Citat:
În prealabil postat de padurariucristi
Auzi ce spune Arsenie Boca:STAU LA O MASA COMUNA,DAR NU SI LA UN PAT (COMUN).SUNT UN TRUP ,DAR NU VIETUIESC DUPA TRUP.Un alt preot spune asa ,CLAR SI RASPICAT:SCOPUL CASATORIEI ESTE NASTEREA DE COPII.Insa dupa tine si credinta noastra ortodoxa,poate i-mi raspunzi si mie care sunt zilele in care suntem lasati sa avem impreunare trupeasca in afara de posturi?Legea este facuta.Noi insa trebuie sa o aplicam.Strada mantuirii e stramta si anevoioasa si putini sunt pe ea.I-ti dau un citat:"Cine vrea sa aiba zile bune in casa si binecuvantarea lui Dumnezeu,copii sanatosi si multe binefaceri de sus,sa pazeasca cele patru posturi de peste an,miercurile si vinerile,Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul,sambetele si Duminicile,perioada de la Invierea Domnului pana la Duminica Tomii(inclusiv),de la Craciun pana la Boboteaza si toate sarbatorile din cursul anului."SPECULATIA asta a ta nu stiu ce vrea sa spuna,insa eu pot sa-ti spun ca patimile se transmit pana la 7 generatii daca-mi aduc eu bine aminte.Ce se va face copilul tau daca vrea sa se faca, sa zicem ,calugar si-l macina patima asta?N-o sa-i fie prea usoara viata la manastire...Caci cei care vietuiesc acolo,in manastiri,nu totdeauna se mantuiesc.(ionela)
|
Ionela, mai documenteaza-te. Faptul ca dragostea trupeasca ar avea ca unic scop si scuza nasterea de copii NU este asta singura parere pe care o poti citi si nu este nici cea mai ortodoxa.
Uite-te pe situl
http://tainacasatoriei.wordpress.com...ele-monastice/
de exemplu.
Citat de acolo:
"A pune în lumină favorabilă sensul unirii fizice dintre soți înseamnă a-l aduce în corelație cu valoarea persoanei umane, a naturii, iar nu a contranaturii.
Creștinismul primar a avut ocazia să creeze cultul fecioriei, pe care l-a atașat pe lângă acela al Preacuratei Măria. Cu această ocazie, abordează într-o manieră profundă și problema legăturii fizice dintre soți. Trecerea de la starea edenică la aceea a vieții care urmează căderii, face pe mulți dintre Sfinții Părinți să ezite în gândirea lor.
Pentru mulți dintre ei, diferențierea între cele două sexe este o consecință a păcatului strămoșesc. În antropologia sa, Sfântul Grigorie de Nyssa, alunecă spre o spiritualizare excesivă, reducând ființa umană la angelism, la spirit pur. Ipostaza sa însă nu este convingătoare.
Comunitatea conjugală este în mod clar, după referatul biblic, voită și binecuvântată de Dumnezeu. A văzut Domnul că toate sunt bune ” foarte”. Totuși, după unii scriitori bisericești, starea feciorelnică rămâne legată de persoană, iar căsătoria de specie, fapt care a făcut să perpetueze în gândirea teologică eroarea origenistă a identificării nașterii de prunci cu păcatul originar.
Făcând din nașterea de prunci unicul scop susceptibil prin care să se justifice căsătoria, creștinismul din Apus, în frunte cu Fericitul Augustin, subordonează acest scop relațiilor fiziologice care însoțesc pierderea fecioriei, supunându-le unui dispreț metafizic și considerându-l ca stare inferioară.
De la spiritualitatea excesivă până la angelism nu mai este decât un pas. Continuarea neamului omenesc ar implica pierderea integralității, aservirea persoanei și a spiritului unui element generic inconștient, în cele din urmă materiei. Un rigorism ostil sensului datoriei conjugale licite identifică în bloc trupul, iubirea și păcatul. Față de această atitudine, Biserica sinoadelor ecumenice a reacționat în mod hotărât. Abstinența conjugală suprimă erosul fără să-1 transfigureze. Dragostea curată dintre soți deschide un alt drum de apropiere către Dumnezeu.
Sfântul Ioan Gură de Aur, în perioada de maturitate a gândirii sale, susține cu deosebită energie această dreaptă învățătură, restabilind în mod magistral echilibrul tradițional."
Mie asta mi se pare ca este invatatura ortodoxa, asa cum am invatat-o mai peste tot.
PS Citatul STAU LA O MASA COMUNA,DAR NU SI LA UN PAT (COMUN).SUNT UN TRUP ,DAR NU VIETUIESC DUPA TRUP. mi se pare ca este din eistola catre Diognet, text apostolic, dar nu se refera la casatorie, poate ma insel...