Poate că m-oi unge mai târziu cu porcii de slănină din textele postate de MM ca să îngecteze puișorii gălbiori ca să se lase târâiți de găină prin grădină, ca să mă b
ronzeuz mai bine... și poate că am să-i citesc și concluziuniunea... dar mi-e frică de punctul negru al desfrânării... căci vom ajunge la un punct MORT... și dacă n-ai priceput punctul acela... atunci e în zadar, e zădărnicie, căci o să ne începeM iar la ceartă, ce artă? Artă marțială, arta desfrânărilor, desfrânarea mică atrăgându-se cu desfrânarea mare și pismuindu-se una pe alta cu stoicism pentru duhul minciunii măririi de sine, și se vor duela ca uitucii, uitând voit și cu încăpățâțânare pe clipa viitoare, pe ziua de mâine... căci își fac misiunea de azi cu ardoareoare și supunere iar apoi se sinucid de frică, udând noaptea canapeaua... toți iepârașii și slujitorii lor beroici, zicând că e un fel de demnitate, de libertate... iată, au slujit stăpânul... da de unde! Era spânul deghizat în harapalb! Cpci au slujit lăcomia binelui ca să fie ei plin și de lăcomia răului, tot din lăcomie să le aibă ei pe amîndouă exact ca semnul ăla chinezesc... că le place lor numai văruit așa orice ar mânca, așa le place ca într-o artă tragică a grimaselor... le place răzbubunarea sadică... și sigur că e o plăcere... e plăcerea de a născoci... și născocești, și născocești, și știi și știi, căci ai răspunsul... iar răspunsul nu e altceva decât planul ăla scurt pe care l-ai pus la cale exact ca pe o întrebare... iar dacă știi răspunsul, atunci ceea ce faci ce este? Educație? Păi cum poți face educația altora cu răspunsul tău? Păi nu Dumnezeu trebuia să fie Cel ce ar fi fost nevoit să dea toate răspunsurile? Nu în Cartea Sfântă? Nu în Cuvântul lui Dumnezeu găsim Calea Vieții? Nu în Cer? Nu în dragostea curată din noi? Nu în sinceritate? Voi ziceți că în minteresul artistic? În ceartă? În arta marțieului? Păi dacă e Marți e Belgia, dar moșii și strămoșii noștri marți sau joi nu făceau nimic decât se rugau și sărbătoreau pe Domnul, deci noi de ce ne ocupăm cu grozăvia toată săptămâna? Până și Duminica...
Căci ce se întâmplă nu este altceva decât grozăvia, doar că la om e viceversa față de aia sfântă a Lui Dumnezeu... la om se bazează pe lăudăroșenii și pe minciună, pe minteresul viclean... La Dumnezeu pe sfânta Cruce.
Deci ce aș putea să-i cânt vulpii altceva decât că dacă iar îmi deschid gura, pliscul,
o să vă omor... și chiar o să ziceți că și eu sunt prooroc deși v-am mărturisit mereu că nu sunt altceva decât un mic mare păcătos mirean mare păcătos din poBor ce Crede în Cuvântul lui Dumnezeu și-L ascultă, ca Dar de la Domnul, și a ajuns așa exact ca tânărul moșul putregaiul, un bătrân rău și tânăr putred, tânărul moșul putregaiul mâncav-ar raiul, deci Raiul să vă mănânce de vii!
Și poate am să citesc grozăviile postate mai sus, deși e pericol de intoxicare... e
pericol mortal. Dar până atunci n-aveți decât să stați în așteptare că iar vin și o să mă dau mare... deși nu vă e clar
că eu sunt mic
cât un punctuleț roșu?
și continuarea:
Răbdare că vine imediat Costiclă... deși îi este cam frică...
de ispisisikăă.
sau cum spunea părintele Arsenie Papacioc:
Răbdaree, Răbdărică, Răbdăroi... ; și am zis și adăugat eu: ...ca să nu te preschimbi în miroi! (un fel de moroi ceva mai pervers.)
Și cum e miroiul: păi e așa ca un papanaș umflat nu cu pompa ci cu trompa și apoi înghețat și apoi vidanjat și care puieștie pe guriță alți papanași mai mici exact după chipul și asemănarea sa, exact ca niște bule, bule de săpun, și ăștia mici merg la toți împărații pământului ca să-i cheme la război după formula: ''sculați voi hororovopsiți ai mătreții, voi bossundiți la foArte SpUS... Hai la burta cia mare, voi bossundiți la foarte SpUS'', deci cu ce arte, cearte, păi arte marțiale.