Citat:
În prealabil postat de Noesisaa
Pai cum sa nu fi facut treaba buna pentru Inchizitie, asa un aparator vajnic si neinfricat al dogmelor? Doar cu asta se ocupa Inchizitia....nu? Apararea credintei celei drepte de eretici de tot felul si alti oameni care nu vor sa inteleaga dogmele, asa ca ii invata chiar si cu de-a sila. Este asta un lucru gresit sau nu? Posibil ca nu. Sau da. Inchizitorii la vremea aceea spuneau despre ei insisi ca ca ei fac ce fac din marea lor dragoste pentru crestini, ca sa ii ajute sa se mantuiasca. Asa ca, chiar si atunci cand mai ardeau pe rug vreo asa-zisa vrajitoare, tot spre binele ei o faceau, si tot din dragoste, fiindca numai prin foc se curata ea de pacatul ei cel mare al ereziei.
Glykys, tu chiar crezi ca periind, domnind si imbratisand dulceag pe fiecare dintre partile certarete ai sa impaci pe cineva? Plus, nu cred ca fericirile sunt puse intr-o ierarhie anume. In schimb, s-a intamplat de foarte multe ori ca de dragul dreptatii sa se iste certuri interminabile, razboaie, ura, etc. Dar niciodata din cauza pacii. Morala: cateodata, chiar daca stii ca ai dreptate e bine sa mai lasi de la tine, asa ca sa nu se iste cearta si ca sa fie pace.
|
Sa stii, Noesisaa, m-am gandit putin inainte sa raspund. Sa dau o replica inteligenta si acida, sa tin scorul, sa acuz, sa combat, sa ma justific de ce folosesc formule de politete sau emoticoane sau unde am citit eu despre ierarhia fericirilor... am cantarit si am ajuns si eu la concluzia ca tacerea e de aur si ca ar fi frumos din partea mea sa indeplinesc "morala" din postarea ta, asa incat ma retrag englezeste din acest topic, cu inima impacata, urandu-i Dnei Sophia tarie sufleteasca si raspunsuri grabnice la toate intrebarile, iar coforumistilor ... echilibru si pace in suflet!
