[piedonee]

În prealabil postat de DaNieL81

Doamne ajuta!
Vreau sa va spun ca am fost candva acum cativa ani credincios, chiar am facut si o scoala de teologie( nu spun mai mult).
De acum cativa ani de cand m-am lasat de duhovnic si de spovedanie imi este frica de cateva lucruri:
Sa nu devin posedat si sa nu mor si sa ma trezesc in sicriu acoperit cu pamant.
Sa nu devin posedat pt ca simt cateodata ca as vrea sa urlu nu ma mai suport starea in care ma aflu(cea sufleteasca) si cateodata rar simt ca cineva rau este langa mine. Imi revin repede deoarece sunt mai curajos si repede ma gandesc la altceva sau spun Doamne Iisuse...
As vrea mult sa ma schimb dar nu pot, tot spun gata de saptamana viitoare ma duc la un preot (si stiu si care) dar ma iau cu altele si nu mai ajung. Sunt constient de starea in care sunt. Sunt constient ca nu m-am spovedit de vre-o 5 ani de zile ca traiesc intr-o stare de pacatosenie.
Mai grav este ca am un pacat care ma chinuie f mult si nu mai stiu cum sa scap de el de fapt stiu dar ala rau nu ma lasa sa merg la duhovnic sa ma spovedesc.
Faptul ca am sa devin posedat se trage de acum cativa ani in care mergeam pe la manatiri si am vazut astfel de cazuri de exorcizare. Chiar am stat de vorba cu astfel de persoane si sunt normale, numai atunci cand sunt singure si se apropie de biserica fac urat.
Pot spune ca am ramas cu traume de la cele vazute de mine si de la cele povestite de calugari de la diverse manastiri.

Partea cu sa mor si sa ma trezesc in scriu si sa nu mai pot iesi este o fobie o frica ingrozitoare, doar daca ma gandesc deja o iau razna.
Si acest lucru se trage din tot felul de carti citite, auzite de la oamnei ca multi oameni cand li s-au facut dezgropaminte la 7 ani au fost gasite cu fata in jos in sicriu.

Sper ca intr-o zi sa pot merge la duhovnic sa ma spovedesc si sa am o viata sufleteasca linistita si normala.

.....Păcatul fiecărui om este instrumentul pedepsei lui, iar nelegiuirea lui îi este transformată în propriu-i chin....!in primur rand daca ai facut rau cuiva prin fapta ta si sti ca acea persoana a suferit dute si cerei iertare si prin iertarea lui vei dobandi linistea pt ca numai prin iertare ne gasim pe noi si marturisirea sincera inclusiv gandurile facuta din inima vei reusi....zici ca vrei sa ajungi dar niciodata nu ajungi...asta pt ca NU iti doresti cu adevarat pt ca de tei dori nimic nu iti va sta in cale sa iti rezolvi starea spiritului asa ca fa ti timp asa cum pt trup te ingrijesti mereu si iti faci timp asa ar fi bine sa ti faci timp si pt suflet pt ca satrea spiritului e ceea mai importanta deci ar fi bine sa te ingrijesti si de el desi poate iti este rusine sa spovedesti ceea ce ai facut dar nu are dece pt ca toti suntem oameni si gresim mai multttt sau mai putin dar important e sa NU mai faci si sa indrepti daca poti ceea ce ai facut,si gandurile vr disparea deci numai cu ajutorul tau cu cainta ta facuta din inima"ajutorul meu de la Domnul cel e a facut cerul si pamantul....mila TA Doamne ma va urma in toate zilele vieti mele..."deci eu cred ca vei reusi dar totul tine de tine....cauta in inima ta si gaseste L pe Hristos!nu uita cat traim suntem a lui Hristos si cand vom trece dincolo tot a Lui suntem....deci eu cred ca nu ai dece sa te temi...!nimic nui imposibil cand crezi ...crede si ti se va da.....!asta e un sfat o parere de a mea..dar nu uita ...CAUTA L PE DUMNEZEU IN VREME DE PACE CA EL SA TE GASESECA IN VREME DE RAZBOI....!vei reusi ...cu un pic de credinta,nadejdie si dragoste vei trece dar nu uita tine de tine alerga la preot si facand si cate Paraclise si canonul de pocainta vei trece....!Doamne ajuta!