Citat:
În prealabil postat de topcat
Ideea ca o ratiune omnipotenta, omniprezenta si omniscienta ar trebui sa se intrupeze, la propriu!, intr-un om pentru a vedea cum simte un om, ca sa ia asupra sa pacatele unor entitati ce fac parte practic din el, si sa se mai si spuna ca s-a jertfit pentru ei, mi se pare subtire rau de tot.
|
1. Omniscienta
Existenta este mai buna ca non-existenta. E un raspuns simplu la "de ce a creat Dumnezeu o lume cu posibilitatea de a nu ramane in Bine", cu posibilitatea de a refuza ideea de dragoste, desi stia dinainte (nu e tocmai corect sa spui
stia la timpul trecut despre Dumnezeu care este Acelasi in trecut si in viitor, neschimbat in vecii vecilor). Din moment ce Dumnezeu este DA, atunci Hristos este AMIN, adica "sa fie". Deci lumea a fost creata buna, cu posibilitatea libera ca unii ingeri sa refuze ideea de jertfa din iubire, iar unii oameni sa fie atei samd.
2. Omnipotenta
Problema este deosebit de complexa, din moment ce vorbim de lumea noastra in care se amesteca si o alta lume, nevazuta. Ideea e ca Ratiunea care este Hristos a creat aceste lumi LIBERE pentru totdeauna. Ingerilor cazuti le este respectata libertatea, ca si noua, oamenilor. Deci atotputernicia Creatorului nu calca peste libera alegere a creaturilor Sale, create astfel dupa modelul propriu: rationale, libere si capabile de sentimente.
Dumnezeu poate si vrea sa intoarca raul in bine, dar iarasi, numai prin liberul consimtamant al fapturilor sale. "Taina cea din veac ascunsa" nici macar ingerii n-au stiut-o: intruparea Persoanei Fiului in om, aceasta umilire cosmica si voita a Lui Dumnezeu, pentru ca raul facut sa poata sa fie transformat in bine fara sa calce libertatea ingerilor cazuti si nici a oamenilor. Astfel pacatele se topesc in iubirea Lui si moartea devine inviere si trecere la o mai buna viata.
3. Omniprezenta
Universul nu face parte din Dumnezeu; asta e panteism, nu crestinism. Noi fiintam in Duhul Sfant, dar nu ne confundam cu El. Suntem o manifestare a energiilor Sale necreate, fara sa fim parte din Dumnezeu. El ne face posibila existenta, dar noi suntem cumva independenti, cu posibilitatea de evolutie inspre asemanarea cu El, dupa cum stii.