SFANT- inseamna "pus deoparte" pentru Dumnezeu, adica e ca si cum eu aleg ceva( sau pe cineva) foarte pretios pentru a fi inchinat Lui Dumnezeu.
Eu aceasta definitie am invatat-o in adunarile sectare. Cum de sectarii nu se sesizeaza?
Sau acum nu se mai invata asa? Ori nu va convine sa spuneti aceasta teorie ortodocsilor?
Pentru ca in acest caz ortodocsii v-ar zice cam asa:
Pai daca eu ca parinte crestin, aleg sa-mi pun "deoparte", adica sa-mi inchin Domnului fii si ficele mele si consfintesc asta prin "Sf. Taina a Botezului" ceea ce inseamna coborarea in mod tainic a Duhului Sfant peste fiinta fiilor mei si pecetluirea lor pentru eternitate, unde vedeti voi greseala?
Este adevarat ca scrie:" Cine va crede si se va boteza va fi mantuit", dar credeti ca invers nu este valabil? adica daca intai faci botezul copilasilor si abia apoi, cand au discernamant ii inveti credinta care este problema? In lumea Lui Dumenzeu nu exista timp si spatiu. Acestea sunt specifice doar acestei efemere intrupari a "carnii si sangelui".
Problema sectarilor este cu totul alta !
E logic ca daca copiii sunt botezati deja ca si crestini si au deja pecetea Duhului Sf.ei nu au logica sa-i boteze din nou, deci sa-i faca membrii ai sectei. Si atunci le-ar conveni de minune sa poata ei influenta pe bietii copilasi fara sa incalce cuvantul Scripturii:"Un Domn ,o credinta si un Botez".Acum trebuie sa inventeze tot felul de minciuni despre Ortodoxie ca sa poata fi credibili si sa-i poata motiva pe sarmanii oameni descumpaniti si bulversati sa se boteze din nou in secta.
Da, surogate ieftine, un fel de arome identic naturale !
Toate acestea prind doar la acei sarmani "crestini" botezati, dar lasati de izbeliste de parinti si de nasi, copiii ai nimanui, fara nici o educatie religioasa, ba si mai grav cu o educatie atee invatata in scoala si societate, care ajung sa se multumeasca cu cele mai ieftine "surogate" de credinta.
Cum pot eu sa fac diferenta intre un "fals" si un "autentic" daca niciodata n-am avut parte de acel "autentic"?
|