Citat:
În prealabil postat de stereox
... Din pacate, aici se produce ruptura dintre noi: eliminarea (dupa un punct) a ratiunii si interventia experientei personale. De aici incolo avem doua definitii complet diferite si ireconciliabile despre cunoastere.
Cat despre apelul la un duhovnic, am mai spus-o si o repet. Nu am nevoie din acelasi motiv pentru care nu am nevoie de un astrolog. Amandoi mi-ar vorbi in termeni anti-rationali despre fenomene anti-rationale.
|
Doamne-ajuta!
Este cazul aici sa fac o precizare. Ratiunea este activa pe intreaga traiectorie a pelerinajului nostru prin viata. Insa de la un moment dat ea nu mai este suficienta.
Nu avem doua pareri diferite despre cunoastere. Avem doua atitudini diferite. Eu, dupa ani multi de ateism si alti ani buni de crestinism de duminica am vrut si am incercat sa vad ce este dincolo de cunoasterea doar rationala, iar fratia ta, ca si mine cu ceva vreme in urma, consideri ca nu este necesar sa incerci, fiind - cred eu - mult prea sigur ca datele de care dispui sunt suficiente.
Imi cer iertare ca tot revin la discutia despre duhovnic. Este vina mea pentru ca nu m-am exprimat clar. Duhovnicul este maestrul care te poate duce dincolo de verificarile strict rationale. Ceea ce te rugam nu era sa asculti ce vorbeste duhovnicul, ci sa faci ce iti spune. Si asta se va adauga la inaintarea fratiei tale catre dobandirea Duhului Sfant, singura stare in care poti sa te apropii (la masura la care esti) de Dumnezeu, stare regasita numai dincolo de cunoasterea strict rationala. Dobandirea se refera la eforturile fratiei tale si ale duhovnicului, dar in paralel si in raport cu nevointele celor doi, si la lucrarea lui Dumnezeu in firea fiecaruia prin har.
Pentru ca vorbim despre un restaurator de viata, mentor intre ucenic si Dumnezeu, nu as compara duhovnicul cu astrologul. Este mai frumos decat in regie. Fratia ta, ca si actorul te faci plastelina in mainile regizorului si devi
ce vede regizorul in fratia ta ca ai putea sa fii. Pe masura ce te desavarsesti, regizorul (duhovnicul) iti va da spre interpretare roluri mai grele. Iti da rolul care ti se potriveste ca tipologie dar si ca dificultate, la un anume moment al devenirii fratiei tale. Spun ca este mai frumos decat in regie pentru ca duhovnicul, trecandu-te prin portile euharistice, este singurul care iti poate oferi repotentarea fratiei tale ca fiinta, revenirea in fire. Dar si fratia ta, prin ascultare, dragoste si sinceritate il apropii pe duhovnic de Dumnezeu. Iar, relatia duhovnic-ucenic este asistata si indrumata de El. Chiar in cazul in care duhovnicul este mai putin incercat, dar ucenicul este sincer in demersul sau, Dumnezeu il aduce pe duhovnic la nivelul lucrarii. Este o lucrare in trei de o frumusete inefabila. Parintele Rafail Noica spunea ca ortodoxia este firea omului. Este firescul. Dar, pana nu stai in preajama unor sfinti, greu este sa iti inchipui dimensiunile firescului uman.
Chiar inainte sa vad ca mi-ai raspuns, am gasit o notita pe care imi scrisesem un gand al unuia dintre marii nostri duhovnici si marturisitori, parintele Teofil Paraian despre depasirea acestei granite pur rationale: "... important este sa ajungem la cunostinta pe care ne-o da Dumnezeu si nu la cunostinta despre Dumnezeu." Adica trebuie sa ajungem la starea in care sa ii putem iesi in intampinare lui Dumnezeu, capabili sa intelegiem ce are sa ne spuna.
Noi suntem acum in starea in care ochii nu vad bine, urechile nu aud bine, inima nu simte bine, mintea nu discerne bine si, cu aceasta masinarie neadecvata pentru cele de dincolo de zona ratiunii stricte, nu trebuie sa ne mire ca, pentru inceput, in cel mai fericit caz, abia daca intuim subtil voia Lui, iar in cele mai multe cazuri trecem pe langa.
Doamne-ajuta!