Citat:
În prealabil postat de MariS_
Inima din minte, la ea ma refeream. Sa zicem ca e sediul sentimentelor,
desi pentru mine ea cuprinde centrul mintii (nu in sens psihic, ci crestin),
deci implicit constiinta.
|
Atenție la „implicit”-ul ăla, lasă loc la interpretare. Implicit, și ne-creștinul (și ne-religiosul în genere) are conștiință. (Știu că nu asta ai vrut să zici, dar nu m-am putut abține.)
Citat:
Da, poate fi optimism, dar atunci trebuie sa faci ca evreul la piata: mai lasa tu,
mai dau eu, asa ca sa nu fie nici pe-a ta, nici pe-a mea. Adica mai lasa ratiunea,
mai pune inima, si da, atunci iese ceea ce ai zis. Dar daca mergi pe ratiune pura
(vorba lui Kant) si pana la capat...
|
Rațiunea nu e neapărat un monstru rece și pesimist. Și nici nu e un dat, ceva fix. Se mulează pe posesor.