Citat:
În prealabil postat de Fani71
Trebuie vazut de la caz la caz.
|
Asta asa este, dar din pacate cei care s-ar ocupa de problema lingvistica din Biserica nu ar avea discernamantul (sau ar avea o picatura doar) pentru a face diferenta "de la caz la caz". Asa ca pana nu vad persoane care nu despart cunoasterea teoretica de trairea launtrica, sa se ocupe de acest caz, pana atunci prefer sa zic un "nu!" taranesc, oricat de "retrograd" ar parea.. :)
Tot ce avem in Biserica, pana la cel mai mic si aparent nesemnificativ detaliu, ar trebui sa-i sugereze omului O CHEMARE, nu un lucru de-a gata, oferit pe tava. Inclusiv limbajul bisericesc...
Si chiar daca e vorba de un amarat de pronume scos din circulatie, tot o chemare spre Hristos, care e astazi "scos din circulatie", iti poate sugera. Cunosc cativa oameni cu o viata duhovniceasca sporita care nu mai vorbesc asa cum se vorbeste astazi in scoli, de exemplu. Nu e vorba de nici o exagerare, insa limbajul lor poarta, uneori insesizabil, pecetea lucrarii duhovnicesti. Cred ca si asta - modul in care vorbim - face parte din transformarea la care suntem chemati.
Edit: La noi in tara, cel putin, oamenii "din exterior" sunt indepartati de stiu eu ce "popi" pe care i-au vazut facand nu stiu ce, si ajung sa-i atribuie lui Dumnezeu greseala unui om. La noi problema limbajului nici nu cred ca exista, cum se intampla in tarile din Apus. Doar daca mai apare vreun caracter incurabil, care refuza sa inteleaga ca relatia cu Hristos presupune, chiar si la inceput, putina smerenie, si vor sa-si impuna propriile valori. Ei vin cu un bagaj de care trebuie sa se lepede, dar uita sa il lase la usa si vor sa intre cu el, chiar daca loc nu prea este...