Citat:
În prealabil postat de bmd
Adica eu! Eu fac intradevar caz de aceste dezlegari. Sa nu inteleaga nimeni ca eu sint marele ascet. Nu sint si multele mele kg vorbesc despre lacomia pintecelui nu despre ascetism. DAR (unul mare) faptul ca eu nu sint un mare postitor ma face sa incerc pina voi reusii (daca voi reusii). O cerinta mare face valoroasa chiar o realizare mica (in raport cu aceasta cerinta) Desigur postul este mai mult decit a minca sau nu, dar si el are rolul lui de care fiecare sfint s-a convins.
Dupa principiul tau fani le putem pe toate lasa de-o parte ca doar una trebuie "IUBITI_VA unii pe altii!"
Stiu si eu cum arata realitatea, dar ea arata asa pt ca noi sintem caldicei.
La musulmani arata altfel pentru ca ei in nebunia lor numai caldicei nu sint. La pocaiti la fel.
A cauta scuze pentru toate metodele de "usurare" a trairii crestine, a lua masuri pt aceasta usurare nu duce la nimic bun. Avem exemplu bisercii catolice, protestante.
Daca inainte dupa trei absente din biserica erai scos din rindul crestinilor acum nu mai este asa. Acum sintem bucurosi de fiecare care intra in biserica de 2 ori pe an si atunci inainte de ultimul AMIN!
Desigur venitul la biserica dupa principiul tau nu-i totul, si nu ar trebuii sa facem caz de el.
Inainte se impartasea fiecare credincios acum doar copiii dar nici impartasitul nu-i totul si sa nu facem atita caz!
Spoveditul era public, acum daca este este inainte sa inchizi ochii, dar nici de spovedit sa nu facem caz!
Sa nu facem caz nici de rugaciune, nici de milostenie, nici...de nimic! Sa spunem ca sintem ortodocsi si sa credem ca asta ne mintuieste si totul va fi bine!
Sincer eu imi doresc regresul istoric in trairea in biserica si nu acest progres accelerat!
|
Nu, bmd, nu zic ca toate astea nu sunt importante si nu indemn la caldicie. (iar am inventat un cuvant, mi se pare)
Insa orice lucru, daca este absolutizat, chiar o virtute, chiar si unele din exemplele pe care le dai, poate deveni rau. Numai Dumnezeu este absolut.
Cu atat mai mult o regula. Regulile sunt pentru noi, ele ne ajuta, daca nu ar exista am pierde postul, cum s-a intamplat la catolici dupa Vatican II. Este un echilibru foarte greu de pastrat, dar care tine pur si simplu de intelepciunea si dreapta socotinta ortodoxa, intre regula si duh. Sa nu alunecam nici prea spre derapta, absolutizand niste reguli, nici prea spre stanga, relativizandu-le prea tare. Asta incercam eu sa zic.
Daca s-au introdus dezlegari noi pt postul Craciunului (eu nu stiam;
, la mine in cartea de rugaciuni dinainte de 89 scrie de mai multe zile in care se mananca peste in acest post, toate sambetele si dumninicile si alte zile de sarbatoare), nu mi se pare chiar asa o problema; pt ca nu e acelasi lucru sa zici, ca in BC dupa Vatican II, ca nu mai exista reguli, si sa mai dai drumul la peste cateva zile. De altfel, intotdeauna au existat schimbari, postul asa cum il stim este rezultatul unei indelungi evolutii. De ce s-ar opri ea, daca Biserica e vie? In plus, mi se pare logic ca postul Craciunului care epost de bucurie sa fie mai putin sever.
Se uita din pacate adesea ca in timpul postului ar trebui nu numai sa mancam numai anumite lucruuri dar si sa mancam mai putin, si din prisos sa dam saracilor.. Asta se spune mult mai rar decat ar trebui, dupa parerea mea.