Citat:
În prealabil postat de Doriana
Cum ar veni, daca sunt sigur ca am o casa pentru ca stau in ea si am acte, sunt de fapt foarte departe sa o am. Daca am siguranta ca am familie, ca doar traiesc zilnic cu ea, e un semn ca sunt foarte departe de aceasta familie?
E normal ca atunci cand ai ceva sa stii ca ai, doar nu umblam pe bajbaite. Prin antiteza sugerezi ca, cu cat ne indoim mai mult de un lucru cu atat suntem mai aproape de el?
"Iar credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute
Prin ea, cei din vechime au dat buna lor mărturie." Evrei 11:1,2
Deci incredintare in ceea ce nadajduiesti, respectiv mantuirea. Nu indoiala sau incertitudini.
Cred ca ce ai vrut tu sa spui de fapt e ca sa nu ne culcam pe o ureche si sa pacatuim ca Domnul ne va mantui. Asta e altceva, trebuie sa umblam cu grija pe pamant si sa nu ne jucam cu Dumnezeu. Dar trebuie , in acelasi timp sa avem incredere in Dumnezeu, care spune ca "Cel ce va crede și se va boteza se va mântui". Trebuie sa avem credinta, iar faptele de credinta vor urma automat, caci izvorasc din credinta noastra.
|
Asa e ,neoprotestantii sunt siguri de mantuire.
Noi ortodocsii nadajduim la mila Domnului.
Nu am vrut sa spun ce ai sugerat tu.
Siguranta mantuirii in sufletul cuiva eu o vad ca manifestare a mandriei.