Citat:
În prealabil postat de anastasia2008
Imi aduc aminte de o intamplare, (am citit-o intr-o carte), in care se spunea ca un calugar s-a intalnit cu un cersetor care i-a cerut bani. Si parintele, mahnit, i-a raspuns ca nu are nici un ban. Dar, gandindu-se un pic, i-a spus:" eu nu am sa-ti dau bani, dar am sa-ti ofer altceva: prietenia mea." Si i-a intins mana sa.
|
Eu am vazut pe cineva facand asa. Era un copil care cersea pe la Mitropolie si omul, neavand bani, a schimbat cateva vorbe cu acel copil, a zambit, l-a facut sa se simta bine. Comparativ cu asta, gestul meu de a-i intinde un banut mi s-a parut rece, fad, aiurea... Am invatat ca pot sa completez milostenia "trupeasca" cu cea sufleteasca - atat cat permit imprejurarile.