[orthodoxia.i.thanatos]

Fani71, nu stiu cum sa interpretez comentariile tale pentru ca dupa cele pe care le scrii nu pot decit sa cred ca expui o religie foarte personala in care se pare ca accepti un numar redus de canoane ortodoxe, dar si pe acelea le traduci in “duh”, si nu mi-e foarte clar daca inspirat sau doar dupa cum iti servesc interesele, iar Scriptura, dupa cum am vazut aici are valoare numai in masura in care iti confirma prejudecatile. De aceea ma rezum la a spune numai ca nu au nici un fel de interferenta cu Ortodoxia.

Acuma, faptul ca sfintul vorbeste doar frumos despre casatorie nu are relevanta pentru subiectul in discutie. Si sa mai stii, oricit de dureros ar fi ca Sf. Ioan Gura De Aur a fost si a murit hiperortodox. Lectura textului de mai jos ar trebui sa te convinga ca sfintul vorbeste in perfect acord cu ceialalti hiperortodocsi pe care i-am pomeni si citat mai inainte:

“- Ce vrei să spui? Nu ne putem mântui dacă ne interesăm de cele lumeşti, dacă locuim în oraş, dacă avem casă şi femeie?

- Nu vreau să spun asta, mai cu seamă că nu este o singură cale de mântuire, ci multe şi felurite. Hristos o spune într-un chip general, afirmând că la Tatăl multe locaşuri sunt.45 Pavel o spune mai precis, scriind aşa: “Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii şi alta strălucirea stelelor, căci se deosebeşte stea de stea în strălucire”.46
45. Ioan 14, 2.
46. I Cor. 15, 41.

Cuvintele Fericitului Pavel au acest sens: Unii oameni strălucesc ca soarele, alţii ca luna, iar alţii ca stelele. Deosebirea nu se mărgineşte numai la atât; Fericitul Pavel arată că şi între stele este mare deosebire; iar această deosebire este tot atât de mare pe cât de mare e şi numărul stelelor, căci spune el: “se deosebeşte stea de stea în strălucire”. Ca să-ţi dai seama de deosebirea dintre stele, gândeşte-te câte trepte de strălucire poţi coborî de la marea strălucire a soarelui până la strălucirea celei din urmă stele. Şi acum te întreb: Nu este oare absurd ca, atunci când e vorba să introduci pe fiul tău printre curtenii Curţii domneşti şi printre ostaşii împăratului, să faci tot ce poţi, să-ţi dai toată silinţa, ba să-l îndupleci şi pe fiul tău să facă la fel, numai să reuşeşti să stea alături de împărat, şi faci asta fără să te mai gândeşti la cheltuieli, la primejdii şi nici chiar la moarte, iar, când e vorba ca fiul tău să intre în oastea cerului, să nu te doară deloc inima dacă ar lua cel din urmă loc şi ar fi ultimul dintre ostaşii cerului?

Dar dacă ţi se pare cu cale, să vedem dacă este cu putinţă să dobândească loc în oastea cerului cel care trăieşte în mijlocul acestei lumi.

În această privinţă. Fericitul Pavel a spus, pe scurt, că nu pot să se mântuiască cei ce au soţii în alt chip, decât dacă le au ca şi cum nu le-ar avea47 şi dacă nu vor întrebuinţa rău bunurile acestei lumi.48
47. I Cor. 7, 29.
48. I Cor. 7, 31.”

(Sf. Ioan Gura De Aur in Apologia Vietii Monahale)