Citat:
Īn prealabil postat de Florin-Ionut
Se pare ca asta e intrebarea ta preferata. :)
|
Da, mi se pare ca e o contradictie peste care eu unul, chiar daca as crede in Dumnezeu, nu as putea trece.
Citat:
Īn prealabil postat de Florin-Ionut
Enuntul e un paradox, adica Fiinta rationala omniscienta sa nu stie "viitorul". In primul rand, nu exista viitor pentru Dumnezeul in care credem noi, crestinii. El este afara de timp, mai presus de parametrii constituenti ai Universului in care traim. El este Acelasi, indiferent cate lumi creaza si in ce fel le gandeste. Este Acelasi in zilele Facerii, in momentul rascumpararii noastre si dupa moartea noastra, in veci de veci.
Problema ta este de fapt daca lumea noastra este intr-adevar libera si nu predestinata din cauza atotstiintei Lui. Exista in fizica o teorie (Feynman) care descrie fenomenele prin suma tuturor evenimentelor posibile. Poate ca Universul insusi este construit intr-un mod foarte liber, ca sa zic asa, iar fiintele rationale care-l populeaza evident ca sunt libere cu desavarsire sa actioneze oricum vor, fara limitari de genul predestinare. Astfel, Dumnezeu este intotdeauna pregatit cu o solutie de rezolvare a problemelor de natura rea care pot sa apara oricum ar evolua sistemul sau lumea respectiva, in orice istorie posibila care urmeaza unor conditii initiale. Deci El stie dintru inceput toate istoriile posibile care pot sa urmeze spre exemplu dupa Big Bangul nostru si este oricum pregatit pentru oricare din ele, oricum ar evolua, fara sa le limiteze (predestineze) in vreun fel. Asa ca Ratiunea care este Hristos spune: Amin, sa fie!
|
Faci o confuzie: nu zic ca lumea noastra nu ar fi libera sa faca ce doreste, spun ca Dzeu oricum stie cum va fi atunci cind va spune ca e pregatita sa ii fie companion. Si, mai ales, putea sa ne creeze direct in acea situatie, de companion pe care si l-a dorit. Toata istoria cu creatia incompleta, caderea, incercarile si evolutia omului spre dumnezeire mi se par total inutile.
Citat:
Īn prealabil postat de Florin-Ionut
Eu sunt foarte curios cum ar fi evoluat umanitatea daca Adam-Eva nu s-ar fi indepartat de Dumnezeu.
|
Am mai spus mai demult, dupa mine Adam si Eva era mai degraba animale fara constiinta, care prin asa-zisa cadere au dobindit constiinta de sine, constientizind binele si raul, urmind sa isi inceapa calatoria spre impacarea cu sine, de a incerca sa excluda raul din comportament, pentru a ajunge la starea dinainte de cadere (si deci e vorba de un fel de dumnezeu-natura).