Am cunoscut odată un monah în vîrstă de optzeci de ani pe care toți îl respectau ca pe un mare povățuitor duhovnicesc.
Cand i-am pus întrebarea:
- Ați văzut vreodată în viața dumneavoastră vreo probă, vreun obiect care să puteți afirma că vine din viața cealaltă?
Monahul mi-a răspuns:
"Nu, niciodată în zilele mele, slavă veșnică fie marii milostiviri a Domnului în veac."
Văzîndu-mă uimit de cuvintele lui, bătrînul cuvios a adăugat:
"M-am rugat cu stăruință lui Dumnezeu ca nimic de acest fel să nu mi se înfățișeze vreodată, așa încît să nu existe nici cel mai mic pericol să cad în înșelare, și să-l primesc pe satan ca și cînd ar fi înger de lumină. Pînă acum S-a îndurat Dumnezeu de mine și mi-a ascultat rugăciunea."
*
Mai este un exemplu care arată cît de smeriți și de prudenți erau bătrînii îmbunătățiți cei de demult.
Odată un diavol îmbrăcat ca un înger de lumină s-a înfățișat unui nevoitor monah și i-a zis:
- Eu sînt Arhanghelul Gavriil, și am fost trimis la tine.
La aceasta fratele a răspuns:
- Vezi dacă nu cumva ai fost trimis la altul. Căci eu nu sînt vrednic să văd chip de înger.
La aceste cuvinte diavolul s-a topit ca un fum, nemairămînînd nimic.
(Sfantul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida)
__________________
"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." (Ioan 13,35)
"Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii." (Matei 12,36)
|