Citat:
În prealabil postat de Fani71
Andrei, eu sunt lingvista ca formatie, mai intai, si am studiat intre altele pozitia pronumelui enclitic o. Toate celelalte pronume enclitice sunt puse inainte de verbul enclitic si el (adica, pe scurt, fara accent propriu), auxiliar.
l-am aratat
le-au aratat
etc
Numai o sta la sfarsit, si asta de vreo trei patru secole, daca imi aduc eu bine aminte. Explicatia este, dupa parerea mea, pus fonologica, si mai apoi s-a incrustat in gramatica; nu are nimic de-a face cu sensul (nu este de ordin semantic). o a aratat pur si simplu coresunde gramaticii vechi, de acum 300 de ani.
La fel cred ca este si cu pre. Nu cred ca exista vreo diferenta semantica intre pe si pre, ca in cazul lui in si intru (acolo da, mai exista o diferenta) Dar problema asta nu am studiat-o, asa ca nu fac decat sa imi dau cu presupusul.
Sigur, ai dreptate, ar trebui sa se ocupe de traduceri filologi care sa fie si hraniti cu limba Bisericii, care sa simta cuvintele si duhovniceste. Pacat daca nu se face asa.
Nu zic ca 'pre' este marea problema care departeaza lumea de Biserica, ci ca toate arhaismele inutile adunate poate indeparta pe unii oameni.
Nu numai atat: ne da noua, celor care suntem in Biserica, senzatia ca facem parte dintr-un fel de grup aparte. Sigur, facem parte, suntem cetateni ai imparatiei, insa in acelasi timp suntem si ai lumii.
Nu mi se pare ca arhaismele de acest gen reflecta limba mai pura de odinioara. Altele da, daca intr-adevar cuvintele moderne corespunzatoare nu au aceeasi profunzime. Trebuie vazut de la caz la caz.
|
Am auzit imediat dupa '90 (la televizor - va vine sa credeti) o explicatie data de Gabriel Liiceanu in privinta cuvintelor arhaice (intru, pre, ...) folosite de Constantin Noica in opera sa. Explicatia suna cam asa (reformulez cu vorbele mele): limbile culturilor care au dat cele mai "solide" sisteme filosofice in Europa sunt elina si, in epoca moderna, germana. Aceste limbi au, insa, particularitati care le fac propice pentru a incarca vorbele cu sensuri adanci. Limba romana nu are (nu avea), din pacate, cuvinte care sa transporte incarcatura necesara unui sistem filosofic. Ei bine, spunea Liiceanu, Noica a trebuit intai sa creeze un limbaj filosofic pentru a putea crea, mai apoi, un sistem filosofic. Exponentii acestui limbaj filosofic sunt tocmai arhaicele cuvinte incriminate! De fapt Noica nu a facut decat sa reia vechiul limbaj liturgic "arhaic" (lucru pe care il incepuse, de fapt, inaintea lui Nae Ionescu) pentru a putea da greutate ideilor sale.
Cred ca mai mult decat traditia, semantica si fonologia, aceasta trebuie sa fie ratiunea pentru care sa pastram limbajul arhaic, macar in Biserica...