase, rugaciunea Sfantului Mardarie).
Cei 6 psalmi de la inceputul Pavecernitei mari reprezinta un fel de paralela cu exapsalmul de la inceputul Uterniei. De o remarcabila frumusete poetica si mistica sunt cele doua cantari caracteristice Pavecernitei mari: cantarea lui Isaia ("Cu noi este Dumnezeu”) si "Doamne al Puterilor, fii cu noi”. Amandoua se canta antifonic, alternativ, precum in Biserica veche.
Rugaciunile care se citesc alternativ in fata icoanelor imparatesti la Sfarsitul Pavecernitei sunt specifice pentru exprimarea scopului Pavecernitei ca slujba de cerere la inceputul noptii. ("Nespurcata Neintinata” a lui Pavel din Amoreon), "Si ne da noua, Stapane, celor ce mergem spre somn” a monahului savait Antiochus, rugaciunea "Nadejdea mea este Tatal” - atribuita Sfantului Ioanichie cel Mare)
Raportata la istoria vietii pamantesti a Mantuitorului, Pavecernita, impreuna cu rugaciunile celor ce merg spre somn, ne aminteste de pogorarea Mantuitorului, cu sufletul, la iad, dupa moartea Sa cu trupul, spre a dezlega din robia mortii sufletele dreptilor.
Link articol site :
http://www.crestinortodox.ro/liturgi...ta-135043.html

Marturisesc ca din pacate eu nu pot pricepe aceste slujbe, adica nu le pot diferentia.
Cred ca pentru mireni este foarte greu si complicat, pentru ca in bisericile de mir exista alte slujbe, la alte ceasuri ale zilei.

In manastiri presupun ca exista mai multe slujbe (asa cum se vede si in ceaslov) si ca monahii au un plan, o agenda unde au totul notat si stiu precis la ce ora ce slujba si ce rugaciuni se fac.
Altfel nu stiu cum le-ar diferentia si tine minte.

In bisericile de mir mai exista si problema ca mirenii nu stiu exact ce cuprinde fiecare slujba.
Omul stie ca se duce de ex. la Sf. Liturghie dimineata si slujba incepe cu ectenia mare si se incheie cu "Am vazut lumina..." si "...prea cucernice parinte binecuvinteaza".

Seara (slujba de vecernie) se canta anumite cantari (Asculta Doamne, Lumina lina, Fericit barbatul si Acum slobozeste), se citeste acatistul unui sfant etc., se sfinteste painea (slujba inmultirii painilor).
Cel putin asa era inainte. Eu asa am apucat.

Mai exista slujbe de Maslu in posturile mari.

Vecernia incepe de obicei pe la ora 18:00h, vara chiar mai devreme.

Acum se mai vorbeste de Utrenie, care nu stiu nici ce cuprinde si nici la ce ora. Ar trebui sa fie dimineata...

Si mai este Sf. Slujba a Invierii, la miezul noptii.

In bisericile de mir acestea sunt slujbele uzuale.

Poate ca spre intelegerea noastra ar trebui de cineva care se pricepe un fir in care sa se puna ordonat : nume slujba, cand se tine (ora) si ce cuprinde.

Mai este o deruta, pentru ca ziua liturgica nu este aceeasi cu ziua normala si de fapt vecernia este utrenia zilei urmatoare (zi normala) si nu mai stiu/inteleg nimic. Si deniile (care ar fi dupa nume slujbe de zi), sunt de fapt vecernii...

Mai de anul trecut am aflat si de Canonul Sf. Andrei Criteanul. Nu se citea pana acum in bisericile de mir.

Se tine si la biserica noastra acum si inteleg ca ceea ce nu intra in canon (adica psalmi si alte rugaciuni), face parte din Pavecernita Mare.

Dar inteleg ca atunci asta nu este vecernie.

Acum s-a anunta ca luni vom citi acatistul Buneivestiri si ma intreb: este in cadrul vecerniei (adica vom canta cantarile vecerniei), sau va fi tot Pavecernita?
Pentru mine este mai derutant pentru ca trebuie sa stiu si sa inteleg si ce are de facut strana.

De curand am vizitat o superba manastire benedictina si pe hol, pe perete erau afisate asa: planul zilei (asa cum scriam mai sus) pe ore - activitate, rugaciune/slujba, ca o diagrama. Pricepi exact programul lor. Si mai era plansi cu diverse teme (viata cotidiana, reguli etc.) . Adica pricepea tot omul viata si slujbele din manastire.

Cam asa ar fi bine sa se faca si la noi.
Poate ca am sa gasesc eu ceva pe internet si am sa incerc sa construiesc acest plan pe un fir aici pe forum.

Iar dai cu bâta-n baltă.
Ai tu aşa o plăcere nebună să faci asta, şi nu înţeleg de ce!
Păi cine ajunge accidental la o asemenea slujbă, ÎNTREABĂ preotul ce şi cum. Simte nevoia să se documenteze mai mult, slavă şi har Domnului, chiar şi numai de pe internet o poate face, nu mai zic de cărţi.
Iar cine merge la slujbă nu în vizită ci pentru a se ruga, ştie despre ce e vorba.

Imi aduce bucurii
 

Imi este tare draga aceasta slujba.