Citat:
În prealabil postat de arkash
n-as vrea sa am (desi stiu ca am) dusmani; am reusit sa-i transmit curtezanului nevesti-mii sa-si vada de casa si de copii lui si mi-a vorbit destul de urat (adica mi-a dat un mesaj ca la telefon nu vrea sa raspunda); iar doamna mea nu mai vrea sa divorteze dar nici nu vrea sa se intoarca acasa; se cam joaca cu sentimentele si zice ca ii este foarte bine singura si va face singura totul; ar mai fi si problema copilului (care s-a cam instrainat de mine, nu stiu poate vazand raceala mamei lui...); nici nu stiu incotro sa apuc, sunt tare amarat si vad ca s-au adunat multi nori negri deasupra capului!
Sigur, femei sunt destule pe lume, dar nu e deloc o rezolvare!Oare voi continua in singuratate gandindu-ma zilnic la familie?Nici nu stiu ce ar mai putea urma!
Doamne-ajuta!!!  |
Dragul meu, mai rau de atat, nu poate fi si pana la urma,urmei si singuratatea provizorie, intelepteste firea umana pentru o noua etapa din viata ce va sa fie. Sa invatam din fiecare necaz, incercare ce trece peste noi, stiut find ca omul cat traieste invata si de devenim ceva mai intelepti, mai vrednici dupa fiece furtuna si necaz, inseamna ca am mai invatat ceva, nemailasand brese noi sa apara in viata noastra. Multa nadejdie frate draga !