Citat:
Īn prealabil postat de MariS_
In scoala aceasta pamanteasca nu am fost lasati chiar
de capul nostru. Au fost trimisi oameni speciali ca sa
deschida culoare si carari ce duc spre inaltare spirituala:
Avraam, prorocii, Moise, etc. Cu toate acestea omul se
inglodea tot mai mult in rele, in pacat. Moartea a devenit
inevitabila pentru ca firea noastra a decazut de la firea
normala cu care am fost creati initial. In lipsa duhului
firea nu se poate mentine in parametrii normali. Si atunci
omul, in compensatie, a inceput sa doreasca placeri si
satisfactii usoare, decazand din ce in ce mai mult. Nu
mai gasea, prin propriile puteri cararea cea buna, ci
ratacea si se adancea in nelegiuiri, riscand sa piarda
si chipul lui Dumnezeu din el. Atunci Hristos a venit sa
deschida cale de reintoarcere a omului spre cer. Dar nu
se putea sa mergem cu toate pacatele si patimile noastre,
adunate in mii de ani, in cer unde nu e umbra de pacat.
Cineva trebuia sa le ia asupra-si. Si numai Cel ce ne
iubeste infinit de mult a putut sa faca aceasta jertfa.
|
De ce nu se putea sa mergem cu toate pacatele si patimile noastre (de fapt ale stramosilor nostri)? Si apoi de 2000 nu s-au acumulat altele?
Ce jertfa? Moartea unui nemuritor?
De ce a venit numai pentru un grup restrins de oameni si, practic, poti numara pe degete oamenii care au fost martori la invierea sa (asta daca ar fi sa dam crezare unor anumite scrieri)? Nu te asteptai la ceva mai maret?