m-as pronunta asupra unui singur aspect - “Trebuie să folosim toate mijloacele moderne ca lumea să participe la slujbă, să vadă, să audă” , a declarat Patriarhul Daniel.
in constrast, cititi articolul acesta:
http://www.crestinortodox.ro/editori...fon-99164.html
"In biserica, dimpotriva, omul credincios primeste cuvantul dum*nezeiesc direct dinspre altar. Dinspre directia acestui topos sfant (nu din alta parte si in nici un caz de pretutindeni) se prelinge inspre crestini intelepciunea izbavitoare a Mantuitorului. Doar asa capeti constiinta deplina ca El si nu al*tul este Cel Care iti vorbeste.
Pe de alta parte, trebuie luata in considerare si tainica alcatuire lingvistica a formulei liturgice, care face ca aceasta sa nu cuprinda doar un inteles simplu, unidimensional, conceptual, destinat exclusiv constiintei teoretice.
In timpul Liturghiei, cuvantul se desprinde de pe buzele preotului cu o pecete aparte, miraculoasa, cu totul deosebita si mult mai bogata decat semantica retoricii poetice sau a verbo*zitatii metafizice. In biserica, intelesul lui isi croieste drum catre sufletul credincios incapsulat in aura negraita pe care i-o confera metalimbajul rostirii liturgice.
De aceea, conteaza enorm sa stii precis de unde purcede cuvantul, apoi sa-l vezi in carne si oase pe cel care-l distribuie, sa-l vezi pe preot cum se misca, sa-i cercetezi chipul si cautatura, sa-i urmaresti gesturile, timbrul si inflexiunile vocii. Fiecare dintre acesti stimuli duhovnicesti transporta intelesul dum*nezeiesc inspre tine, cel care te stradui din rasputeri sa crezi. Releele sufletesti care leaga inima credincioasa de intelesul formulei liturgice nu sunt, cum se crede, numai de natura intelectuala; ba s-ar putea ca, fata de restul puterilor sufletesti mobilizate, puterea intelectului sa conteze cel mai putin."
e o problema care nu vizeaza doar aceasta catredrala, dar se pare ca este O DIRECTIE, care se va implini probabil, in acest proiect. observ cu multa amaraciune modul acesta de a transmite o slujba la televizor - cadre dramatice, o lumanare in prim plan si o icoana in plan indepartat (in timp ce cameramanul schimba "focus-ul" de la un element la altul), imagini cu anumite persoane din biserica surprinse in timp ce fac o metanie, o inchinaciune (lucruri tainice, care nu se fac de ochii lumii), zoom-ul exagerat din timpul sfintei impartasanii... ma iertati dar altfel nu pot sa ma exprim - cum iti poate spori evlavia privind in detaliu, impartasirea unui simplu credincios, cum te poate ajuta un zoom lipsit si de discretie, de bun simt, dar si de orice inteles teologic, zoom directionat (iertati-ma) direct in gura credinciosului care primeste Sfantul Trup si Sange al Mantuitorului?
ce minti secularizate pot concepe o asemenea regie pentru transmisia slujbelor? cum poate cineva sugera chiar si cea mai mica asemanare dintre participarea, trairea liturgica si simpla privire, de la distanta, a Sfintei Liturghii, ca si cum ne-am uita la un spectacol?
Intrebat despre avantajele ascultarii slujbelor la radio (doar acestea existau pe vremea lui), Nichifor Crainic spunea ca
mai de folos ii este unui om bolnav sa rosteasca acasa rugaciunile pe care le rosteste in fiecare zi, decat sa asculte Sfanta Liturghie la radio.
deja imi imaginez cum, in aceasta catedrala, in zona restaurantelor (???????), vor exista ecrane mari, ca sa poata privi si cei care stau la masa si savureaza o friptura, cateva imagini din Sfanta Liturghie. DOAMNE PAZESTE-NE!