[Fani71]

Sa zicem ca ar avea dreptate Orthodoxia si calea regala este calugaria. (Asta este o idee patristica, sa zicem: Casatoria este buna si binecuvantata, calugaria este inca si mai mult; iar nu: casatoria si relatia trupeasca din cadrul ei este o 'iesire tolerata'). Dar chiar si asa, vorbim la modul ideal. Pentru o persoana data poate fi mai buna calugaria, pentru alta casatoria. Pentru calugarie mai ales trebuie sa ai o chemare speciala, o vocatie, care nu este data multora.
Alegand gresit calea si facandu-te calugar pentru ca ai auzit ca este calea cea mai buna, poti ajunge calugar rau, si pierde calea spre mantuire. Daca te-ai fi casatorit, ai fi fost un sot sau o sotie buna, un tata sau mama buna, poate si te-ai fi mantuit asa. Mantuirea este scopul, nu calea spre ea.

Altceva: sa zicem ca un om zice ca calugaria este calea cea mai buna, dar el nu se simte in stare sa se calugareasca. Se casatoreste, si din cauza asta este mai smerit -zicandu-si ca este un om neputincios, ca altii sunt mai buni ca el.
Alt om se calugareste din mandrie, zicand ca el alege calea cea mai buna pentru ca este un om deosebit. Se mandreste cu asta - or se stie ca mandria este un pacat care strica toate virtutile.

Amintiti-va de cizmarul pe care i l-a aratat Dumnezeu sfantului Antonie (parca - sau alt sfant calugar din pateric), care era mai aproape de Dumnezeu decat toti calugarii - statea in poarta si uitandu-se la cei care treceau spunea: Toti acestia se vor mantui, numai eu nu.

Sa ne urmam deci calea cu smerenie, oricare ar fi ea. Imi dau seama ca, vrand sa apar casatoria, ma las dusa si de un fel de acreala si judecata. Nu asta mi-a fost intentia. Intentia mea a fost sa arat ca este o care de mantuire voita de Dumnezeu, si nu este nicidecum una mai usoara decat calugaria, cum pare celor necasatoriti si tineri. Are alte greutati si piedici. Sigur, are si parti frumoase, dar si calugaria le are pe ale ei.

Suntem off topic, discutia asta ar trebui mutata la sensul casatoriei.