[ALEXANDRU ANASTASIU]

Cum înșeală dracii. Cum sug sau dau energie, care prin vicleșug au numit-o „bio” dar mai bine am numi-o tanatoenergie căci aduce moarte veșnică.

(Gr. βιος bios = viață; θανατος thanatos = moarte)
Ca să nu vorbim neacoperit să vedem cum acționează duhurile pentru a suge energia sau a o da în funcție de scenariul de înșelare compus de ele.
Sfântul Ioan Damaschinul Dogmatica:
[COLOR=navy]Despre îngeri [/COLOR][COLOR=black]El este făcătorul şi creatorul îngerilor; El i-a adus de la neexistenţă la existenţă și i-a zidit după propriul Lui chip, o natură necorporală, un fel de duh și de foc imaterial, după cum spune dumnezeiescul David: „Cel care face pe îngerii Lui duhuri și pe slugile Lui pară de foc”[/COLOR][COLOR=black]115[/COLOR][COLOR=black]. Prin aceste cuvinte arată că ei sunt uşori, arzători, calzi, străbătători, grabnici spre dorul de Dumnezeu și slujirea Lui, îndreptaţi spre cele de sus și liberi de orice gând material. Aşadar, îngerul este o fiinţă spirituală, veşnic mişcătoare, liberă, necorporală; slujeşte lui Dumnezeu și a primit în firea lui nemurirea în har. Care etste, însă, natura și definiţia fiinţei lui, numai ziditorul o ştie. Se spune că este necorporal și imaterial în raport cu noi, deoarece tot ceea ce se pune în comparaţie cu Dumnezeu, singurul incomparabil, este grosolan și material. Numai Dumnezeirea este în realitate imaterială și necorporală. Aşadar, îngerul are o fire raţională, spirituală, liberă și schimbătoare în felul de a gândi sau de a voi, căci tot ceea ce este creat este schimbător. [/COLOR][COLOR=black]114 [/COLOR][COLOR=black]Prin apocatastasă se înţelege reîntoarcerea tuturor existenţelor raţionale în Dumnezeu, de unde îşi au originea, prin nimicirea morţii, spiritualizarea corpurilor şi transformarea lumii materiale. [/COLOR][COLOR=black]115 [/COLOR][COLOR=black]Psalmi CIII, 5; Evrei I, 7. [/COLOR][COLOR=black]Sfântul Ioan Damaschin [/COLOR][COLOR=black]38 [/COLOR][COLOR=black]Numai ceea ce este necreat este neschimbător. Tot ceea ce este raţional este şi liber. Aşadar, pentru că îngerul are o fire raţională și spirituală, este liber; iar pentru că este creat și schimbător, are facultatea de a rămâne şi a progresa în bine sau de a se îndrepta spre rău (cazul îngerilor căzuți n.n.). îngerul este incapabil de pocăinţă, pentru că este necorporal. Omul, însă, din pricina slăbiciunii corpului are parte de pocăinţă. îngerul nu este nemuritor prin fire, ci prin har, căci tot ceea ce are început are şi sfârșit potrivit naturii lui. Numai Dumnezeu este veşnic, dar mai degrabă este mai presus de veşnicie. Căci cel care a făcut timpurile nu este sub timp, ci deasupra timpului. îngerii sunt lumini spirituale secundare, care îşi au luminarea din lumina primară fără de început. Nu au nevoie de limbă şi de auz, ci transmit unii altora propriile lor gânduri și hotărâri fără să rostească cuvânt. Toţi îngerii au fost zidiţi prin Cuvânt și au fost desăvârşiţi de Sfântul Duh prin sfinţire, participând la luminare și la har în măsura vredniciei şi rangului lor. îngerii sunt circumscrişi, căci atunci când sunt în cer nu sunt pe pământ şi când sunt trimişi de Dumnezeu pe pământ nu rămân și în cer. Nu sunt limitaţi de pereţi, de uşi, de încuietori și de peceţi, căci sunt nelimitaţi. Eu spun nelimitaţi. Cu toate acestea ei nu apar aşa cum sunt celor vrednici, cărora Dumnzeu va voi ca ei să se arate, ci sub o formă oarecare, în aşa fel încât să-i poată vedea aceia cărora li se arată. Nelimitat însă, prin fire și în sensul propriu al cuvântului, este numai cel nezidit, căci toată zidirea este limitată de Dumnezeu, care a zidit-o. Ei au din afară sfinţenia fiinţei lor, de la Duhul. Au, prin harul dumnezeiesc, darul profeţiei. Nu au trebuinţă de căsătorie, căci nu sunt muritori. Fiind spirite, ei sunt în locuri spirituale. Nu sunt circumscri şi în felul celor corporale, natura lor nu are o formă trupească și nici nu au cele trei dimensiuni, ci sunt prezenţi în chip spiritual şi activează acolo unde li s-ar porunci; cu toate acestea ei nu pot să fie şi să activeze simultan în două locuri deosebite. Nu ştim dacă fiinţa lor este aceeaşi sau se deosebeşte a unora de a altora. Numai Dumnezeu, care i-a făcut, ştie, El care ştie toate. Se deosebesc însă unii de alţii prin luminare și prin rang, fie că au rangul potrivit gradului de luminare, fie că participă luminării potrivit rangului în care sunt; ei se luminează reciproc potrivit superiorităţii rangului sau firii. Este, însă, evident, că cei care sunt mai sus împărtăşesc celor mai de jos luminarea şi cunoştinţa. îngerii sunt puternici și gata spre a îndeplini voin ţa divină. Prin iuţeala firii lor se găsesc îndată pretutindeni unde ar porunci învoirea dumnezeiască. Ei păzesc părţile pământului. Sunt înainte stătătorii [/COLOR][COLOR=black]Dogmatica [/COLOR][COLOR=black]39 [/COLOR][COLOR=black]neamurilor şi ai locurilor, după cum au fost orânduiţi de creator. Ne conduc și ne ajută în lucrurile noastre. Negreşit, potrivit voinţei şi poruncii dumnzeieşti, ei sunt superiori nouă şi stau totdeauna împrejurul lui Dumnezeu[/COLOR][COLOR=black]116[/COLOR][COLOR=black]. Ei se înclină greu spre rău, dar nu sunt neînclinaţi. Acum, însă, au ajuns neînclinaţi, nu din pricina firii lor, ci prin har și prin st ăruinţa în unicul bine. Văd pe Dumnezeu atât cât le este cu putinţă și aceasta este hrana[/COLOR][COLOR=black]117 [/COLOR][COLOR=black]lor. Sunt mai presus de noi, pentru că sunt necorporali şi liberi de orice pasiune trupească; cu toate acestea nu sunt impasibili, căci numai Dumnezeirea este impasibilă. Iau forma pe care le-ar porunci-o Stăpânul Dumnezeu şi astfel se arată oamenilor şi le revelează tainele dumnezeieşti.[/COLOR]
http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor1.htm

