Citat:
În prealabil postat de LapetiteMoc
Am citit despre problema voastra in postarile tale. Fara a intra in detalii, am trecut ani buni printr-o situatie asemanatoare cu a sotiei. M-am rugat intruna, fara sa deznadajduiesc. In acelasi timp, am incercat ca acasa, in cuibul meu, sa ma detasez de ceea ce urma sa se reia a doua zi dimineata si sa caut variante pentru a fi mai bine. Dupa 22 de ani in breasla mi-era imposibil sa ma gandesc la o alta varianta de loc de munca. Cu ajutorul Domnului, solutia a venit in mod miraculos. Cand situatia s-a inrautatit incredibil si inimaginabil, am primit raspuns din Franta ca am fost acceptata la doctorat. Am ramas angajata aceleiasi institutii in tara si in acelasi timp imi vad aici linistita de teza mea. Directoarea turbeaza inca si va mai turba pana va invata ca rautatea viscerala este o arma nu impotriva celor spre care o indrepta ea, ci impotriva ei insasi.
Asadar, rugati-va cu dragoste mare si nadejde uriasa in puterea Domnului!
|
Asemenea
nedreptati am patimit si eu. Imi era tare greu sa merg la munca datorita sefei si a colegilor(in numar de 2), care imi faceau viata la serviciu groaznica. Si asta doar pentru ca nu a luat concursul persoana pe care o sustinea ea. Insa dupa multe luni in care ajungeam acasa si plangeam, povestindu i sotului prin ce a trebuit sa mai trec, dupa multe rugaciuni la Maica Domnului am trecut si peste aceste probleme. La munca desi mi se facea rau eu faceam bine, vorbeam cu bunatate, dragoste cu sefa si cu cei doi colegi.
Am fost atat de fericita cand sefa mea care era o persoana extrem de mandra m-a rugat plangand sa o iert, spunandu-mi ca si a facut multe pacate cu mine. Asta s-a intamplat cand s-a imbolnavit si a trebuit sa faca o operatie destul de complicata la Bucuresti. Iar eu dorind sa ma duc la ea sa o incurajez si sa i dau ulei sfintit, m-am interesat unde era internata si m-am dus din toata inima sa o vad.
Ea a fost impresionata deoarece eu am facut totusi si un sacrificiu financiar sa ajung la Bucuresti, pe cand ceilalti 2 colegi pe care ea ii favoriza mereu in detrimentul meu nici nu au sunat-o.
Ce vreau eu sa subliniez este ca numai prin credinta , rugaciune si bunatate trebuie sa reactionam in astfel de cazuri.Asa cum spune Mantuitorul trebuie sa rabdam si sa intoarcem si celalalt obraz.Nu trebuie sa-i iubim si sa fim buni numai cu cei care ne iubesc si sunt buni cu noi!Dragostea de semeni adevarata este atunci cand, chiar daca ti face rau il ierti, il iubesti si te rogi pentru el.
Eu in situatia mea m-am gandit ca daca Dumnezeu lasa sa se intample asta, insemana ca am gresit altadata eu, iar acum trebuie sa platesc.
Oricum fericirea pe care am simtit o atunci cand aceasta femeie a constientizat ca a gresit si ca trebuie sa se apropie mai mult de Dumnezeu a fost foarte mare.