Interesanta discutie. Nu m-am gandit la asta.
Mai intai ca nici n-am inteles pana acum fraza cu "sa plinim". Eu mereu am inteles "sa primim" si m-am intrebat cum adica sa primim?
Urmarile limbajului arhaic bisericesc, nu le intelege tot omul.
Sa plinim inseamna sa o facem (rugaciunea)? Eu asa as intelege.
Pe urma la euharistie:
Noi nu stim ce se face acolo in altar (este taina, nu?), dar eu imi imaginez ca atunci cand preotul spune acele vorbe, se considera transformarea in Trup si Suflet.
Totusi exista unele liturghii (nu mai stiu cand) in care se intampla altfel si apare forma la trecut.
Preotul povesteste (ca si la catolici de altfel): si a luat painea si a dat-o ucenicilor etc.
Si de ce este asa atunci? De ce sunt aceste doua forme de euharistie?
In rest eu vad aceasta forma de prezent continuu cum ii spuneti voi, ca exprimand insasi continuitatea.
Slujbele se repeta si se repeta, credinta este mereu si nu se opreste si se repeta.
|