Citat:
În prealabil postat de Fani71
Traditie, nu se face asa, eu am intrebat mai intai si te rog sa-mi raspunzi. Nu divaga.
Si apoi, astea de care zici sunt lucruri din trecut. Trecutul nu se mai poate verifica cu proprii ochi urechi si tot restul simturilor. Eu intreb de prezent. Cei care au o teorie cu pamantul plat trebuie sa aiba si o explicatie pentru multimea de fenomene care arata ca este rotund. Uite, si sfintii parinti foloseau logica, nu le era rusine.
Am impresia ca nu spui numai ca mantuirea si cuvantul lui Dumnezeu sunt cele mai importante si pe ele trebuie sa le ascultam mai intai (ceea ce e adevarat), ci spui si ca ar trebui sa calcam in picioare orice forma de ratiune si orice fel de activitate care nu este in mod DIRECT religioasa. Ceea ce este o ispita de drepata, dupa parerea mea.
Pe vremea sfintilor parinti nu exista stiinta ca pe vremea noastra, bazata pe experienta si observatie, ci erau conceptii despre lume care aveau intotdeauna de-a face cu o forma religioasa de gandire. Daca sfintii parinti au combatut unele idei cosmologice din vremea lor, le-au combatut in seusul religios - de asta nu stiam, insa stiu ca au combatut ideea ca astri ceresti ar fi zei. De accea s-a pus Craciunul unde s-a pus, pentru ca erau sarbatori pagane legate de solstitiul de iarna atunci (saturnaliile).
Deci nu putem lua spusele lor depsre forma pamantului in sensul unei afirmatii stiintifice, ci cosmologic-filozofic-religios.
Asta spuneam si mai sus. Nu am de gand altfel sa intru in aceasta discutie, care mi se pare absurda.
|
Întrebarile care ti le-am pus erau de fapt raspunsul la întrebarea ta. Nu trebuie sa cautam sa întelegem lucrurile acestei lumi caci numai Dumnezeu stie cum sunt. Daca trebuie sa stim ceva ne va da El, dar a-ti face o parere pe baza observarii lumii materiale sau pe baza teoriilor stiintei, este o tagaduire a Lui. Cred ca trebuie sa avem o atitudine apofatica fata de orice, sa renuntam la propriile convingeri pentru a ajunge sa cunoastem mistic. Eu sunt ferm convins ca Dumnezeu a conceput lumea asa cum am spus, pamântul plat, cerul o bolta pe care sunt luminatorii. Dar aceasta convingere nu e rezultatul unor investigatii rationale ci e izvorâta din experienta de viata. Ideea unui cosmos infinit în care Dumnezeu nu e nicaieri aduce o pustietate, tristete în suflet. Atunci când ne rugam, când simtim chiar si slab atingerea harului, totul în jurul nostru capata o atmosfera draga, calda, iar întelesurile creatiei ne duc la cartea Facerii, nu la vreun tom stiintific. Pamântul cu plante si animale, cerul înstelat dincolo de care e Creatorul. Îmi amintesc o noapte din 1994 petrecuta în vârf de munte, la manastirea Stânisoara (pe atunci nu avea curent electric). În linistea padurii si lumina lunii si a stelelor simteam o mare pace si prezenta ocrotitoare a lui Dumnezeu. În mod natural mintea percepe lucrurile asa cum sunt prezentate în Facere.
Dumnezeu a creat lumea pentru aceasta minte simpla a omului (Luca 10, 21:
Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului și al pământului, că ai ascuns acestea de cei înțelepți și de cei pricepuți și le-ai descoperit pruncilor) nu pentru altceva.
Cum am mai zis, teoriile cu spatiul infinit, planete, galaxii, rotatii, dinozauri, australopiteci sunt pentru ca lumea si omul sa aiba si o explicatie ateista, potrivit planurilor divine.
Si repet si acest lucru: un om nu se poate ruga cu mintea curata având aceasta credinta în teoriile stiintifice. Mintea omului, desi capabila sa înteleaga si sa cunoasca multe, este o entitate simpla în structura ei iar ca sa se înalte la Dumnezeu trebuie sa se debaraseze de toate întelesurile, trebuie sa se prezinte goala la Dumnezeu iar toate ideile de care s-a prins prin convingere apar ca un ecran în momentul rugaciunii apofatice.
....
Da, consider ca orice activitate nereligioasa ne desparte de Dumnezeu. Noi nu trebuie doar sa credem ci si sa-L traim pe Dumnezeu în fiecare secunda.
Într-adevar, Parintii nu au sustinut platitudinea pamântului din ignoranta ci dimpotriva, erau constienti de teoria sfericitatii care predomina în epoca de aur a Bisericii (sec. 4-5). Multi dintre ei erau scoliti la cel mai înalt nivel si stiau ce combateau. Eu cred ca daca ei ar trai în zilele noastre ar combate ce sustine stiinta în aceeasi masura. Fiindca lumea aceasta dde acum nu e facuta sa traim în ea ci sa ne folosim de ea pentru dobândirea vesniciei. Cine îi gaseste alt scop si cauta sa explice legile ei se rataceste.
Ideea ca omul contemporan stie mai multe decât omul antic e adevarata si nu e. Evident avem o cultura mult mai bogata, putem lua si cunoasterea noilor teorii stiintifice ca o forma de cunoastere a literaturii artistice de fictiune dar nu suntem mai întelepti sau mai patrunzatori decât ei, în ciuda impresiei puternice ca ar fi asa. Deci când spui ca noi stim astazi mai multe despre lume e egal cu a spune ""da, dar noi am citit Cei Trei Muschetari". Nu stim nimic mai mult despre lume ca ei, toate aceste povesti despre cosmos, particule elementare, biologie etc sunt fum, minciuni.