„Îngerii au chip și înfățișare, la fel ca și chipul sufletului omenesc. Iar acest aspect exterior este constituit de chipul și înfățișarea omului exterior în trupul său.
Sfântul Ignatie Briancianinov spune că sufletele îngerilor sunt niște corpuri subtile, eterice, pe când trupurile oamenilor sunt materiale, pământești. Frumusețea virtuților, harul dumnezeiesc strălucesc pe figurile sfinților îngeri.
Chipul demonilor este întunecat și hidos, așa cum l-a văzut Iov pe diavol, ca un monstru hidos. Demonii s-au desfigurat, prin distrugerea în ei a binelui, prin zămislirea și dezvoltarea în ei a răutăților. Aceasta a lăsat amprenta și pe aspectul exterior.
De aceea Sfânta Scriptură îi numește "fiare", iar pe căpetenia lor Lucifer - balaurul cel mare (Apoc. 12,9).
Din Sfânta Scriptură aflăm că demonii au aceleași puteri pe care le are și omul: văz, auz, miros, pipăit, pot vorbi și pot fi muți și surzi. însuși Domnul Iisus l-a numit pe demon - mut și surd (Marcu 9,25).
In cartea Sfântului Prooroc Daniel aflăm cum îngerul l-a adus pe proorocul Avacum într-un loc îndepărtat, ca acesta să dea hrană proorocului Daniel, care se afla în groapa cu lei (Dan 4). Dar și diavolii au capacitatea de a se deplasa rapid în spațiu, de a "teleporta" materia, cât și pe oameni.
In Sfânta Evanghelie de la Matei aflăm că diavolul, ispitindu-l pe Domnul Iisus Hristos, L-a dus în Sfânta Cetate și L-a pus pe aripa templului. După aceea, l-a dus pe un munte foarte înalt (Mat. 4,11-1). în viața Sfântului Ioan, Arhiepiscopul Novgorodului, se descrie călătoria pe care a făcut-o pe un diavol, de la Novgorod la Ierusalim și înapoi timp de 3 ore. Este o dovadă că viteza demonului este mare, dar nu infinită (instantanee).
Demonii, asemenea îngerilor, au capacitatea să facă schimbări uimitoare în lumea materială. în cartea lui Iov (1,13-19) citim cum focul, trimis din cer de diavol, a aprins și a ars turmele de oi și pe păstori. Tot aici aflăm că, în urma acțiunii unui duh necurat, a venit un vânt puternic și a prăbușit casa în care se adunaseră fii și fiicele lui Iov și care au murit. în cartea lui Tobit se descrie un demon pe nume Asmodeu, care a ucis pe cei șapte bărbați cu care fusese măritată, rând pe rând, Sara (Tobit 3,8).
Acțiunea duhurilor asupra materiei, ca și alte multe însușiri ale îngerilor, sunt descrise în Cartea Judecătorilor (6,21). îngerul s-a arătat viitorului judecător izraelit Ghedeon și când acesta i-a pregătit darul, "îngerul Domnului, întinzându-si vârful toiagului ce-l avea în mână, s-a atins de carne și de azime și a ieșit foc din piatră și a mistuit carnea și azimele; îngerul Domnului s-a făcut nevăzut de la ochii lui" (Jud. 6,21).
Observăm că duhurile imateriale au fost create de la început dintr-o substanță mai subtilă decât omul și au fost înzestrate de la început cu forțe care le îngăduie să exercite o influentă puternică asupra lumii materiale. în afară de acestea ele au cunoștințe foarte mari despre organizarea materiei și legile lumii materiale și stăpânesc mijloace care le dau posibilitatea să influențeze legile lumii materiale. Dar aceste puteri care le posedă duhurile imateriale rele, demonii, dezorganizează și distrug [în consecința lor ultimă].